KorAP: Find »[drukola/base=accepțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...105 106 107 ...158 >

3,948 matches

Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478

între comportamentul omului și cel al animalelor. Reflectarea senzorială a fost interpretată ca o funcție materială a corpului, negându-se totodată categoric orice posibilă imaterialitate a esenței vieții sufletești. Cele două substanțe sufletești propuse înainte de Descartes își pierd, la el, accepțiunea lor inițială, ca parte a trupului, pentru a-și găsi noi dimensiuni, acelea de a se identifica în natură. Pe de altă parte, ca element al gândirii, fenomenul a fost interpretat asociaționistmecanicist, ca o unealtă sau un agregat ca oricare

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
celui care a făcut rău altuia și naturii în care trăiește. Pentru Rousseau "conștiința este glasul sufletului, pasiunile sunt glasul corpului" (idem, p. 581). Conștiința este pusă în serviciul binelui public, opus vanității și interesului individual. O conștiință care, în accepțiunea sa, este expresia unui instinct divin care, asemenea lui Dumnezeu, conduce judecata omului, gândirea acestuia și tot ceea ce acesta face. Fără conștiință omul este un nimic, nu se poate ridica deasupra bestiilor, își trăiește viața într-o continuă rătăcire, fără

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
procesele psihice, dinamica lor fenomenală au dobândit prin Leibniz o nouă formulare, una nu strict dependentă, ci doar de ceea ce este reflectat perceptiv și conștient. Leibniz a mai reușit să formuleze teoretic problema cauzalității psihice proprii procesului de reflectare. În accepțiunea sa, el vorbește de existența diferitelor stări în care se află monadele la cele "dense", influențele externe nu pot pătrunde de legile de organizare ale acestora. Convingerea lui fermă a fost că aceste legi sunt diferite de cele care acționează

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
inițialul dualism cartezian. O face conferind principiului reflexivității aplicabilitate pentru funcționarea întregii mase a creierului, categorie care include și fenomenele sufletești gândite. Face acest lucru prin raportarea în permanență a activității cerebrale la acțiunea agenților stimulatori din lumea externă. În accepțiunea moștenită de la Descartes, punerea în mișcare a "mașinăriei vieții" se poate produce doar sub influența "spiritelor vieții". Acestea își exercită influența asupra mușchilor și viscerelor, unde începe să fie vorba de o activitate psihică propriu-zisă. Diferit de cartezianism, Prochaska formulează

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
Acestea acționează nu doar prin influența lor asupra organismului, ci și prin faptul că ele devin obiect al acțiunilor organismului. O dinamică subordonată necesității păstrării echilibrului raporturilor organismului cu mediul. În acest context s-a ajuns să se schimbe decisiv accepțiunea dată categoriei înseși de organism, considerat de astă dată nu doar ca o noțiune fixă și eternă, ca o canava în care să fie introduse caracterele proprii fiecărei specii, ci ca un sistem mereu transformabil pe linia dezvoltării sale filogenetice

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
zguduit concepția fixistă, până atunci dominantă, "principiul său anatomic" de bază, considerat ca unitate de măsură comună în evaluarea diversității formelor de viață din natură. Se clatină de asemenea concepția până atunci împărtășită cu privire la funcționarea reflexului. În acord cu vechea accepțiune asupra circuitului impulsului nervos, acesta era limitat doar la structura anatomică a măduvei spinării. Aici se închidea arcul reflex formulat de Bell și Mangedie. În conformitate cu noile progrese realizate, circuitul neuronal a fost extins spre nivelul instanțelor aflate la etajele superioare

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
origine și dezvoltare nu mai erau explicate. Noua perspectivă reflexologică este extinsă la explicarea însăși a reflectării conștiente, a celei umane. Cu deosebire doar că de aici este eliminată posibilitatea acțiunii unor forțe vitale sau de natură divină. În această accepțiune, reflectarea conștientă devine de aceeași natură și origine cu reflexul, cu reflectarea senzorială. Propusul "mecanism senzorial" a lui Pflüger este relativ simplu și are în vedere postularea existenței unei legături dintre mișcare, pe de o parte, și cauzele stimulative, care

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
apărut în 1807 a fost abordat dintr-o perspectivă mai completă. Acestuia i s-a luat în considerare conștiința, ca un produs natural, rezultat al unei construcții cognitive individuale, al unui sine, elaborat în raport cu obiectele pe care le cunoaște. În accepțiunea lui Hegel, omul este o ființă cunoscătoare, o spiritualitate pentru sine, care reflectă obiectul cu ajutorul gândirii. Poate s-o facă pentru că activitatea sa spirituală este condusă de conștiință, care îi deschide poarta spre înțelegerea abstractă, spre înțelegerea unei dinamici spirituale

