65,812 matches
-
PPA este mai elaborată (atât sub aspect conceptual cât și sub aspect metodologic sau instrumental) cu atât predomină discursurile de ajustare poli-tipice iar acestea sunt cu atât mai complexe. În stadiile de dezvoltare mai puțin evoluată a politicilor publice de ajustare, acesta este cazul tipic (nu luăm în calcul, situația în care intervenția inițială discreționară este urmată numai de intervenții tot de tip discreționar). Pe măsură, însă, ce politicile publice de ajustare se perfecționează, se instalează o dominanță a intervențiilor non
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
de dezvoltare mai puțin evoluată a politicilor publice de ajustare, acesta este cazul tipic (nu luăm în calcul, situația în care intervenția inițială discreționară este urmată numai de intervenții tot de tip discreționar). Pe măsură, însă, ce politicile publice de ajustare se perfecționează, se instalează o dominanță a intervențiilor non discreționare inițiale, urmate tot de intervenții non-discreționare. Așadar, prin structura unei politici guvernamentale de ajustare vom înțelege, de fapt, structura sintactică a acelei politici. Acest lucru nu este întâmplător dacă luăm
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
este urmată numai de intervenții tot de tip discreționar). Pe măsură, însă, ce politicile publice de ajustare se perfecționează, se instalează o dominanță a intervențiilor non discreționare inițiale, urmate tot de intervenții non-discreționare. Așadar, prin structura unei politici guvernamentale de ajustare vom înțelege, de fapt, structura sintactică a acelei politici. Acest lucru nu este întâmplător dacă luăm în considerare faptul că mecanismul de transmitere a impulsului de orice fel în economie este, în ultimă instanță, o chestiune de sintaxă. Prin urmare
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
că mecanismul de transmitere a impulsului de orice fel în economie este, în ultimă instanță, o chestiune de sintaxă. Prin urmare, observăm faptul că avem o echivalență logică între mecanismul de transmitere a impulsului și sintaxa unei politici guvernamentale de ajustare. De aceea, atunci când va trebui să discutăm despre una dintre ele, putem foarte bine să discutăm despre cealaltă, mutatis mutandis. Acest rezultat calitativ este deosebit de important, din punct de vedere metodologic, deoarece ne permite să mutăm centrul analizelor noastre de pe
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
noastre de pe un aspect pe altul, după cum alegerea aceasta servește mai bine sau mai direct scopului urmărit prin acele analize. 1.7. Particularități în cazul politicii fiscal bugetare Așa cum am văzut până acum, cele două categorii de politici guvernamentale de ajustare - explicit indirectă, care este de tip discreționar, respectiv implicit indirectă, care este de tip non-discreționar - se referă la orice politică publică de ajustare, nefiind specificat vreun domeniu anume de intervenție. În acest sens, cele două categorii de politici se pot
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
în cazul politicii fiscal bugetare Așa cum am văzut până acum, cele două categorii de politici guvernamentale de ajustare - explicit indirectă, care este de tip discreționar, respectiv implicit indirectă, care este de tip non-discreționar - se referă la orice politică publică de ajustare, nefiind specificat vreun domeniu anume de intervenție. În acest sens, cele două categorii de politici se pot referi atât la politica monetară cât și la politica fiscală (cele două politici guvernamentale de ajustare sunt, de departe, cele mai importante asemenea
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
se referă la orice politică publică de ajustare, nefiind specificat vreun domeniu anume de intervenție. În acest sens, cele două categorii de politici se pot referi atât la politica monetară cât și la politica fiscală (cele două politici guvernamentale de ajustare sunt, de departe, cele mai importante asemenea politici). Orice politică guvernamentală de ajustare are un set specific de instrumente cu ajutorul cărora realizează intervenția în economie. Unele asemenea instrumente au un caracter mai degrabă administrativ, altele unul mai degrabă economic. Se
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
de intervenție. În acest sens, cele două categorii de politici se pot referi atât la politica monetară cât și la politica fiscală (cele două politici guvernamentale de ajustare sunt, de departe, cele mai importante asemenea politici). Orice politică guvernamentală de ajustare are un set specific de instrumente cu ajutorul cărora realizează intervenția în economie. Unele asemenea instrumente au un caracter mai degrabă administrativ, altele unul mai degrabă economic. Se pune, așadar, problema gradului de discreționaritate al unei politici guvernamentale de ajustare. Mai
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
de ajustare are un set specific de instrumente cu ajutorul cărora realizează intervenția în economie. Unele asemenea instrumente au un caracter mai degrabă administrativ, altele unul mai degrabă economic. Se pune, așadar, problema gradului de discreționaritate al unei politici guvernamentale de ajustare. Mai exact, se ridică întrebarea: care este pragul de discreționaritate al unei politici guvernamentale de ajustare peste care acea politică este calificată ca fiind discreționară și sub care este calificată ca fiind non discreționară. Este evident că, într-o politică
