21,412 matches
-
teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; Integrarea școlară a copiilor cu intelect liminar este posibilă în condițiile diferențierii și individualizării curriculum-ului (conținuturile educației, metodele și procedeele didactice, mijloacele de învățământ, criteriile de evaluare să fie adecvate potențialului intelectual și aptitudinal al copilului, iar accentul să fie pus pe formarea și consolidarea competențelor sociale ale acestuia). 1.3.2.Dizabilitatea mentală de gradul I (debilitatea mentală) Termen sinonim cu insuficiența mentală, introdus în literatura de specialitate, în
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
oferirea de asistență și suport emoțional victimei, pe întreaga durată a procesului penal, prin familiarizarea victimei cu modalitatea de derulare a acestuia; 4. oferirea de sprijin și suport emoțional și informațional mamei victimei, aspect care ar favoriza oferirea unei susțineri adecvate din partea acesteia fiicei sale și ar conduce, ulterior, la instalarea unui sentiment de siguranță în cazul amândurora. V. Metode și tehnici utilizate în activitatea cu beneficiarul: 1. Ascultare activă; 2. Explorarea gândurilor și sentimentelor legate de experiența trăită; 3. Evaluare
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
oferirea de asistență și suport emoțional victimei, pe întreaga durată a procesului penal, prin familiarizarea victimei cu modalitatea de derulare a acestuia; 4. oferirea de sprijin și suport emoțional și informațional mamei victimei, aspect care ar favoriza oferirea unei susțineri adecvate din partea acesteia fiicei sale și ar conduce ulterior la instalarea unui sentiment de siguranță în cazul amândurora; V. Metode și tehnici utilizate în activitatea cu beneficiarul: 1. Ascultare activă; 2. Explorarea gândurilor și sentimentelor legate de experiența trăită; 3. Evaluare
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de indivizi dezvoltă relații sociale și de comunicare în timpul anilor preșcolari (0 - 5 ani), au o deteriorare minimă în ariile senzorio-motorii și nu se disting de copiii normali decât foarte târziu. La vârsta maturității, aceștia capătă aptitudini sociale și profesionale adecvate pentru o autoîntreținere minimă, dar pot necesita îndrumare și asistență în condițiile de stres social și economic. În prezent toți cei cu retardare mintală ușoară pot trăi satisfăcător în societate, independent sau în apartamente ori cămine supravegheate. 2) Retardarea mintală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
altora, incapabili de a-și asuma responsabilitatea, dependență de alte persoane pentru a se simți la adăpost, lipsă de încredere în sine, sentimentul că sunt abandonați. Personalitatea pasiv-agresivă este caracterizată prin următoarele trăsături psihopatologice: incapacitatea de a desfășura o activitate adecvată din punct de vedere profesional și social, rezistență în acțiuni, încăpățânare, pierdere de timp, ineficacitate deliberată, uitări nejustificate, ineficacitate durabilă și globală în plan social și profesional, persistența acestui tip de comportament, mai sus menționat, chiar atunci când circumstanțele sunt asigurate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
continuat să fie disciplina fundamentală. Casiodor și Ennodius o considerau „baza literaturii, glorioasa mamă a elocinței”, „doica celorlalte arte”. Manualul de bază folosit în școli era acela al lui Donatus - în fond, un tratat complet, dar greoi. Dar el era adecvat pentru scopul urmărit. Gramatica trebuia să conducă spre „arta de a vorbi bine după exemplul poeților și autorilor iluștri”. Retorica se învăța prin aceleași metode tradiționale, păstrate din Antichitate. Elevul studia argumentele generale pentru inventio, cele șase părți ale discursului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
avut loc un alt eveniment științific major. În urma unei conferințe desfășurate la Woods Hole (Cape Cod) (Massachusetts), președintele acesteia, psihologul Jerome S. Bruner, a concluzionat că „orice se poate învăța la orice vârstă, cu condiția să fi folosit mijloacele educative adecvate”. Era fraza-cheie a raportului final al conferinței, redactat de el însuși: The Process of Education (1960)23. Teza lui Bruner contrazicea violent concluziile cercetărilor psihogenetice europene, în special ale celor desfășurate de Jean Piaget la Institutul „Jean-Jacques Rousseau” din Geneva
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
centrată pe societate din teoria curriculară modernă. După acești autori, se pot determina zece categorii de „sarcini de dezvoltare”. Autorii au în vedere întregul proces de creștere-maturizare-formare a copilului prin educație. Sarcinile acestui ansamblu constau în: a) realizarea unui model adecvat de dependență-independență față de ceilalți; b) dobândirea unui model adecvat de primire/oferire a afectivității; c) adaptarea la schimbările grupului social; d) acceptarea schimbărilor propriului corp și adaptarea la ele; e) stăpânirea schimbărilor corporale învățând noi modele de mișcare; f) învățarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
