15,776 matches
-
abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. ELENA BUICĂ - ÎNTRE DOUĂ LUMI - CANADA VĂZUTĂ PRIN OCHI DE ROMÂN, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017. Dedicație Inchin această carte țării mele de adopție, Canada, țara care zidește blând lumina în sămânța iubirii între oameni, un modest omagiu la aniversarea celui de al 150-lea an de existență. Scrierile adunate între copertele unei cărți parcă s-au adunat singure, chemate de acest an cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
se mai adaugă două aniversări: rotunjirea vârstei la 85 de ani și a celor 20 de ani de când am pășit pe tărâm canadian. Așadar, am considerat că este timpul unei retrospective. Citește mai mult DedicațieInchin această carte țării mele de adopție, Canada,țara care zidește blând lumina în sămânța iubirii între oameni,un modest omagiu la aniversarea celui de al 150-lea an de existență.*** Scrierile adunate între copertele unei cărți parcă s-au adunat singure, chemate de acest an cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
Acasă > Impact > Relatare > SANTA SARĂ Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Nici nu se dezmeticise bine după voiajul spre țară de adopție, ca fu stârnit de mirajul călătoriilor! Uitase că prin minune de neajunsurile vârstei - nu-i plăcea să-i zică „a treia”! Cum orașul în care se stabilise era jos, la Mediterana, alternă drumețiile cu cel mai bun tratament al circulației
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
umblat prin lume, pe care o are Michael Cuțui-Băetu, și la care apelează ori de câte ori vrea să compare „lucrurile” găsite în Australia, acesta simte predilect nevoia de comparație, cu „lucrurile” din România, țara sa de naștere baștină, dar și patria de adopție, Germania. Mi-a plăcut mult propoziția: „Grupul nostru era format din 12 persoane, australieni, italieni, suedezi, francezi, germani (noi) și români (tot noi!)”. Astfel, autorul se autodefinește, și în „țara bumerangului”,german și român, deopotrivă. Frumos! Așa cum mi-a plăcut
„TU-RIŞTI PRIN AUSTRALIA” DE MICHAEL CUŢUI-BĂETU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374356_a_375685]
-
touch I blossom. I am a cherry tree în spring. My sweet sour fruit are plucked în the summer. În autumn, fiery gold, I flame for you. În winter, touching me, you see only spring. (October 2010) NEPOATA (DATĂ SPRE ADOPȚIE) Această copilă a fost dată spre adopție de mică. După ce și-a părăsit familia ei adoptiva, a venit să locuiască cu noi pentru 6 luni. Apoi s-a dus să locuiască cu chirie și să muncească.) Astăzi ai venit acasă
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIE DUNNINGHAM în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374366_a_375695]
-
tree în spring. My sweet sour fruit are plucked în the summer. În autumn, fiery gold, I flame for you. În winter, touching me, you see only spring. (October 2010) NEPOATA (DATĂ SPRE ADOPȚIE) Această copilă a fost dată spre adopție de mică. După ce și-a părăsit familia ei adoptiva, a venit să locuiască cu noi pentru 6 luni. Apoi s-a dus să locuiască cu chirie și să muncească.) Astăzi ai venit acasă din sihăstrie să-ți revendici cealaltă familie
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIE DUNNINGHAM în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374366_a_375695]
-
în rândul cetățenilor acestei țări pașnice, oameni care își văd în liniște de rosturile vieții lor, trăiesc în armonie cu toți cei veniți din toate colțurile lumii, oameni care respectă și iubesc atât țară de unde provin, cât și țara de adopție pentru condițiile oferite. Unii or fi considerat că statul canadian este foarte liberal și deschis, chiar și pentru aceste vremuri și atacându-l ar putea face intrarea islamiștilor pe cast tărâm, dar Canada nu este o țară care să se
SPIRITUL DE SOLIDARITATE CANADIAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374593_a_375922]
-
vacanțelor” cu referire la „Frumoasele vacanțe”. Fie că sunt prezentări de carte, recenzii, evocări, cronici, însemnări, note privind lansarea cărților, toate acestea atestă că Elena Buică se bucură de o reală apreciere în țară și în Canada, țara ei de adopție, dar nu numai atât, în toate mediile literare online, în reviste și asociații de cultură românești, fiind o adevărată ambasadoare a Limbii și Literaturii Române în toate colțurile lumii. -------------------------------------------------------- Cezarina ADAMESCU membru al USR Galați, 21 februarie 2015 Referință Bibliografică
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
masterat, tocmai ca să ne racordăm cât mai bine la realitatea lumii noi. De atunci stelele au început să ni se alinieze mai bine. - Sunt mulți scriitori care își părăsesc limba maternă și încearcă să se impună în cultura țării de adopție. Dumneavoastră ați ales să scrieți în românește. Cum se explică această alegere? La mine scrisul în limba maternă se datorează unui dor, dar vine și dintr-o dragoste mare. Este și o alegere conștientă, pentru că simt că avem o datorie