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
instrumente au un caracter mai degrabă administrativ, altele unul mai degrabă economic. Se pune, așadar, problema gradului de discreționaritate al unei politici guvernamentale de ajustare. Mai exact, se ridică întrebarea: care este pragul de discreționaritate al unei politici guvernamentale de ajustare peste care acea politică este calificată ca fiind discreționară și sub care este calificată ca fiind non discreționară. Este evident că, într-o politică guvernamentală de ajustare empirică (adică aplicată efectiv în economie), unele instrumente pot crește gradul de discreționaritate
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
se ridică întrebarea: care este pragul de discreționaritate al unei politici guvernamentale de ajustare peste care acea politică este calificată ca fiind discreționară și sub care este calificată ca fiind non discreționară. Este evident că, într-o politică guvernamentală de ajustare empirică (adică aplicată efectiv în economie), unele instrumente pot crește gradul de discreționaritate, altele îl pot reduce. Pe de altă parte, instrumentele unei politici guvernamentale de ajustare pot fi extrem de diferite din multiple puncte de vedere, așa încât această neomogenitate (metodologică
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
calificată ca fiind non discreționară. Este evident că, într-o politică guvernamentală de ajustare empirică (adică aplicată efectiv în economie), unele instrumente pot crește gradul de discreționaritate, altele îl pot reduce. Pe de altă parte, instrumentele unei politici guvernamentale de ajustare pot fi extrem de diferite din multiple puncte de vedere, așa încât această neomogenitate (metodologică, tehnologică, de mecanism, de măsurare etc.) să facă imposibilă determinarea unei „medii” sau a altui asemenea indicator agregat privind discreționaritatea. În acest context, introducerea unei „măsuri” a
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
așa încât această neomogenitate (metodologică, tehnologică, de mecanism, de măsurare etc.) să facă imposibilă determinarea unei „medii” sau a altui asemenea indicator agregat privind discreționaritatea. În acest context, introducerea unei „măsuri” a gradului de discreționaritate la nivelul întregii politici guvernamentale de ajustare este, se pare, o imposibilitate. Ca urmare, metoda pe care o vom utiliza este aceea a identificării unei liste minimale cu cele mai importante instrumente ale unei politici date și examinarea fiecărui asemenea instrument, în scopul de a stabili dacă
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
un mod discreționar sau într-unul non discreționar. Vom fi interesați de a stabili condiții instituționale și de mecanism care să asigure ca un anumit instrument (sau cele mai importante, sau, la limită toate) al unei anumite politici guvernamentale de ajustare să poată funcționa într-o modalitate discreționară sau într-una non-discreționară. Această abordare ni se pare, pe de o parte, mai accesibilă din punct de vedere metodologic iar, pe de altă parte, mai relevantă din punct de vedere teoretic și
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
abordare ni se pare, pe de o parte, mai accesibilă din punct de vedere metodologic iar, pe de altă parte, mai relevantă din punct de vedere teoretic și conceptual. a. Particularitățile politicii fiscale Prin politica fiscală, ca politică guvernamentală de ajustare, vom înțelege ansamblul de norme, instituții și proceduri care sunt menite să gestioneze, din perspectiva autorității publice, echilibrul macroeconomic în economia reală, prin controlul traiectoriilor ratelor de impozitare și ale cheltuielilor guvernamentale. Principalele caracteristici ale acestei politici publice de ajustare
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
ajustare, vom înțelege ansamblul de norme, instituții și proceduri care sunt menite să gestioneze, din perspectiva autorității publice, echilibrul macroeconomic în economia reală, prin controlul traiectoriilor ratelor de impozitare și ale cheltuielilor guvernamentale. Principalele caracteristici ale acestei politici publice de ajustare sunt: o este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, al ministerului finanțelor); o este aplicabilă pe piața bunurilor și serviciilor (adică asupra economiei reale); o se referă cu precădere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne; o este relativ rigidă: modificarea ei este dificilă
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
și ale cheltuielilor guvernamentale. Principalele caracteristici ale acestei politici publice de ajustare sunt: o este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, al ministerului finanțelor); o este aplicabilă pe piața bunurilor și serviciilor (adică asupra economiei reale); o se referă cu precădere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne; o este relativ rigidă: modificarea ei este dificilă și lentă (procesul bugetar este un proces relativ complicat și birocratic); o este relativ eficace: aplicarea ei este asigurată prin forța legii; o efectul aplicării politicii fiscale este imediat
