7,836 matches
-
revistei „Echinox”, M. intră imediat după debutul editorial în atenția criticii, fiind apreciat ca „un poet matur, unul din cei mai serioși reprezentanți ai tinerei generații” (Ion Cristofor). Din aceeași perspectivă a generației ’80 Ioan Milea avansează ideea că pe lângă afirmarea unui poet autentic, volumul Viața fără nume are meritul „de a fixa prin el însuși, și totodată în chip aproape simbolic, momentul deosebit prin care trece azi poezia română”. Autorul este - cum îl recomandă Ion Pop - un „poet al meditației
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
Matei Basarab” din București, după care s-a înscris la Facultatea de Drept. A debutat în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, sub numele real. Ulterior a mai colaborat la „Cruciada românismului”, „Raza literară”, „Progresul”, „Suflet și viață”, „Prepoem”, „Jurnalul literar”, „Afirmarea”, „Curentul magazin” ș.a. După ce își tipărește la Craiova placheta Versuri (1937), îi apar în colecția „Adonis”, printre ai cărei fondatori se numără, volumele Țărm sacru (1938), Iulia Hasdeu (1939), Critice (I, 1939), Soare pe Prut (1941), Brățări (1944) și Lirica
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
Creangă ar fi „unul dintre ctitorii prozei de analiză”), iar polemismul nu se justifică întotdeauna. Istoria literaturii române este o lucrare fundamentală, conținând binevenite schimbări de accent. La capitolul despre Titu Maiorescu se insistă asupra anilor de formare și de afirmare, este subliniată pasiunea pentru psihologie și scos în evidență, ca numitor comun al inițiativelor criticului, spiritul latin de organizare și clarificare: Maiorescu e „ființa menită să pună rânduială în toate” (acesta ar fi maiorescianismul însuși). La capitolul consacrat lui I.L.
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
europeană în epoca luminilor (1974). Exegetul utilizează metodele comparatismului și tinde să sublinieze particularul național incluzându-l în spațiul filosofiei culturii. Literatura ocupă locul privilegiat, dar este studiată în conexiune cu gândirea filosofică, social-politică, estetică și critică. Dacă în filosofie afirmarea spiritului critic determină predominanța sistemelor practice, cu funcții educaționale, adică morala și pedagogia, în dauna celor metafizice, în estetica iluministă M. surprinde absența unor concepții autonome originale, aici vechile poetici clasiciste, mai stăruitor solicitate, coexistând cu cele care vestesc romantismul
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
literare este în primul rând mesajul social și național al acestora și mai puțin valoarea lor artistică. Articolele de fond, cronicile și recenziile sunt semnate cu precădere de N. Iorga și analizează rolul literaturii în reflectarea spiritului național și în afirmarea unității etnice și culturale a românilor (Problema lecturilor pe care trebuie să le facem, Înfrățirea prin literatură, Vechiul nostru naționalism cultural, Ce este „Sămănătorul”, Scriitorii români și învățăturile zilelor din urmă). Colaborează și Ion Sân-Giorgiu (Originile dramei engleze burgheze, Credințe
NEAMUL ROMANESC LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
să execute un balet complicat între refuz, compromis și vorba ultimativă, propunând mereu soluții în care cuvântul nu face altceva decât să disimuleze. În nesfârșita negociere pe care o închipuie întâlnirile dintre sol și diplomatul chinez (atent cu stăruință la afirmarea propriului rang și a regulilor instituției pe care o reprezenta), cu ofensive și replieri, cu formule care abia ascund suspiciunea, cu manevre care ambalează tot atâtea inabilități vecine (retoric) cu neputința, își găsește loc o interminabilă sfadă cu privire la protocol, o
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