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
acesta luase atitudine și combătea teoria clasică a lui Müller și Hall asupra reflexului. În acea perioadă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Secenov și-a elaborat programul său teoretic de reconsiderare a însemnătății teoriei reflexului. El a combătut deschis accepțiunea clasică asupra reflexului, în locul căreia a propus o interpretare mai completă. Pentru el, reflexul însemna ceva mai mult, ceva capabil să înglobeze în sine unele componente psihice distincte, cum sunt senzațiile și mișcarea. Plecând de aici, Secenov a încercat să

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
pe mai departe trebuie să îndeplinească organele ca sisteme de efectuare a diferitelor servicii (b). Pe această linie Secenov a ajuns să explice într-un mod cu totul neconvențional felul în care are loc procesul de generare a senzației. În accepțiunea sa, locul și rolul senzațiilor se află în ansamblul mecanismelor neuronale de interrelație cu mediul înconjurător. Prin funcțiile conferite senzației, acesta se circumscrie la ceea ce ulterior va dobândi o însemnătate cibernetică cheie, aceea de "suprafață de recepție", care poate fi

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
activitatea musculară îndeplinește o dublă funcție: pe de o parte, pe aceea de a fi organul travaliului fizic (a), iar pe de altă parte, de a fi și organul de unde se culeg și transmit informații asupra efectuării acțiunii (b). O accepțiune ce corespunde unei deschideri mai largi privind suportul reflex al comportamentului, de cuprindere mult mai elastică și deterministă a mecanismelor integrative ale organismului, realizată în funcție de variațiile mereu schimbătoare ale mediului înconjurător. Despre concepția lui Secenov s-a apreciat pe drept

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
până la acea vreme avea o cu totul altă interpretare. Prin Secenov, însă, a ajuns să-și dobândească interpretarea cauzală cunoscută și astăzi. Până la Secenov, secole de-a rândul, prin acest termen, se reprezentau doar acțiunile subordonate principiului "voinței libere". În accepțiune clasică explicația deterministă era una de acest fel, dependentă de intervenția principiului "voinței libere", deci a impulsurilor voinței și conștiinței, la vremea respectivă o explicație larg răspândită, care lui Secenov i-a fost însă total străină. Acordând o însemnătate aparte

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
fiziologie, știința care anterior soluționase multe din problemele de bază necesare înființării psihologiei. Era domeniul care-l apropia, dar care l-a și despărțit definitiv de dascălul și șeful său de odinioară, Helmholtz. Pe acesta, Wundt l-a asimilat în accepțiunea mecanicistă a vremii, lăsând totodată deschisă ușa spre considerarea acelorași procese fiziologice dintr-o perspectivă mai largă, ca fapte de conștiință. Era o deschidere în care se accepta că, nu doar organismul este capabil să decidă asupra producerii reflectării psihice

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
corp suflet, cât și din raporturile între corpuri, între persoane. 3.2. Obiectul cunoașterii psihologice : experiența, conștiința, asociația, cauzalitatea Pentru dobândirea autonomiei sale de știință de sine stătătoare, psihologia avea nevoie să-și definească obiectul principal de cunoaștere, care, în accepțiunea lui Wundt, a fost reprezentat de experiență. Experiența era acel ceva care se prezenta sub forma "simțămintelor interne" ce se cereau diferențiate de cele externe, care pot fi studiate pe cale introspectivă. Mai mult, ca obiect de cunoaștere psihologică mai este

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
de cunoaștere al psihologiei. De acum sarcina psihologiei rămânea: a) alegerea și evocarea elementelor sale de bază; b) stabilirea însemnătății legăturilor dintre elementele sau structurilor sale și c) descoperirea legilor de compunere și de organizare a elementelor de componente. În accepțiunea lui Wundt, pe lângă experiență, materia și substanța acesteia, un al doilea obiectiv de cunoaștere îl reprezintă conștiința. De altfel, toate investigațiile sale n-au pierdut nici un moment din vedere problemele de conștiință, abordarea lor pe cale introspectivă, descoperirea pe această cale

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
vor fi mereu contrabalansate și scuzate de accentul pe care l-a pus pe însemnătatea experimentului psihologic. Prin el psihologia iese din domeniul contemplației, spre a se așeza pe tărâmul confirmării experimentale, pe verificarea experimentală a postulatelor sale teoretice. În accepțiunea lui Wundt orice experiment psihologic este în același timp și experiment fiziologic. Astfel, aceste legi din psihologie își declară apartenența la legile științelor naturii, psihicul fiind de natură materială, avându-și substanțialitatea excitantă în procesele din corp. Din păcate, multe

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
adunate de prin spitalele de neurologie din Franța. În cadrul acestor întâlniri cu studenții a constatat cu amărăciune că, din motive preconceptuale, foarte puțini fiziologi sunt interesați de psihologie și că majoritatea celor care se declară psihologi nu cunosc psihologie. În accepțiunea sa, pentru ca cineva să devină psiholog, acesta trebuie să aibă cunoștințe solide și multiple, de fiziologie, de matematică, fizică, patologie și în plus, aptitudini experimentale. Prin el psihologia face pasul decisiv de despărțire de cabinetele de meditație ale filosofilor. Experiența

