6,939 matches
-
participante la sesiunea a VI-a a Comitetului special au fost de acord că lista actelor de agresiune nu are și nu trebuie să aibă caracter exhaustiv. Există părerea generală că este necesar să se facă distincție între actul de agresiune propriu-zis, care justifică riposta armată a victimei agresiunii, aflată în legitimă apărare, în conformitate cu articolul 51 din Carta O.N.U., și acele acte de folosiră ilicită a forței, cum ar fi cazurile întâmplătoare, sporadice, de ciocniri la frontieră etc. (incidentele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
special au fost de acord că lista actelor de agresiune nu are și nu trebuie să aibă caracter exhaustiv. Există părerea generală că este necesar să se facă distincție între actul de agresiune propriu-zis, care justifică riposta armată a victimei agresiunii, aflată în legitimă apărare, în conformitate cu articolul 51 din Carta O.N.U., și acele acte de folosiră ilicită a forței, cum ar fi cazurile întâmplătoare, sporadice, de ciocniri la frontieră etc. (incidentele minore), la care se face referire în ultima
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
acele acte de folosiră ilicită a forței, cum ar fi cazurile întâmplătoare, sporadice, de ciocniri la frontieră etc. (incidentele minore), la care se face referire în ultima parte a articolului 2. O astfel de distincție este necesară pentru ca în definiția agresiunii să nu se califice acte de agresiune orice act de recurgere ilicită la forță și pentru a se evita, în acest fel, declanșarea războiului preventiv 41. Soluția adoptată de articolul 4 ni se pare corespunzătoare pentru că în text: a) se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cum ar fi cazurile întâmplătoare, sporadice, de ciocniri la frontieră etc. (incidentele minore), la care se face referire în ultima parte a articolului 2. O astfel de distincție este necesară pentru ca în definiția agresiunii să nu se califice acte de agresiune orice act de recurgere ilicită la forță și pentru a se evita, în acest fel, declanșarea războiului preventiv 41. Soluția adoptată de articolul 4 ni se pare corespunzătoare pentru că în text: a) se subliniază caracterul nelimitativ al listei actelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
orice act de recurgere ilicită la forță și pentru a se evita, în acest fel, declanșarea războiului preventiv 41. Soluția adoptată de articolul 4 ni se pare corespunzătoare pentru că în text: a) se subliniază caracterul nelimitativ al listei actelor de agresiune; b) se împuternicește Consiliul de Securitate, cu respectarea prevederilor Cartei Națiunilor Unite, să aprecieze asupra periculozității și a altor acte de folosire a forței decât cele prevăzute în articolul 3. 6. Consecințele juridice ale agresiunii " Nici un considerent, de orice natură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nelimitativ al listei actelor de agresiune; b) se împuternicește Consiliul de Securitate, cu respectarea prevederilor Cartei Națiunilor Unite, să aprecieze asupra periculozității și a altor acte de folosire a forței decât cele prevăzute în articolul 3. 6. Consecințele juridice ale agresiunii " Nici un considerent, de orice natură ar fi el, politică, economică, militară sau de alt fel dispune art. 5 -, nu poate să justifice o agresiune. Războiul de agresiune constituie o crimă împotriva păcii internaționale. Agresiunea dă naștere la răspunderea internațională. Nici o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
altor acte de folosire a forței decât cele prevăzute în articolul 3. 6. Consecințele juridice ale agresiunii " Nici un considerent, de orice natură ar fi el, politică, economică, militară sau de alt fel dispune art. 5 -, nu poate să justifice o agresiune. Războiul de agresiune constituie o crimă împotriva păcii internaționale. Agresiunea dă naștere la răspunderea internațională. Nici o achiziție teritorială sau avantaj special rezultând de pe urma unei agresiuni nu sunt legale și nici nu trebuie să fie recunoscute ca atare." Paragraful 1 al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
folosire a forței decât cele prevăzute în articolul 3. 6. Consecințele juridice ale agresiunii " Nici un considerent, de orice natură ar fi el, politică, economică, militară sau de alt fel dispune art. 5 -, nu poate să justifice o agresiune. Războiul de agresiune constituie o crimă împotriva păcii internaționale. Agresiunea dă naștere la răspunderea internațională. Nici o achiziție teritorială sau avantaj special rezultând de pe urma unei agresiuni nu sunt legale și nici nu trebuie să fie recunoscute ca atare." Paragraful 1 al articolului 5 este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
articolul 3. 6. Consecințele juridice ale agresiunii " Nici un considerent, de orice natură ar fi el, politică, economică, militară sau de alt fel dispune art. 5 -, nu poate să justifice o agresiune. Războiul de agresiune constituie o crimă împotriva păcii internaționale. Agresiunea dă naștere la răspunderea internațională. Nici o achiziție teritorială sau avantaj special rezultând de pe urma unei agresiuni nu sunt legale și nici nu trebuie să fie recunoscute ca atare." Paragraful 1 al articolului 5 este varianta prescurtată a propunerii făcute de Delegația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
