10,591 matches
-
difuzare prin abonamente și avea un număr important de cititori în Țara Românească și în Moldova. Printre abonați figurau Cezar Bolliac, Theodor Codrescu, George Baronzi, Ion Ghica, Florian Aaron, Gh. Sion, Iancu Văcărescu, Petrache Poenaru, Costache Negruzzi, precum și redacțiile gazetelor „Albina românească” și „Curierul românesc”. R.Z.
ORGANUL LUMINAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288571_a_289900]
-
, societate literară înființată în București la 1 aprilie 1869, inițiator și președinte fiind Gr. H. Grandea, iar secretari - V. Gr. Pop și I. S. Bădescu. În jurul lui Grandea, literat entuziast, ambițios, redactor al revistei „Albina Pindului”, s-au adunat câțiva poeți tineri, unii veniți din Transilvania. Din acest grup, patronat de D. Bolintineanu, a făcut parte și Mihai Eminescu, în acea vreme sufleor la Teatrul Național din București. O. se definește în esență ca un
ORIENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
1267; Mircea Ștefănescu, „Arena cu un singur spectator”, „Gazeta”, 1935, 245; Zaharia Stancu, „Arena cu un singur spectator”, „Credința”, 1935, 393; George Demetru Pan, Croazieră pe Mediterana, „Gazeta”, 1936, 681; Lovinescu, Scrieri, VI, 270; I. Peltz, „Scriitori în lumina documentelor”, „Albina”, 1969, 1; Ion Cruceană, „Scriitori în lumina documentelor”, F, 1969, 2; Cioculescu, Itinerar, II, 258-262, 263-265; Doru Scărlătescu, Despre editarea corespondenței scriitorilor, RL, 1969, 37; G. Pienescu, Documentări, RL, 1969, 43; Al. Raicu, Horia Oprescu, RL, 1974, 9. V.D.
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
tensiune, ca o lipsă, ca nevoie difuză, ca disconfort sau, dimpotrivă, ca relaxare a tensiunilor, ca satisfacție, plăcere, confort. În faza căutării de soluții alternative, o specie nu „meditează” asupra mutațiilor pe care le întruchipează membrii săi, întâmplător, după cum nici albina nu-și face un plan în ceea ce privește direcția de zbor în căutarea florilor. Alegerea unei soluții nu este bazată pe prelucrarea unor informații anterioare, ci pe baza informațiilor obținute în cursul acțiunii asupra efectelor, pozitive sau negative, ale unei soluții sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
florilor. Alegerea unei soluții nu este bazată pe prelucrarea unor informații anterioare, ci pe baza informațiilor obținute în cursul acțiunii asupra efectelor, pozitive sau negative, ale unei soluții sau alteia. Mutațiile adaptative sunt selectate de mediu, și nu de specie. Albina zboară mai mult sau mai puțin întâmplător până când un miros, o culoare o atrag într-o direcție sau alta. Dacă în modelul decizional selecția unei soluții se face pe bază de cunoștințe, în modelul cibernetic selecția se face pe baza
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Filosofie. Își dă doctoratul, în 1887, la Leipzig, cu o teză despre Spinoza. A funcționat ca inspector școlar în București, a fost prefect al județului Tulcea și deputat de Covurlui. Debutează cu versuri în „Gardistul civic” (Galați), colaborând apoi la „Albina”, „Revista nouă”, „Românul literar”, „Șezătoarea” ș.a. Din 1884 până în 1887 editează la București revista științifică, politică, economică și literară „Țara nouă”, unde semnează versuri, articole de sociologie și pedagogie. În 1895 publică un studiu etnografic și statistic asupra aromânilor, De la
NENIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288423_a_289752]
-
și rusă (Turgheniev, Lev Tolstoi). Printre altele, i-a apărut în volum tălmăcirea Melodiilor ebraice de Heine (1919), cel ce l-a influențat prin nota tristă și ironică din lirica lui. SCRIERI: Poezii alese, București, 1910; O călătorie în lumea albinelor, București, 1911; Povestea unei idile, București, [1913]; Stropi de soare, Galați, 1915; Poezii, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1926; Stropi de soare, îngr. și pref. I. D. Bălan, București, 1973. Traduceri: Goethe, Schiller, Lessing, Heine, Lenau, Poezii alese, București, 1910; Lev Tolstoi
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
Oceanul Atlantic de Nord, dacă nu adăugăm că petele solare produc o încălzire temporară a Pământului care afectează plutirea gheții în zona calotelor polare. Tot așa, este dificil să ne imaginăm cum o amenințare la adresa unui stup face ca miile de albine să se organizeze în apărare, dacă nu adăugăm și că acestea răspund instinctual la anumite semnale chimice ale reginei. Mecanismul de conectare trebuie să fie plauzibil din punct de vedere teoretic ca să putem stabili cauzalitatea. În cazul indivizilor umani, după cum