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
pe Helmholtz în fundamentele ideilor și preocupărilor sale experimentale în domeniul reflectării senzoriale, cu tot empirismul acestuia. Hering l-a înfruntat pe Helmholtz cu o viziune diferită, nativistă, după care retina este dotată de la naștere cu disponibilitatea vederii spațiale. În accepțiunea sa orice punct de pe retină poartă însemnele a trei proprietăți locale, care, independent de practică, de mișcările oculare, fac posibilă sesizarea înălțimii, a poziției laterale (stângi sau drepte a obiectelor), a adâncimii acestora. În ceea ce privește explicarea acestei vederi spațiale, Hering a

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
obiectul psihologiei nu poate fi altul decât conștiința. Or, prin această formulare s-a pus semnul egalității între conștiință și psihic. Ceea ce a însemnat desemnarea pentru psihologie, a unor hotare care pot să nu ajungă la cele ale fiziologiei. În accepțiunea lui Titchener, psihologia este acea știință care studiază experiența conștientă din perspectiva experimentatorului. Numai că stabilirea cu precizie, doar prin observație, a ce anume aparține sau nu experienței conștiente este un lucru foarte dificil. Aceasta presupune antrenament și, în plus

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
să ajungă să fie el însuși. În acest fel, James a ajuns la formularea problemei fundamentale a "personalizării" stărilor de conștiință, a problemei integrării și dezintegrării per-sonalității, a motivelor care duc la asta, a rolului voinței în organizarea comportamentului. În accepțiunea lui James, conștiința se raportează mai greu la activitatea de cunoaștere. O poate face doar prin individualizarea faptelor de conștiință, ceea ce înseamnă evidențierea caracterului lor irepetabil și inedit. Din această cauză, el a fost în permanență în căutarea declarării existenței

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
sale teoria arcului reflex, ca reprezentând o perspectivă psihologică diferită de cea schițată după modelul structuralist a lui Wundt-Titchener. Psihologia americană avea nevoie de o asemenea extensie pentru a proba însemnătatea teoriei reflexului pentru fundamentarea manifestărilor psihice. În acord cu accepțiunea lui Dewey conștiința nu are aici nici o legătură cu manifestările de elemente reflexe ale organismului, cu componentele lor aferente sau eferente, care rămâne astfel doar o expresie a manifestării mecanismelor fiziologice aflate la baza vieții psihice. Subordonat tendințelor dominante din

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
subiectivității la baza activității psihice, sensul acțiunilor fiind dat de activitățile dezvoltate, diferențele apar deoarece comportamentului uman i se accentuează prea mult direcționalitatea intențională. Pe această linie investigativă funcționalismul Școlii de la Chicago își asumă unele valențe teologice. Organismul psihologic, în accepțiunea acestora, este într-adevăr inepuizabil în a-și învinge obstacolele ce-i pot ieși în față. La baza acestei forțe se află materia mistică a unor energii care nu a mai fost explicată. Însă astfel, a fost creat necesarul început

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
a apărut în 1894, Dilthey dezvoltă ideea că orice psihologie care s-a bazat pe interpretarea fenomenelor psihice din perspectiva științelor naturii are nevoie să se completeze cu o nouă perspectivă de abordare, cea a științei spiritului. Această psihologie, în accepțiunea lui, este cea descriptivă și diferențială. Această nouă psihologie imaginată de Dilthey venea să explice alte fenomene decât cele legate de "atomii" interni ai vieții psihice. Obiectul de cunoaștere al acestei psihologii l-a găsit în alte structuri indivizibile, iar

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
R), structural, era esențialmente deja ceva mai mult. Lua în considerare instanțe receptive cu mult mai numeroase; de asemenea, pentru el, răspunsurile de la început au fost considerate dependente de buna funcționare a sistemului nervos. Aceeași conexiune a fost interpretată în accepțiune mecanică și biologică, de fiecare dată răspunsul rezultat era o funcție dependentă de intervenția învățării, dependentă de intervenția principiului "încercării și erorii", de intervenția legilor ei de funcționare. Meritul lui Thorndike a fost acela de a se fi centrat nu

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
pentru un nivel superior de integrare adaptativă celei reprezentate de fiziologia activității excitatorii sau inhibitorii a sistemului nervos. Confruntat cu modelele experimentale de bază ale acestui curent, Pavlov a reacționat cu o polemică adversă vehementă, de neacceptare. În timp ce condiționarea în accepțiune pavloviană era produsul unui procesualități în devenire, pentru gestaltismul kohlerian depășirea situației problematice era produsul unei sclipiri mentale intuitive, de o fracțiune de secundă. Șirul disputelor pe această temă a fost intens și bogat reprezentat în literatura de specialitate a

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]