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE, de Veronica Ivanov, publicat în Ediția nr. 1197 din 11 aprilie 2014. Veronica IVANOV: Multe articole au trecut prin mâna dumneavoastră. Sunteți un recunoscut scriitor, poet și ziarist, atât în România cât și în țara dumneavoastră de adopție, Australia. Eu aș zice că sunteți și un artist desăvârșit! George ROCA: În primul rând salutări dumneavoastră și cititorilor revistei RoMania. Referitor la multitudinea de articole... așa este! Multe articole (materiale scrise) mi-au trecut prin mână. De când mă ocup
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
colaborez. Peste 60 de reviste! Publică cine vrea, sau cine este interesat ... Citește mai mult Veronica IVANOV: Multe articole au trecut prin mâna dumneavoastră. Sunteți un recunoscut scriitor, poet și ziarist, atât în România cât și în țara dumneavoastră de adopție, Australia. Eu aș zice că sunteți și un artist desăvârșit!George ROCA: În primul rând salutări dumneavoastră și cititorilor revistei RoMania. Referitor la multitudinea de articole... așa este! Multe articole (materiale scrise) mi-au trecut prin mână. De când mă ocup
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
este profanată. Iată un exemplu de „toleranță“ care ar trebui să ne interogheze cât mai curând. Se poate vorbi de un eșec aproape total al politicilor europene de asimilare culturală și mai ales religioasă a comunităților musulmane în țările de adopție. Uniunea Europeană propune în continuare folosirea modelului multicultural și ultradeschis în raport cu o comunitate care promovează fără ezitare un sistem de cultură închisă, non - permisivă și non - evolutivă în domeniul tradiției religioase. Revenim la lumea noastră de astăzi. Este puțin probabil ca
BISERICA CREŞTINĂ DIN ORIENTUL MIJLOCIU – ÎNTRE PERSECUŢIE, MUCENICIE, MARTIRIU, PROPOVĂDUIRE ŞI MĂRTURISIRE AUTENTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344800_a_346129]
-
Holly. Ne iubim fiica mai mult decât orice și ne doream să îi oferim o surioară sau un frățior, alături de care să crească. Din păcate, era imposibil să mai avem un al doilea copil, de aceea ne-am gândit că adopția ar fi cea mai bună soluție. Un prieten apropiat, obstretician, ne-a trecut pe lista potențialilor părinți adoptivi, de la spitalul de care aparțineam. La rândul ei, Linda păstrase toate jucăriile și hăinuțele rămase de la Holly, în speranța că vom reuși
CAILE LUI MISTERIOASE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 26 din 26 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344973_a_346302]
-
că într-o zi . . . Era dimineața devreme, când doi ani mai târziu, un prieten de-al nostru, obstretician de profesie, ne-a dat telefon. “Una din pacientele mele”, ne-a anunțat el, “a decis să își dea fetița nou-născută spre adopție. Este studentă și nu are cu ce să își întrețină copilul. M-a rugat să o ajut să găsească o familie bună pentru bebeluș așa că m-am gândit mai întâi la voi.“ Pe drum spre spital, Linda mi-a spus
CAILE LUI MISTERIOASE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 26 din 26 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344973_a_346302]
-
și se pregăti pentru o nouă aventură a vieții sale. Părăsi țara și se întâlni cu sora sa geamănă pe pământ străin. Impactul a fost unul de mare luptă. Se confruntă cu lipsa de comunicare dintre ea și poporul de adopție, cu necunoașterea limbii și mai ales cu cel al găsirii unui loc de muncă. Ajunsă în Marele Ducat, constată că modul cum era prezentat viitorul lor de către Maria și realitate era cu totul altul. Aceasta lucra pentru început ca muncitor
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347726_a_349055]
-
eronată. Preluarea în noua familiei este întârziată chiar dacă a fost făcută în momentul nașterii. Cele 10 - 15 săptămâni de conștientă, de formare a ego-ului propriu fătului în burta mamei sunt decisive pentru tot restul vieții. Cu atât mai mult dacă adopția se face după 2 - 3 ani de viață ca urmare a complicatei birocrații. Cupluri în imposibilitate medicală de reproducere care vrea un copil ar trebui să conviețuiască cu mama fizică a viitoarei progenituri spre a forma corect ego-ul adică conștiința
EDUCAŢIA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347836_a_349165]
-
medicală de reproducere care vrea un copil ar trebui să conviețuiască cu mama fizică a viitoarei progenituri spre a forma corect ego-ul adică conștiința de sine. Durata de conviețuire necesară ar fi de minimum 5 luni în care mama de adopție să trăiască în mediu prietenos cu mama fizică. Obiceiurile și cutumele casei trebuie acceptate și preluate efectiv de mama fizică, inclusiv alimentația. Conviețuirea în condiții egale, nu similare, a mamei fizice cu aceea de adopție micșorează la minim riscurile nereușitei
EDUCAŢIA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347836_a_349165]