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
NOUA ALBINĂ ROMÂNĂ, supliment literar la „Gazeta de Moldavia”, apărut la Iași, bilunar, între 5 ianuarie și 7 februarie 1857. Apariția acestui periodic literar și cultural sub redacția lui Gh. Asachi își are explicația în dorința scriitorului de a găsi mijloacele prin
NOUA ALBINA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288478_a_289807]
-
fost unul dintre cei mai reputați economiști transilvăneni. În vremea studenției, ca membru al societății România jună din Viena, el înțelege de ce este util să fie sprijinită pătrunderea în Transilvania a mai noii orientări literare junimiste. Publică, din 1879, în „Albina Carpaților”, „Gazeta Transilvaniei”, „Familia”, „Poporul”, „Școala și familia”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Rândunica”, uneori semnând și cu pseudonimul I. C. Frunză. În nuvele, povestiri, schițe P. se străduiește - într-o măsură după modelul lui I. S. Turgheniev, din scrierile căruia și traduce
PANŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
, foaie politică și literară apărută la Iași, bisăptămânal, între 27 noiembrie 1858 până la 5 octombrie 1859. C. Gane și apoi, de la 1 decembrie 1858, C. Dediu, indicați drept redactori responsabili, nu sunt în realitate decât giranți, P. fiind continuarea „Albinei românești” și a „Gazetei de Moldavia”. Publicația va urma, așa cum se arată într-un editorial scris la 1 iunie 1859, când se împlineau treizeci de ani de la apariția primului ziar al lui Gh. Asachi, direcția politică și literară de la „Albina
PATRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288716_a_290045]
-
Albinei românești” și a „Gazetei de Moldavia”. Publicația va urma, așa cum se arată într-un editorial scris la 1 iunie 1859, când se împlineau treizeci de ani de la apariția primului ziar al lui Gh. Asachi, direcția politică și literară de la „Albina românească”. Se milita astfel pentru un ideal social și cultural care nu mai corespundea stării de lucruri din Principate. De aceea, foaia, care va fi doar un martor neutru al evenimentelor din 24 ianuarie 1859, își suspendă apariția înainte de a
PATRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288716_a_290045]
-
Principate. De aceea, foaia, care va fi doar un martor neutru al evenimentelor din 24 ianuarie 1859, își suspendă apariția înainte de a trece un an de la tipărirea întâiului număr. Aici Gh. Asachi a continuat să publice, sub titlul general „Foiletonul Albinei române”, versuri, articole și recenzii. R.Z.
PATRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288716_a_290045]
-
estetică (1934-1937). Debutul se produce în 1932, la revista „Crai nou” din Chișinău, unde era și redactor. Colaborează la numeroase publicații, printre care „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Înnoirea”, „Contemporanul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Cronica”, „Ateneu”, „Argeș”, „Tomis”, „Astra”, „Orizont”, „Albina”, „Îndrumătorul cultural”, „Cadențe”, și activează la diferite cenacluri literare din București: „Tudor Vianu”, Comentar, Faur ș.a. Primul volum de versuri al lui P., Cuib și zbor (1938), va fi urmat de Luceferi de rouă (1939) și Fuga în azur (1940
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
studiile în Germania, când, din 1883, l-a însoțit, ca preceptor, pe principele Ferdinand de Hohenzollern. La întoarcerea în țară, ajunge profesor titular de limba și literatura română, dar și director (1892-1903) al Liceului „Gh. Lazăr” din București. În revista „Albina Pindului”, unde debutează în 1868 cu poema Umbra lui Mihai, P. își semna versurile Basiliu Dimitrescu sau Vasile Demetrescu. Acum, în cercul „Orientul”, organizat de Gr. H. Grandea, are prilejul să îl cunoască și să se apropie de Mihai Eminescu
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
Károly, Egy „konok” műforditó dicsérete, KOR, 1972, 7; Veronica Porumbacu, O nouă traducere din Bacovia, RL, 1972, 39; Ion Șeuleanu, „Feciorii schimbați în cerbi”, ST, 1972, 10; Beke, Fără interpret, 256-268; George Sbârcea, Kiss Jenő. Baladele populare românești în maghiară, „Albina”, 1974, 20; Beke György, Egy vállalkozás arányai, HT, 1974, 29; Köllő Károly, Román hősi balladákról-mai szemmel, KOR, 1975, 4; Balotă, Scriitori maghiari, 278-286; Rom. magy. ir. lex., III, 52-56. O.K.
