3,926 matches
-
prea puține pentru a putea cunoaște în detaliu tot ceea ce s-a întâmplat. Virgil Maxim spune că prima dată au fost chemați ca martori muncitorii și țăranii, printre care și grupul lui Pangrate din Dobrogea, care a fost bătut de agresorii lui Popa și Livinschi. Peste noapte, când aceștia se odihneau, câțiva au reușit să se elibereze din legături, i-au izolat pe agresori și i-au întrebat de ce i-au bătut, chemând apoi gardienii, care i-au eliberat pe agresori
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
martori muncitorii și țăranii, printre care și grupul lui Pangrate din Dobrogea, care a fost bătut de agresorii lui Popa și Livinschi. Peste noapte, când aceștia se odihneau, câțiva au reușit să se elibereze din legături, i-au izolat pe agresori și i-au întrebat de ce i-au bătut, chemând apoi gardienii, care i-au eliberat pe agresori, dându-le ocazia să-și continue munca. Procurorul arăta prin aceasta că legionarii s-au bătut între ei, dar Pangrate a acuzat că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
agresorii lui Popa și Livinschi. Peste noapte, când aceștia se odihneau, câțiva au reușit să se elibereze din legături, i-au izolat pe agresori și i-au întrebat de ce i-au bătut, chemând apoi gardienii, care i-au eliberat pe agresori, dându-le ocazia să-și continue munca. Procurorul arăta prin aceasta că legionarii s-au bătut între ei, dar Pangrate a acuzat că intervenția s-a făcut pentru agresori; prin urmare, administrația cunoștea și susținea acțiunea. Studenții au fost reprezentați
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
i-au bătut, chemând apoi gardienii, care i-au eliberat pe agresori, dându-le ocazia să-și continue munca. Procurorul arăta prin aceasta că legionarii s-au bătut între ei, dar Pangrate a acuzat că intervenția s-a făcut pentru agresori; prin urmare, administrația cunoștea și susținea acțiunea. Studenții au fost reprezentați mai întâi de Tomuța și Barbă, care au fost întrebați numai dacă îi cunosc pe acuzați. Titi Stoica, primul dintre cei care trecuseră și prin Târgșor, a făcut un
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
prin Târgșor, a făcut un scurt rechizitoriu partidului, comunismului și URSS-ului, dar a fost scos din sală înainte de a termina. Maxim a fost întrebat și el pe care dintre acuzați îi cunoaște, după care a explicat judecătorului că nici un agresor nu l-a bătut, în calitate de deținut, pe motive personale, ci toți au acționat în calitate de securiști, pentru motive politice și religioase. Subtil, Petrescu i-a făcut semn grefierului să nu noteze. Fiindu-i refuzat accesul la consemnarea grefierului, Maxim a refuzat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
celorlalte acuzații. Datorită acestei schimbări de încadrare, Bărbosu a avut o condamnare mai mică decât ceilalți implicați. Comportamentul lui Bărbosu pe parcursul acțiunii de la Gherla este contradictoriu. Cu toate că, împreună cu cei din echipa sanitară (majoritatea trecuți cu arme și bagaje de partea agresorilor), a fost complice la moartea mai multor pacienți din infirmerie, este posibil ca el să fi fost prins într-o horă din care nu avea cum să iasă, asemenea multor gardieni și chiar directori de penitenciare. Ion Pangrate, torturat în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
înțeles ce dorea Securitatea de la el să declare, și anume că Horia Sima (liderul Legiunii) i-ar fi predat prin niște intermediari un cifru secret, prin care trebuia înlesnită transmiterea de informații dinspre un închipuit comandament legionar de la Aiud spre agresorii din Pitești. În urma torturilor, Popescu a cedat în vara lui 1955 și a inventat o poveste pe placul anchetatorilor, în care 'recunoștea' că a primit cifrul secret prin izmenele lui Iosif V. Iosif și Ion Păunescu, care trebuia să ajungă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
reeducarea de la Aiud din perioada 1962-1964. Se poate concluziona că, dintre toate procesele înscenate de comuniști în legătură cu acțiunea de la Pitești, acesta este cel mai fantezist și mai ridicol. Numai Gheorghe Caziuc și Virgil Bordeianu au făcut parte din echipele de agresori și, cu toate că nu există foarte multe date despre destinul lor complet în închisoare, se știe că primul a fost prins de Țurcanu că a ascuns anumite informații, motiv pentru care a fost dat pe mâna celor pe care îi torturase
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