and Some Bibliographical Notes, New York, 1964; Petru Comarnescu, Un roman despre viața lui Brâncuși, CNT, 1965, 2 iulie; Vasile Zdrenghea, Amintirea lui Peter Neagoe, TR, 1967, 26; Ion Apostol Popescu, Scriitorul Peter Neagoe prin Transilvania, TR, 1967, 38; Basil Lapadat-Marcu, Afirmări românești în America. Scriitorul Petre Neagoe, „America”, 1969, 28; Al. Cerna-Rădulescu, „Sfântul din Montparnasse” sau Peter Neagoe, Modigliani și Brâncuși, RL, 1970, 24; Viorica Guy Marica, Romanul lui Brâncuși, ST, 1970, 5; Ileana Verzea, Oameni și locuri românești în romanele
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
Microalbuminuria (MA) se definește ca prezența unei excreții urinare de albumină (EUA), în absența unei proteinurii „manifeste”, detectabile prin tehnicile de laborator uzuale. MA poate fi definită în funcție de EUA cotidiană (30-300 mg/24 ore) sau nocturnă (20-200 μg/minut). Pentru afirmarea MA sunt necesare cel puțin 2 determinări pozitive, într-un interval de 3-6 luni, și excluderea altor cauze posibile de anomalii urinare: infecții urinare, menstruație, efort fizic intens, sarcină, boli acute febrile, HTA severă, decompensări cardiace sau diabetice. Dozarea se
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de 14 zile în infecțiile necomplicate și de 2-6 săptămâni în cele complicate. j) Controlul bacteriologic După sterilizarea urinilor, urocultura de control se va face la 7, 14, 30 zile și apoi lunar, timp de 6 luni. Uroculturile negative permit afirmarea vindecării. Dacă după 14 zile de tratament corect nu avem rezultate bune trebuie cercetați cu atenție eventualii factori favorizanți. k) Evoluție PNA necomplicată are o evoluție favorabilă, răspunde la tratamentul corect efectuat în peste 90 % dintre cazuri. l) Complicații: • pionefrita
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a sodiului < 1 > 2 Fracția de excreție a ureei < 35 > 35 Fracția de excreție a sodiului = (Na urinar × Crea serică/Na seric × Crea urinară) × 100; Fracția de excreție a ureei = (ureea urinară × Crea serică/ureea sangvină × creatinina urinară) × 100 2. Afirmarea diagnosticului, odată formulată suspiciunea clinică, este dată de examenul paraclinic: produșii de retenție azotată prezintă valori peste limitele superioare ale normalului și cresc în dinamică, de la o zi la alta. Diagnosticul precis va utiliza definiția modernă a IRA, funcție de criteriile
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
celui mai avansat (5) de BCR, diagnosticul se bazează pe suspiciunea clinică, confirmată apoi printr-un diagnostic paraclinic: în primul rând evaluarea proteinuriei și hematuriei, precum și deteminarea produșilor de retenție azotată și estimarea prin calcul a ratei de filtrare glomerulară. Afirmarea certă a diagnosticului de BCR (cu excepția cazurilor avansate și a unor situații clinice evidente sau particulare) este posibilă doar după ce anomaliile constatate persistă cel puțin 3 luni. Pentru diagnosticul diferențial al BCR versus IRA, vezi capitolul „Insuficiența renală acută”. în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
caz de ventilație artificială, traheotomie. • în caz de hiperhidratare extracelulară asociată cu deshidratare intracelulară (exces de sodiu și apă cu exces de sodiu superior celui de apă) trebuie căutată o cauză iatrogenă: aport excesiv de NaCl, manitol. b) Evaluarea sindromului poliuro-polidipsic - afirmarea diagnosticului de diabet insipid impune probe specializate: • testul de restricție hidrică timp de 12-18 ore: restricția hidrică induce hiperosmolaritate care va stimula secreția de ADH. Sunt urmăriți parametrii clinici și biologici: greutate, diureză, natremie, osmolaritate plasmatică și urinară. Proba se
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Litere și Filosofie din București, dar moare răpus de o boală necruțătoare. Poetul a colaborat la numeroase periodice, printre care „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, unde debutează în 1934, „Hotarul”, „Decalog”, „Festival”, „Muguri literari”, „Pământul”, „Biruința”, „Revista societății «Tinerimea Română»”, „Afirmarea”, „Flamuri”, „Viața literară”, „Buna Vestire”, „Cuvântul” ș.a. Inițiază o grupare a scriitorilor tineri, primită cu interes. Își vede tipărite două plachete de poezie: Tălmăciri din mine (1936) și Fata Morgana (1938). Lirica lui P. nu a avut timp să se