politică, economică, militară sau de alt fel dispune art. 5 -, nu poate să justifice o agresiune. Războiul de agresiune constituie o crimă împotriva păcii internaționale. Agresiunea dă naștere la răspunderea internațională. Nici o achiziție teritorială sau avantaj special rezultând de pe urma unei agresiuni nu sunt legale și nici nu trebuie să fie recunoscute ca atare." Paragraful 1 al articolului 5 este varianta prescurtată a propunerii făcute de Delegația română la sesiunea a V-a42. La sesiunea a VI-a, textul propunerii Delegației române a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
acordul majorității delegațiilor. Totuși, potrivit opiniei unor delegați 43, expresia "în legătură cu politica internă și externă a unui stat" din paragraful menționat nu ar include conceptele naționaliste și religioase, în numele cărora s-a declanșat și continuă să se declanșeze acte de agresiune (de exemplu, anexarea Austriei de către Reichul german, divizarea Cehoslovaciei în anul 1939, ocuparea Ierusalimului de către Israel în 1967 etc.). La sesiunea a VII-a, expresia în discuție nu a fost cuprinsă în textul paragrafului 1 al art. 5. Credem că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
care a fost consacrat, pentru situații similare celor din textul paragrafului în discuție, în documentele tribunalelor militare de la Nürnberg și Tokio. A existat, de asemenea, propunerea ca textul acestui paragraf să fie redactat în termeni generali, arătându-se numai că agresiunea dă nașterea și la responsabilități potrivit dreptului internațional (propunerea delegației S.U.A.). În final, toate delegațiile au acceptat folosirea în context a termenului "crimă". Credem că adoptarea textului paragrafului 2 al art. 5 are o mare importanță, dată fiind gravitatea deosebită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
potrivit dreptului internațional (propunerea delegației S.U.A.). În final, toate delegațiile au acceptat folosirea în context a termenului "crimă". Credem că adoptarea textului paragrafului 2 al art. 5 are o mare importanță, dată fiind gravitatea deosebită a faptelor pe care definiția agresiunii le incriminează. Calificarea drept "crimă" a actelor de agresiune este absolut necesară, întrucât consecințele care decurg dintr-o astfel de calificare creează acel element de prevenire care se urmărește, în fapt, prin adoptarea definiției. Paragraful 3 al art. 5 se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
delegațiile au acceptat folosirea în context a termenului "crimă". Credem că adoptarea textului paragrafului 2 al art. 5 are o mare importanță, dată fiind gravitatea deosebită a faptelor pe care definiția agresiunii le incriminează. Calificarea drept "crimă" a actelor de agresiune este absolut necesară, întrucât consecințele care decurg dintr-o astfel de calificare creează acel element de prevenire care se urmărește, în fapt, prin adoptarea definiției. Paragraful 3 al art. 5 se referă la nerecunoașterea achizițiilor teritoriale sau avantajelor speciale rezultând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
necesară, întrucât consecințele care decurg dintr-o astfel de calificare creează acel element de prevenire care se urmărește, în fapt, prin adoptarea definiției. Paragraful 3 al art. 5 se referă la nerecunoașterea achizițiilor teritoriale sau avantajelor speciale rezultând de pe urma unei agresiuni, reprezentând o consecință logică care rezultă din paragrafele care îl preced. Paragraful reprezintă ultima parte a textului unei propuneri avansate la sesiunea a V-a de delegația țării noastre, referitoare la inviolabilitatea teritoriului unui stat (vezi Doc. 19 A/8719
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Substanța paragrafului privind inviolabilitatea teritorială a statelor și interdicția ocupației prin forță, fie chiar temporară, a teritoriului unui stat reclamă ca acest text să fie cuprins nu în preambul, ci în dispozitivul definiției, alături de celelalte dispoziții prohibitive privind actele de agresiune. b) Folosirea în text a expresiei "cu violarea Cartei" ar putea conduce la interpretarea că ar exista posibilitatea ca teritoriul unui stat să facă obiectul unei ocupații militare sau al altor măsuri de folosire a forței întreprinse de către un stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și aplicarea lor se arată în art. 8 dispozițiile de mai sus sunt legate între ele și fiecare prevedere trebuie să fie interpretată în contextul celorlalte prevederi." Textul articolului 8 în care se arată modalitatea de interpretare a dispozițiilor definiției agresiunii nu a suscitat discuții contradictorii, delegațiile participante fiind de acord cu necesitatea includerii în definiție și cu conținutul său. Deși la sesiunea de la Geneva din 1973 a Comitetului special, s-au obținut progrese remarcabile, în sensul că definiția agresiunii căpăta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