decembrie 1949, fiind cel care l-a înfruntat pe Țurcanu, deranjat de aroganța acestuia. Angelescu a fost dintre cei mai torturați deținuți din acest lot și, cu toate că a fost bătut în mai multe rânduri de Țurcanu, Popa și ceilalți dintre agresori, dar și de către gardieni, a continuat să îi înfrunte verbal. A fost transferat la Gherla, probabil, cu lotul din iunie 1950, existând indicii că a fost torturat și în acest penitenciar. S-a îmbolnăvit de TBC și se pare că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
studia cât de cât pe Marx, pe Engels, pe Lenin. Ceea ce tu, Eugene, la Suceava, nici n-ai vrut să auzi!, moment în care Țurcanu a început să îl calce în picioare. Ulterior, a fost bătut și de ceilalți suceveni agresori, care s-au oprit doar cât să le permită lui Holdevici și Zaharia să-l reanimeze. Țurcanu l-a întrebat ciocănindu-l batjocoritor în cap: ' Vrei să mori, Șura? N-avea grijă, că n-ai să scapi. Ai vrea tu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ținut în carantină la o cameră de la subsol, împreună cu Bogdanovici, Lucinescu, Dan Dumitrescu, Cornel Pop, Păvăloaie, Mărtinuș și alți câțiva deținuți. A participat la bătăile din decembrie de la camera 4-spital, dar nu este foarte clar dacă în calitate de victimă ori de agresor. Bogos a urmat școala de cadre de la camera 4-spital în lunile aprilie și mai și a fost transferat la Gherla în iunie 1950. A luat parte la discuțiile inițiale pentru organizarea acțiunii de la Gherla, împreună cu Popa 'Țanu', Pușcașu, Livinschi, Zbranca
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
atunci 'comitetul' camerei (printre alții: Eugen Măgirescu, Constantin Păvăloaie și Petru Cojocaru) încercând să obțină informații de la victime. Neculai Popa, care era și el în celulă, spune că Bordeianu dădea cu milă și a fost observat și turnat de cineva agresorilor. A fost snopit în bătăi pentru aceasta și apoi arătat camerei gol până la genunchi, întreg corpul fiindu-i plin de vânătăi. A trecut prin grotesca punere în scenă a Crăciunului din 1950, când a fost supus unor umilințe ieșite din
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
iunie 1926 în comuna Boroaia din județul Suceava, Bordeianu a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru activitate legionară. Alăturat mișcării lui Țurcanu de la Suceava, imediat după condamnarea survenită în februarie 1949, a fost unul dintre cei mai activi agresori din Pitești. A participat la bătăi încă din decembrie 1949, acționând în mai multe camere, până în august 1951: camera 4-spital, camera 3-biserică, camera 2-subsol. La sfârșitul lui octombrie 1950, a fost transferat la Valea Neagră, activând acolo în subordinea lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
disciplinare la Pitești, unde va ajunge în februarie 1951, după ce va trece mai întâi pe la Jilava. În martie 1951 a avut loc prima bătaie în celula sa, la care Buracu a fost doar spectator, fiind omis, intenționat sau nu, de către agresori. Scenele văzute l-au traumatizat cumplit însă. Șeful camerei avea să devină Juberian, care îl cunoscuse pe fratele lui Buracu, astfel că l-a protejat oarecum pe acesta. Într-una dintre bătăi, un agresor l-a făcut 'labagiu' și 'onanist
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fiind omis, intenționat sau nu, de către agresori. Scenele văzute l-au traumatizat cumplit însă. Șeful camerei avea să devină Juberian, care îl cunoscuse pe fratele lui Buracu, astfel că l-a protejat oarecum pe acesta. Într-una dintre bătăi, un agresor l-a făcut 'labagiu' și 'onanist' pentru că plângea. A fost bătut la pielea goală, timp în care era apelat cu aceiași termeni, față de care a găsit puterea să protesteze: 'Băteți-mă, schingiuiți-mă cât vreți, călcați-mă în picioare, dar nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
prin Mehedinți. Student în București, a fost condamnat la 10 ani de detenție pentru că era șeful unei organizații anticomuniste. A trecut repede de partea lui Țurcanu, dar una dintre victimele sale spune că lovea mai mult 'simbolic'. Se numără printre agresorii primului lot din camera 1-corecție, din 6 decembrie 1949, astfel că e greu de știut dacă și când a fost torturat. Pe 19 decembrie 1949 a fost trimis la camera 4-spital, alături de Pătrășcanu, Coriolan Gherman, Maximilian Sobolevschi și Vasile Andronache
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