-
luni în care mama de adopție să trăiască în mediu prietenos cu mama fizică. Obiceiurile și cutumele casei trebuie acceptate și preluate efectiv de mama fizică, inclusiv alimentația. Conviețuirea în condiții egale, nu similare, a mamei fizice cu aceea de adopție micșorează la minim riscurile nereușitei. Riscuri genetice tot mai pot rămâne, dar eventuala cunoaștere al tatălui dovedit genetic ar mări și mai mult șansa. Tot ce se naște din pisică șoareci mănâncă. Această zicală include și cotoiul. De la naștere până la
EDUCAŢIA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347836_a_349165]
-
Autor: Veronica Ivanov Publicat în: Ediția nr. 1197 din 11 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Veronica IVANOV: Multe articole au trecut prin mâna dumneavoastră. Sunteți un recunoscut scriitor, poet și ziarist, atât în România cât și în țara dumneavoastră de adopție, Australia. Eu aș zice că sunteți și un artist desăvârșit! George ROCA: În primul rând salutări dumneavoastră și cititorilor revistei RoMania. Referitor la multitudinea de articole... așa este! Multe articole (materiale scrise) mi-au trecut prin mână. De când mă ocup
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
pot zice? Chiar dacă ești departe de țară, este posibil acest fapt! Chiar dacă partenerul este de altă limbă. Secretul!? Vorbiți românește cu copiii dumneavoastră. Nu fiți snobi! Nu vă fie frică de faptul că nu vor poseda bine limba țării de adopție. O limbă înnobilează o altă limbă și îi întregește vocabularul. Limba română este foarte aproape de limba latină... baza multor limbii europene, inclusiv engleza, care are în fondul de cuvinte o mulțime de cuvinte ușor de înțeles de vorbitorii de limbă
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
alte obiceiuri, altă orânduire, altă limbă... Dar cei care au fost puternici și au perseverat și-au făcut o viață mai tihnită și mai liniștită... Și apoi, omul sfințește locul! S-au obișnuit... și culmea, majoritatea mor în țara de adopție! Deci nu se mai reîntorc la bătrânețe în țara de unde au venit. Cu toate că mulți și-au jurat, atunci când au emigrat, ca la bătrânețe vor pleca să moară acolo... unde sunt și mormintele strămoșilor lor. Nu prea se poate! Stai în
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
la 30 septembrie 1950. După absolvirea liceului teoretic și-a continuat studiile la Academia de Stiinte Economice - secția Turism. Stabilită la Romă, în Italia. În prezent își desfășoară activitatea literară atât în limba română cât și în limba țării de adopție. Iată ce ne declară poeta: „Încă din anii de liceu, odată cu apariția primei iubiri la 16 ani... am început să scriu poezii. Odată că-mi plăcea genul liric și odată că... sufeream de iubire precum orice adolescent! Aș putea să
LIRICA IUBIRII de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347310_a_348639]
-
riscul infecțiilor nosocomiale (intraspitalicești) este foarte mare și transferată aici, unde riscul este mai mic. Este o procedură practicată până la momentul în care, cei din sistemul de protecție găsesc soluții de reintegrare în familii, de integrare în asistență maternală, de adopție sau de instituționalizare. Aveți copii? Întrebarea doctorului o surprinse pe Emanuela, fiind pusă, oarecum, pe nepregătite, atenția ei fiind distribuită strict pe enumerarea posibilităților pe care le avea Daniela, pe expunerea acestora. Răspunse fără să se gândească, fără a-și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XI) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348739_a_350068]
-
din Decembrie '89 au schimbat cursul istoriei, iar Țiț nu mai ajunge în echipa „Oltcit“, cum era programat să se întâmple. Totuși, se retrage din competiții abia în 1997 (dar încă participă la concursuri, în calitate de arbitru), după care timișoreanul de adopție va fi întâlnit la Politehnica de pe Bega și la Consiliul Județean Timiș, unde muncește cu aceeași dăruire. Iar pentru ca flacăra ce l-a îndemnat să se înhame la strunirea cailor-putere să nu se stingă, a redactat o amplă lucrare de
CAMPIONI PE ROŢI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN-VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348862_a_350191]
-
Ei au scris istoria (cea mai vastă secțiune, aici regăsindu-i pe toți piloții și navigatorii ce au participat la cursele din țară, indiferent de locul de naștere - de exemplu, pagini însemnate îi sunt consacrate italianului Marco Tempestini, clujean de adopție -, în ordine alfabetică, de la Thomas Adalbert Abraham la Ralf Zimmer), Numele dintre coperte, Cifre de sprijini (tabele analitice prezentând palmaresurile campionilor) și Cărți de aceiași autori. Volumul se deschide cu un motto surprinzător: „Cu cât înaintăm în vârstă, performanțele trecutului
CAMPIONI PE ROŢI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN-VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348862_a_350191]