definiției agresiunii nu a suscitat discuții contradictorii, delegațiile participante fiind de acord cu necesitatea includerii în definiție și cu conținutul său. Deși la sesiunea de la Geneva din 1973 a Comitetului special, s-au obținut progrese remarcabile, în sensul că definiția agresiunii căpăta, pentru prima oară, contur juridic, formulându-se un preambul și 8 articole, poziția delegațiilor față de textele formulate, dar încă neacceptate prin consens, în acel stadiu, continua să oglindească diversitatea de păreri. Și totuși, majoritatea participanților la reuniunea de la Geneva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fost niciodată atât de aproape de realizarea acestui deziderat. Sesiunea ulterioară a Comitetului de la New York a confirmat realismul acestei aprecieri. Astfel, în aprilie 1974, pe baza textului elaborat la Geneva, cele 35 de delegații participante au adoptat, prin consens, proiectul definiției agresiunii armate (directe). Documentul a fost confirmat la sesiunea a XXIX-a de Adunarea Generală a O.N.U. prin adoptarea rezoluției 3314; acest eveniment a marcat încheierea cu succes a efortului postbelic depus de comunitatea internațională, sub egida O.N.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
acest eveniment a marcat încheierea cu succes a efortului postbelic depus de comunitatea internațională, sub egida O.N.U., în acest domeniu. Oferind un temei de drept în plus pentru deciziile politice care se adoptă în cadrul O.N.U., definiția agresiunii ar fi putut, dacă n-ar fi fost deosebit de periculoasă pentru cei "doi mari incendiatori ai lumii" S.U.A. și U.R.S.S., să contribuie la eliminarea posibilităților de a se încerca justificarea unor acte agresive la adăpostul impreciziei unor prevederi ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ar fi fost deosebit de periculoasă pentru cei "doi mari incendiatori ai lumii" S.U.A. și U.R.S.S., să contribuie la eliminarea posibilităților de a se încerca justificarea unor acte agresive la adăpostul impreciziei unor prevederi ale Cartei. În acest context, definiția agresiunii reprezintă un instrument juridic util și eficient, îndeosebi pentru țările mici și mijlocii, dar și pentru Consiliul de Securitate. Vital interesată în edificarea de relații prietenești și de colaborare între popoare, România, care a participat activ la lucrările Comitetului special
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
îndeosebi pentru țările mici și mijlocii, dar și pentru Consiliul de Securitate. Vital interesată în edificarea de relații prietenești și de colaborare între popoare, România, care a participat activ la lucrările Comitetului special, considera în anii '70 și '80 definiția agresiunii unul din mijloacele menite să contribuie la întărirea păcii și securității internaționale, o componentă esențială a marilor procese înnoitoare ale lumii contemporane, în cadrul cărora principiul nefolosirii forței și amenințarea cu forța reprezintă imperativul supraviețuirii pe o planetă arhisaturată de armament
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
armament nuclear și clasic. În răspunsul trimis secretarului general al O.N.U. la recomandările cuprinse în rezoluția 2606/ XXIV a Adunării Generale, guvernul român arăta că "la întărirea securității internaționale ar contribui și elaborarea unei definiții general acceptate a agresiunii". Acționând în acest spirit, delegațiile române la sesiunile Comitetului special și ale Adunării Generale a O.N.U. s-au pronunțat constant în favoarea elaborării unei definiții a agresiunii cât mai completă, general acceptată, care să conducă la eliminarea recursului ilicit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
întărirea securității internaționale ar contribui și elaborarea unei definiții general acceptate a agresiunii". Acționând în acest spirit, delegațiile române la sesiunile Comitetului special și ale Adunării Generale a O.N.U. s-au pronunțat constant în favoarea elaborării unei definiții a agresiunii cât mai completă, general acceptată, care să conducă la eliminarea recursului ilicit la forța armată, sub orice formă s-ar săvârși, la renunțarea la folosirea forței și a amenințării cu forța. În acest sens, definiția agresiunii trebuie să contribuie la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
elaborării unei definiții a agresiunii cât mai completă, general acceptată, care să conducă la eliminarea recursului ilicit la forța armată, sub orice formă s-ar săvârși, la renunțarea la folosirea forței și a amenințării cu forța. În acest sens, definiția agresiunii trebuie să contribuie la edificarea legalității și securității internaționale, a unei noi ordini economice și politice internaționale. Caracterul judicios și realist al propunerilor țării noastre a făcut ca ele să fie apreciate, adoptate și incorporate corespunzător în definițiile textului privind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]