autori, se pot determina zece categorii de „sarcini de dezvoltare”. Autorii au în vedere întregul proces de creștere-maturizare-formare a copilului prin educație. Sarcinile acestui ansamblu constau în: a) realizarea unui model adecvat de dependență-independență față de ceilalți; b) dobândirea unui model adecvat de primire/oferire a afectivității; c) adaptarea la schimbările grupului social; d) acceptarea schimbărilor propriului corp și adaptarea la ele; e) stăpânirea schimbărilor corporale învățând noi modele de mișcare; f) învățarea rolului biopsihosocial al sexului; g) învățarea unui mod adecvat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
schimbărilor propriului corp și adaptarea la ele; e) stăpânirea schimbărilor corporale învățând noi modele de mișcare; f) învățarea rolului biopsihosocial al sexului; g) învățarea unui mod adecvat de a înțelege și a controla lumea fizică înconjurătoare; h) dezvoltarea unui sistem adecvat de simboluri și abilități conceptuale; i) dezvoltarea unei conștiințe, a unei moralități, a unei scări de valori și a unui sistem etic pentru ghidarea comportamentului; j) raportarea în mod propriu la Lume (Cosmos). Fiecare dintre aceste „sarcini de dezvoltare” se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice" Taxonomiile obiectivelor pedagogice sunt considerate de către mulți teoreticieni ai curriculumului - și în primul rând de către cei „moderniști” - cele mai sigure puncte de sprijin pentru proiectarea și dezvoltarea unor planuri educaționale riguroase și adecvate pentru satisfacerea nevoilor de formare individuală și pentru a răspunde cerințelor societății. Taxonomiile lui B.S. Bloom, D.R. Krathwohl și A.J. Harrow au fost utilizate în special în SUA, pentru proiectarea curriculară la nivelul învățământului secundar și în învățământul vocațional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
umanului din om”, aceeași obsesie a „recâștigării desăvârșirii”, pierdută de strămoșul androguno" în vremuri mitice. Idealul educațional al secolului XXI trebuie să vizeze reautentificarea omului, depășirea înstrăinării de sine, care durează de multe milenii. Doar această fabuloasă viziune platonică pare adecvată vremurilor de mâine. Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece. Ne aflăm încă departe de „Paradisul paideutic”, iar drumul spre el este foarte spinos. Până când idealul „omului de cultură”, al „omului integral” nu va fi reîntronat, se vor putea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru viitorul omenirii. Dar cât de reală este această șansă? În 1993, Cameron McCarthy a dat multiculturalismului o foarte inspirată și ingenioasă definiție; acesta ar reprezenta un „armistițiu curricular” (curricular truce) între liberali și negrii radicali 86. Desigur, definiția este adecvată în ceea ce privește complicata problematică rasială și culturală din SUA. Dar nici în Europa lucrurile nu stăteau foarte diferit. După McCarthy, în anii ’70-’80, multiculturalismul a absorbit cele două tendințe politice și culturale care exercitau presiuni asupra școlilor și a curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu un fel de „caracatiță cerebrală” - imaterială, invizibilă, infatigabilă - care își întinde tentaculele psihice pentru a „pipăi” lumea obiectivă pe care o percepe, generic, ca altceva, adică mediul și modul ei de viață. Este o analogie forțată, dar sugestivă și adecvată pentru a pricepe de ce înțelegerea fenomenologică, conștiința, este caracterizată prin intenționalitate. In-tendere spre lume este „intenționalitate a ceva”; astfel se realizează înțelegerea sensului în actul de conștientizare. Max van Manen (1984) a sesizat că această imagine fenomenologică a conștiinței și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și conținutul instruirii și le încadrează strict într-un program riguros de respectare și corectare a curriculumului; b) elevii și profesorii nu mai sunt în centrul procesului, întrucât curriculumul este centrat pe relațiile educaționale; acestea trebuie să legitimeze cunoașterea, să adecveze influențele și să faciliteze deciziile comune; relațiile educaționale se constituie „deasupra” și „în afara” elevilor și profesorilor ca indivizi; c) nu pot exista mai multe curricula, dincolo de ceea ce este parte explicită a unui sistem curricular care li se transmite sistematic celor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu exactitate impactul nefericit al gândirii carteziene și al metafizicii newtoniene asupra științelor sociale. Acestea din urmă au fost denaturate. S-au împrumutat din cartezianism și newtonism principii precum predictibilitatea cauzală, ordinea liniară și metodologia închisă - care nu sunt deloc adecvate pentru abordarea fenomenelor sociale și a trăirilor umane. După el, întreaga megaparadigmă modernă ar fi dominată de conceptul abstract de ordine uniformă (uniform order) din care au fost derivate patru convingeri: a) orice schimbare este uniformă, incrementală și urmează o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scria: șCreșterea reglementărilor în școliț este hiperraționalizare, adică un efort de a raționaliza dincolo de limitele cunoașterii - ceea ce implică impunerea unor mijloace care nu conduc la realizarea scopurilor și asumarea unor scopuri ce nu pot fi atinse pentru că nu există mijloace adecvate; aceasta pe de o parte; pe de altă parte, hiperraționalizarea presupune normarea unor expectanțe nerealiste 186. În studiul „Curriculum Policy” (1992), Richard Elmore și Gary