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
previzibil, împotriva formării de cercuri vicioase (pe baza reacțiilor de tip feed-back pozitiv), atât în sensul creșterii proceselor economice cât și în sensul scăderii lor; 3. Gradul de dominanță fiscală notația predicatului: DFfbME ; -definiția predicatului: prevalența, în materia politicilor de ajustare macroeconomică, a regulilor și țintelor fiscale, în raport cu obiectivele și țintele monetare; -funcția predicatului: corelarea dinamicii ofertei de monedă (adică a surselor monetare) cu dinamica deficitelor sectorului public; C.2. Sistemul monetar-bancar 1. Transparența sistemului monetar-bancar -notația predicatului: ; 2. Stabilitatea financiară
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
cazuri particulare. După intensitatea și amploarea problemelor cercetate în anii ´80 și prima parte a anilor ´90, se părea că literatura creșterii și dezvoltării economice intrase într-un con de umbră. Stagflația, criza datoriei externe a țărilor în dezvoltare, macrostabilizarea, ajustarea structurală, privatizarea, liberalizarea comerțului internațional, liberalizarea fluxurilor de capital ș.a.m.d. acaparaseră preocupările cercetării economice, aproape în totalitate. Apoi, relansarea creșterii economiei mondiale, extinderea și amplificarea interdependențelor internaționale și prăbușirea sistemului socialist au stimulat revigorarea studiilor despre creșterea economică
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
etc.). Structuraliștii credeau că țările slab dezvoltate se caracterizează prin: rigidități specifice, decalaje, penurii (în special de capital) și surplusuri (cel mai important fiind de forță de muncă agricolă), elasticități scăzute ale cererii și ofertei și alte condiții care afectau ajustarea economică la politicile dezvoltării. Mai mult încă, viziunea structuralistă era pesimistă în privința senzitivității agenților economici din țările Lumii a treia la semnalul prețurilor și stimulentele piețelor. Spre deosebire de teoria neoclasică ce punea accent pe flexibilitatea și substituibilitatea factorilor și produselor, abordarea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Abandonarea controlului prețurilor, astfel că piețele pot reduce distorsiunile prețurilor relative. Obiectivele sunt stabilite pentru restricționarea creșterii salariilor: creșterea salariilor nu poate depăși creșterea productivității. Când se înregistrează deficite ale balanței de plăți sau bugetului, ele trebuie reduse fie prin ajustare economică, fie prin finanțare externă. Pentru a asista guvernele în finanțarea deficitelor, F.M.I. fie le ajută să-și reeșaloneze datoria (în special la băncile comerciale), fie le creditează direct (prin acorduri stand by) pentru 3-5 ani, cu rate moderate ale
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
economice poartă denumirea de condiționalitate. Programele F.M.I. sunt controversate. Majoritatea economiștilor acceptă că dezechilibrele, în particular deficitul bugetar, trebuie să fie corectate și inflația stopată, dacă e să aibă loc creștere și dezvoltare economică susținute. O problemă este viteza de ajustare. Stabilizarea e probabil să genereze o creștere a șomajului și un declin al venitului pentru unele grupuri, deși dezechilibrele însăși ar putea provoca probleme similare. Cu cât sunt mai rapid luate aceste măsuri, cu atât mai mari vor fi dislocările
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
stabilizarea a fost realizată sau chiar în cursul desfășurării acesteia, celelalte patru caracteristici ale unei economii de piață funcționale trebuie puse în practică. Multe din măsurile destinate să îndeplinească această sarcină au fost incluse în ceea ce Banca Mondială a numit ajustarea structurală. Întărirea competiției În unele țări în dezvoltare, concurența este văzută ca ceva ce trebuie evitat. Concurența străină e privită ca incorectă, deoarece firmele străine au multă experiență. Concurența între firmele interne e considerată o risipă de resurse. Mai puține
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
prețurilor erau destinate să corecteze insuficiențele pieței și astfel să aducă prețurile în linie cu raritățile reale. În realitate, administrarea prețurilor a fost, în general, un proces politic bazat pe obiective politice și nu economice. Un obiectiv major al reformelor ajustării structurale este să reducă distorsiunile generate de intervenția guvernului. Lista distorsiunilor în majoritatea țărilor în dezvoltare este lungă: tariful vamal ridicat și rigid crește prețul importurilor și bunurilor interne competitive; plafonarea ratei dobânzii; grupurile bine organizate au salarii ridicate și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
plătesc mai puțin pentru input-uri și perdanți. Distorsiunile de preț au loc cel mai adesea când beneficiarii unei modificări de preț sunt puțini și concentrați, în timp ce pedanții sunt în număr mare și dispersați. În lumea reală a reformelor de ajustare structurală, de regulă, nu este posibil să se separe eforturile de reformă pentru a corecta distorsiunile de preț de cele care contribuie la celelalte patru elemente ce fac piețele funcționale. „Stabilizarea și ajustarea structurală prezintă o formidabilă paletă de chestiuni
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]