din camera 1-corecție, din 6 decembrie 1949, astfel că e greu de știut dacă și când a fost torturat. Pe 19 decembrie 1949 a fost trimis la camera 4-spital, alături de Pătrășcanu, Coriolan Gherman, Maximilian Sobolevschi și Vasile Andronache, tot ca agresor. A mai activat și în camera 3-parter prin martie 1950. Totuși, și-a revenit treptat la Canal, unde a fost brigadier. Se pare că în septembrie 1951 a plecat de la Peninsula, însă nu există informații despre destinul său după eliberarea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pe care a acceptat-o, conform propriei declarații, fiindcă îl absolvea de obligația de a da el însuși note informative. Există mai multe mărturii conform cărora Calciu ar fi ajutat pe ascuns diverși deținuți, în ciuda faptului că acceptase colaborarea cu agresorii. Virgil Maxim s-a întâlnit cu el după încetarea violențelor în cabinetul medical, unde Calciu acorda consultații alături de alți studenți mediciniști, și l-a prevenit că a fost anchetat pentru un proces în care Țurcanu va fi acuzat pentru torturi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
bătut pe cineva. Chiar dacă acest lucru nu înseamnă că nu a fost obligat să o facă, întrucât, în general, există un vid de informații despre Pitești, simpla lovire a unui coleg deținut nu transforma victima în membru al echipei de agresori. Pe de altă parte, repetăm că termenul de 'torționar' nu poate fi aplicat decât, eventual, celor, foarte puțini la număr, care au torturat fără să fie bătuți înainte; or, Gheorghe Calciu fusese schingiuit în Pitești. Calciu a murit la 21
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1949. A fost membru în grupul 'Rugul Aprins' al ieroschimonahului Daniil. Condamnat la 8 ani de închisoare, a trecut prin penitenciarele Rahova, Jilava, Uranus, Gherla și Văcărești. A fost torturat la Gherla în camera 104, prin noiembrie 1950, unul dintre agresorii săi, Cornel Popovici, descriind în anchetă supliciile la care a fost supus: lovituri cu coada de mătură la palmă, palme peste față, lovituri cu piciorul priciului la fund și la tălpi, timp de patru, cinci zile. A fost ținut în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pentru activitate legionară, după propria mărturisire. A fost torturat în luna februarie 1950 de către Viorel Negrilă și Gheorghe Bâgu, fiind forțat să dea informații în fața lui Țurcanu, la camera 1. Din martie 1950 a fost obligat să treacă de partea agresorilor pentru culegere de informații, fiind instruit de Bâgu în privința materialismului dialectic. Transferat la Gherla cu lotul lui Popa 'Țanu', în iunie 1950, a stat câteva luni în camera 106, alături de Laitin Dănilă și Gheorghe Ionescu, mai târziu fiind cooptat în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
4-parter), asistând la moartea lui Mihai Iosub. Se pare că a fost transferat în august 1951 la Gherla, unde a fost scos la muncă în atelierul de tâmplărie, fără să mai fie torturat. A fost solicitat să ajute 'comitetele' de agresori pentru obținerea de informații. Eliberat pe 26 octombrie 1956, nu i s-a aprobat reluarea studiilor, astfel că a trebuit să lucreze ca muncitor necalificat: sortator, lăcătuș, sculer-matrițer. Abia în 1972 a reușit să absolve Politehnica la seral (secția TCM
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
posibil să fi fost torturat aici pentru prima dată, odată cu seria din 6 decembrie 1949, deși nu există mărturii despre aceasta. Pe 19 decembrie 1949 a fost trimis la camera 4-spital, alături de Pătrășcanu, Sobolevschi, Burculeț și Andronache, fiind folosit ca agresor de către Țurcanu pentru loturile următoare. Gherman a asistat și el la moartea lui Bogdanovici, în aprilie 1950, în camera 2-parter. A trecut de mai multe ori prin toate etapele, iar prin vara lui 1950 a fost transferat la Canal, unde
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
astfel că a refuzat să ofere orice fel de informații celor care l-au torturat în camera 4-spital din august până în decembrie 1950. A fost schingiuit în aceeași serie cu Voicu Andreescu, Vasiliu, inginerul Bolfosu, Manciu, iar din 'comitetele' de agresori făceau parte Mărtinuș, Virgil Bordeianu, Gheorghe Roșca, dar și Eugen Țurcanu și Titus Leonida. Prin luna decembrie a fost trimis într-o cameră mică, cu misiunea de a obține informații de la alte victime, însă pentru că nu a acționat în nici un
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Blejescu i-a schingiuit pe Constantin Fântână, Valer Ciurescu, Mihai Buracu, Aurel Obreja, Alexandru Munteanu, Aurel Suciu, Traian Blaga, Florin Crăciun Burchi, Nagy GØza, Constantin Rodas, Vasile Oarcea, Constantin Vintilescu. Juberian afirmă că acestea au fost ultimele bătăi, după care agresorii rămași în penitenciar au fost adunați la camera 4-spital, din iunie până în august 1951. Pe la sfârșitul perioadei, Țurcanu i-a anunțat că vor pleca din Pitești și a făcut un angajament să întărească legăturile dintre ei, ca să continue activitatea sub
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]