Sykes precizau: Când politicile se bazează pe logică, dar sunt separate de realitatea școlară, atunci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a) acoperă integral aria solicitărilor impuse celui care învață de către instruirea școlară; b) sunt universale, în sensul că orice ființă umană normală le posedă. Aceste avantaje permit un design instrucțional riguros. Odată clarificate scopurile instruirii, vor fi concepute strategii didactice adecvate pentru dirijarea mecanismelor de învățare în direcția scopurilor stabilite. Designerul enunță obiective pedagogice în conformitate cu o taxonomie a tipurilor de învățare și, apoi, organizează condițiile interne și condițiile externe ale instruirii formulând prescripții (reguli) de acțiune pedagogică. Rezultă astfel o „inginerie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a trebuințelor orientate în gol presupun un „portret ideal al situației”, pe care îl compară cu starea actuală și, apoi, renunță la orice necesitate vidă sau vană. Îndreptarea tehnică sugerată prin modelele de estimare în gol a necesităților poate fi adecvată în legătură cu anumite tipuri de muncă. Dar nu când este vorba despre instruire. Nu toate tipurile de instruire sunt desemnate să amelioreze performanțele într-un anumit sector de muncă. Școlile pot să dezvolte un curriculum bazat pe un anumit consens al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
on Curriculum Evaluation”, Journal of Curriculum Theorizing, 3 (1), 1981, pp. 185-192. 111. În fenomenologie și hermeneutică se respectă distincția propusă de Wilhelm Dilthey - în Die Enstehung der Hermeneutik (1900) - între Verstehen („înțelegere) și Auslegung („interpretare”, „explicitare”); pentru „conștientizare” este adecvat termenul Dasein, care la Dilthey semnifică ființa empirică prezentă a unei persoane sau a unui lucru (în opoziție cu Sosein, care desemnează ceea ce este ceva, structura sa). La Heidegger însă, Dasein devine conceptul central pentru „ontologia fundamentală”, însemnând simultan esența
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Journal of Curriculum Studies, 20 (5), 1988, pp. 437-448. 134. Hans-Georg Gadamer este una dintre cele mai proeminente personalități ale hermeneuticii filosofice contemporane, considerat continuator al lui Heidegger, Hegel și Nietzsche. Gadamer opune hermeneutica scientismului, considerând-o superioară și mai adecvată pentru abordarea științifică a „experiențelor” istorice, filosofice etc. Lucrările sale principale sunt considerate: Wahrheit und Methode. Grundzüge einer philosophischen Hermeneutik, Mohr, Tübingen, 1960 (trad. rom.: Adevăr și metodă, traducere de G. Cercel, L. Dumitru, G. Kohn și C. Petcana, Teora
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scopului urmărit (probe scrise/orale/practice, proiecte, portofolii, etc.); aprecierea acestor rezultate pe baza raportării lor la un sistem de valori, a unor criterii unitare (bareme de corectare și notare, descriptori de performanță, etc.); formularea concluziilor și adoptarea deciziilor educaționale adecvate în urma interpretării rezultatelor obținute. Prin urmare, evaluarea reprezintă totalitatea activităților prin care se colectează, organizează și interpretează datele obținute în urma aplicării unor tehnici, metode și instrumente de măsurare, elaborate în conformitate cu obiectivele și tipul evaluării, în funcție de conținutul și grupul de lucru
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
standard stabilit prin testarea unui eșantion reprezentativ 1; în acest caz, fiecare copil evaluat este comparat cu standardul aplicat, de regulă cu punctajul mediu, și astfel se poate determina performanța particulară a copilului respectiv; evaluările prin raportare la standarde sunt adecvate pentru a compara un anume copil cu un grup standard, prestabilit, cu scopul de a determina o întârziere sau o neconcordanță față de respectivul standard; b) evaluarea prin raportare la criterii - este utilizată pentru a determina punctele forte și punctele slabe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
primare, teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; - integrarea școlară a copiilor cu intelect liminar este posibilă în condițiile diferențierii și individualizării curriculumului (conținuturile educației, metodele și procedeele didactice, mijloacele de învățământ, criteriile de evaluare să fie adecvate potențialului intelectual și aptitudinal al copilului, iar accentul să fie pus pe formarea și consolidarea competențelor sociale ale acestuia; după perioada de adaptare la viața școlară, în profesie și în viața socială, subiecții cu intelect liminar reușesc să se integreze
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
intonație). Organizarea și desfășurarea activităților de educare a auzului trebuie să înceapă de la vârste cât mai mici1 și presupun respectarea unor condiții de ordin tehnic, psihologic și metodologic. Condițiile de ordin tehnic se referă la organizarea spațiului de lucru, protezarea adecvată în raport cu specificul resturilor de auz ale copilului, controlul folosirii protezei (la început câte 5‑10 minute pe zi, apoi de doi‑trei ori pe zi și, mai târziu, o perioadă mai îndelungată). Folosirea protezei fără o perioadă de acomodare poate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]