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
Cluj-Napoca. Asemenea altor critici formați în anii ’70 ai secolului trecut la Filologia clujeană și în ambianța revistei „Echinox”, P. se numără printre colaboratorii seriei „Restituiri”, gândită de coordonatorul ei, profesorul Mircea Zaciu, și ca un spațiu de ucenicie și afirmare a tinerilor critici și istorici literari cu vădită înzestrare. Aflat între primii vizați de coordonatorul seriei, P. alcătuiește o ediție din scrierile de critică literară ale lui Mihail Chirnoagă, recuperate din manuscrise și din presa anilor 1930-1940. Volumul, intitulat Basoreliefuri
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
ale scrisului său. În strânsă succesiune, volumele Cartea de la Jucu Nobil (1990), S-au produs modificări (1991), Călător de profesie (1992), Zi după zi (1993), Lasă-mi, Doamne, zăbava! (1995) și antologia de autor Dincolo de marginea marginii (1996) marchează calea afirmării unui poet „rând pe rând grav, autoironic, ireverențios, melancolic, îndrăgostit perpetuu, dar și sarcastic și ludic” (Mircea Zaciu). Poemele, diferit dimensionate - între compoziția amplă sau aceea artizanală apropiată de haiku - configurează și transcriu graficul unei dinamici spirituale, „metamorfozele” vocii poetice
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
noastră”, „Noi”, „Calendarul românesc”, „Calendarul nostru”, publicații românești din Ungaria, precum și la „Viața românească”. Istoric literar și critic de concepție și structură universitară, P. contribuie, prin studiile și prin prezența sa în viața culturală a minorității române din Ungaria, la afirmarea valorilor identitare ale românilor. Monografia Iosif Vulcan și revista „Familia” (1992) examinează activitatea lui Vulcan în Ungaria, programul și realizările revistei „Familia”, contribuțiile principalilor ei colaboratori, pe care autorul monografiei le așază în relație cu literatura din Principatele Române și
PETRUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288804_a_290133]
-
așază în relație cu literatura din Principatele Române și cu cea din Ungaria. Volumul În căutarea identității noastre (1994) adună studii și articole despre literatura română clasică și contemporană, ca și despre viața spirituală a românilor din Ungaria. Preocupat de afirmarea limbii și literaturii române, P. combate exclusivismul etnic, încercările de asimilare a minorității românești din Ungaria, de înstrăinare a ei de ceea ce îi este propriu. Este și autor al unor manuale de istoria literaturii române pentru liceu, alcătuind și o
PETRUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288804_a_290133]
-
poezie”, nu are un articol-program. Rubricile obișnuite sunt „Accente”, „Puncte de vedere”, „Stele fixe”, „Radiografii”, „Biblioteca «Poesis»”, „Confluențe”, „Repere și interferențe”, „Restitutio”, „Galaxii”, „Cronica literară” ș.a. Revista e axată pe publicarea de versuri. Dacă debutanților ori poeților în curs de afirmare le este acordat un spațiu larg, numelor consacrate, precum V. Voiculescu, Radu Gyr, Ben Corlaciu, Leonida Lari, Grigore Vieru ș.a., le este rezervată rubrica „Antologie «Poesis»,” unde aceștia figurează, de obicei, cu un poem. Semnează versuri Horia Bădescu, Adrian Alui
POESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288866_a_290195]
-
în parte, și activitatea altor scriitori mai tineri, precum Ramona Fotiade, ori membri ai „grupului de la Brașov” (Simona Popescu, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu, Marius Oprea). Din impulsul de a-și marca specificul generaționist, și prin opoziție cu optzeciștii, apare ideea afirmării și susținerii n. Un nucleu cu deosebire activ îl vor forma Cristian Popescu, Cătălin Țârlea și Ioan Es. Pop - alături de ei aflându-se constant sau cu intermitențe, Horia Gârbea, Dan Silviu Boerescu ș.a. -, care sub tutela lui Laurențiu Ulici editează