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
Lumini din vremuri, Craiova, 1987; Căciula fermecată, Craiova, 1989; Portretul dragostei, Iași, 1989. Traduceri: Ruth Lissai, Sol, nota fugară, București, 1959; Cum a ajuns lupul cântăreț. Povești populare săsești (din Transilvania), București, 1962 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Waldemar Bonsels, Albina Maia și aventurile ei, București, 1966; Karin Michaelis, Copiii doamnei Gormsen, București, 1970; Hedi Hauser, Spiridușii pădurii, București, 1975; Povești populare românești și săsești, îngr. Albrecht Zweier, București, 1975. Repere bibliografice: Ion Roman, Vechi și nou în basme, CNT, 1958
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
Cadrelor Didactice. A lucrat ca profesor de matematică și fizică la Pitești. A colaborat la „Azi”, „Floarea de foc”, „Gândirea”, Viața literară”, „Vremea”, „Gând românesc”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Brașovul literar”, „Fruncea”, „Revista Institutului Social Banat - Crișana”, „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Albina” ș.a. A înființat în 1933, împreună cu Zaharia Stancu, Romulus Dianu, Cicerone Theodorescu, Ion Valerian, Dragoș Vrânceanu, Ion Th. Ilea, Liviu Jurchescu ș.a., Asociația Scriitorilor Români Independenți. Din 1934, odată cu constituirea filialei bănățene a Asociației, devine președintele acesteia. A fost și
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
publică din Craiova, Constantin Lecca, redactor și editor, fost colaborator la „Bibliotecă românească” a lui Zaharia Carcalechi, intenționa să facă din această primă revistă craioveană o tribună culturală a orașului. Ecoul apariției, în presa anului 1838, a fost favorabil („România”, „Albina românească”, Gazeta de Transilvania”). C. Lecca a tipărit în M. traduceri de nuvele, versurile semnate Gr. Canuș, câteva poezii și fabule reluate din „Curierul românesc” și din „Albina românească”. Nemulțumit de conținutul revistei și dorind să găsească mijloacele necesare pentru
MOZAICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288266_a_289595]
-
a orașului. Ecoul apariției, în presa anului 1838, a fost favorabil („România”, „Albina românească”, Gazeta de Transilvania”). C. Lecca a tipărit în M. traduceri de nuvele, versurile semnate Gr. Canuș, câteva poezii și fabule reluate din „Curierul românesc” și din „Albina românească”. Nemulțumit de conținutul revistei și dorind să găsească mijloacele necesare pentru a-i schimba formatul și a-i îmbogăți conținutul, redactorul a oprit apariția după primul an de editare. R.Z.
MOZAICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288266_a_289595]
-
zonă. Trebuie să mergi la Iași, unde e posibil să nu-ți ieie carnea că nu au nevoie” (bărbat, aproximativ 50 de ani, salariat). Sătenii consideră că zona este foarte bună pentru apicultură datorită lipsei poluării. Activitatea de creștere a albinelor însă nu a dobândit o amploare mare în ciuda potențialului natural existent și experienței de succes a unui antreprenor local, dintr-un sat care aparține comunei Trifești, menționat ca model de majoritatea liderilor locali. Piața forței de muncă locale este extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de ani) reprezenta una dintre ocupațiile de bază în Zerind. Astăzi întâlnim această practică numai în câteva gospodării. Puține gospodării se ocupă cu albinăritul: „Avem câțiva stupi” (femeie, 59 de ani); „La anu’ vrem să luăm patru, cinci familii de albine” (femeie, 52 de ani). Produsele agricole și animaliere se comercializează în principal la Chișineu Criș. O parte dintre produse se vând în Oradea, Arad sau în piața din Zerind: „Legumele le vând la Oradea... suntem vreo douăzeci de inși care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
lui Iisus, atunci crusta păcatului se dezlipește și îți este frică de reîntoarcerea în lume. Intuițiile basmelor din copilărie primesc o definitivă confirmare: odaia sufletului luminat se bucură de chipul unui grădinar cu barbă albă - cel care, iubind florile și albinele cu egală tandrețe, nu găsește timp pentru vorbirea de rău. Pacificat, bătrânul înțelept îngrijește salcâmii ca pe niște orhidee și se îmbată de miresmele Duhului. În palatul cu multe odăi al unui astfel de suflet, muritorii de rând caută - prin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cimbrul și rozmarinul sunt folosite ca dezinfectanți. Majoritatea plantelor aromatice au efecte antiseptice și germicide și au proprietăți antibiotice. Salvia, purecarița, toate varietățile de mentă și coada-șoricelului sunt bune exemple. 12. O altă regulă bună de reținut: plantele care atrag albinele pot fi folosite ca antidot la înțepăturile sau mușcăturile de insecte. Menta indiană și busuiocul sunt astfel de exemple. Tocați câteva frunze și frecționați zona afectată cu ele. Unele dintre semnăturile plantelor medicinale nu vor fi valabile de fiecare dată
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
este să le cultivați pe rânduri în grădina de legume. Unele dintre plantele medicinale pe care le folosiți frecvent ar putea fi plantate în apropierea ușii bucătăriei dvs. pentru un acces mai rapid. Dacă doriți să alcătuiți o colonie de albine, există plante speciale pe care le puteți planta lângă stupi. Unele plante acționează ca erbicide naturale, dacă sunt plantate pe lângă acele plante pe care doriți să le protejați. Trebuie doar să determinați care sunt nevoile dvs. și să porniți de la
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]