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
a personajului, de declanșare a resorturilor sale interioare), cât trăirea propriu-zisă. Un patos vitalist, de „tânăr furios” pentru care femeia este un soi de bon sauvage, un Vineri pe lângă Robinsonul liber într-o (nelimitată) captivitate. O foame de existență, de afirmare a voinței, minată de conveniențele socioprofesionale sau conjugale. O duritate energică, dar marcată de rictusul obosit-sarcastic. Un spirit însingurat din orgoliu și scepticism, ironic sau agresiv în fața convenției. În diferite ipostaze, acest erou-narator generic traversează toate textele lui O. Fraza
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
gând să ne încorsetăm libertatea de acțiune prin stabilirea unor granițe strâmte, a unui program”, preferând să plutească în vag: „Programul nost e scurt, dar cuprinzător: «Noi vrem binele!»”. Orientarea naționalistă este subînțeleasă, însă justificată în contextul lipsei drepturilor de afirmare a elitei culturale românești. Revista preferă să așeze articularea conștiinței naționale de sine mai presus de orice ideologie restrictivă. Rubrici: „Mărunte”, „Literatura”, „Momente”. V. E. Moldovan publică o poezie patetic-siropoasă, cu influențe baladești. Proză scriu Alexandru Ciura, V. E. Moldovan
ORIZONTUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288582_a_289911]
-
publicului, doritor de o publicație literară românească într-o regiune lipsită de prezența unor atari demersuri culturale. Revista nu emană de la o grupare literară și nu își fixează un program, limitându-se în mod declarat la statutul de „stimulent de afirmare a elevilor”, cărora să le trezească gustul pentru literatură. Are o singură rubrică permanentă, „Note și polemici”. Colaborează cu versuri Teohar Mihadaș, I. Giurcă, Ț. Stelaru, Teodor Țânco, A. Delasălaj, A. Pustai, Lucian Valea. Se mai publică o nuvelă (A
ORIZONTURI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288584_a_289913]
-
un program politic și cultural, ilustrat consecvent în paginile gazetei, este Aron Densușianu, profesor la Făgăraș. În raport cu presa periodică transilvăneană de până la 1875, O. l. a adus puncte de vedere politice și culturale noi. E vorba, mai întâi, de curajoasa afirmare a ideii naționale într-o perioadă în care efectele dualismului se răsfrângeau negativ asupra vieții sociale și naționale românești din Transilvania. Relevabilă este și încercarea de încadrare a poporului român în contextul mai larg al vieții politice din Balcani și
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
perioadă în care efectele dualismului se răsfrângeau negativ asupra vieții sociale și naționale românești din Transilvania. Relevabilă este și încercarea de încadrare a poporului român în contextul mai larg al vieții politice din Balcani și din Europa Centrală, prilej de afirmare a unității naționale și culturale a românilor. În continuarea ideologiei culturale pașoptiste, redactorii încearcă să pună bazele unei politici de culturalizare, cultura fiind, în concepția lor, principala condiție a progresului național și social. Ideea directoare e aceea că poporului trebuie
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
Nedelcu și Em. Ungheru. Activ aproape număr de număr, în perioada mai 1924 - mai 1928, este prolificul poet ortodoxist Constantin Goran, alternând tonalitatea imnică sau baladescă cu ritmurile poemului în proză. Alți poeți atașați grupării - ori atrași temporar de perspectiva afirmării - sunt Const. Z. Buzdugan, Ioan I. Ciorănescu, Miron Grindea (mai ales ca traducător). Sunt prezenți sporadic Victor Eftimiu, I. Gr. Periețeanu, C. Dimitrescu-Iași, Leon Feraru, Al. Iacobescu, I. Pas (cu pseudonimul Th. Constant). L.B.
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]