119,673 matches
-
ficțiune, nu e vizibilă. Mi-am zis totdeauna că a scrie în mod direct confesiuni, nu ține de proza literară. Ai fi avut posibilitatea să-ți scrii opera în germană, o limbă foarte răspândită, de mare tradiție literară, de ce ai ales totuși romanșa ca mijloc de exprimare în scris? Toată viața am fost profesor secundar de germană, e-adevărat. La începutul carierei mele didactice am predat romanșa doar un an, iar după pensionare am lucrat din nou cu limba mea maternă
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
interviurile cu personalități, eseurile pe teme de istorie, religie, politologie, cronicile muzicale și de artă. Partenerul predilect de dialog din Vest este Franța, Continentul de la Suceava dovedindu-se mai... tradițional în această privință. Și în acest număr, subiectul Dosarului e ales din cultura franceză. Dacă în nr.1 ne era prezentat un "caz" recent - romanul lui Houellebecq, Particulele elementare și controversele stîrnite de el, acum o treime din revistă - aproape 100 de pagini - ne prezintă gruparea literară ca și necunoscută la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
În ultimele săptămîni politica internă a coborît atît de mult la nivelul faptului divers, încît sînt editorialiști care încearcă să aducă faptul divers la nivelul politicii. Între criza din coaliție și un spectacol porno la Sexy Club, Cristian Tudor Popescu alege comentarea consecințelor celui de-al doilea, ajungînd la un scenariu epistolar apocaliptic în care, potrivit editorialistului, prozator SF, fiul i-ar putea propune mamei, de ziua ei, un vibrator de uz intern și, îndeobște, bunele valori tradiționale ar fi în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
productive în registrul popular și colocvial al limbii române, sufixul -os ocupă un loc special. Sufixul - moștenit, dar întărit și ca urmare a adaptării fonetice și morfologice a unor împrumuturi culte (latinisme sau corespondente romanice moderne) - produce adjective, pornind mai ales de la substantive, în baza unei atribuiri sau a unei comparații. Îl regăsim în structura lexicală a multor adjective, care constituie astfel modele derivative pentru noi creații; acestea aparțin unor straturi diferite ale limbii, fiind cuvinte ale lexicului de bază (bărbos
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
înșelată (tenebros glaciala Geraldine Fitzgerald) are ideea de a se sluji de puterea obscură a unei statuete chinezești-adevărat totem pentru a dobîndi banii care - crede ea - ar putea să-i aducă înapoi soțul și își asociază la întîmplare doi necunoscuți, aleși pe stradă. Un bilet de loterie la o cursă hipică devine pariul-provocare pentru cei trei inși care, pînă în clipa deznodămîntului, continuă să-și ducă existența individual. Încercînd fără succes să-și determine bărbatul să nu o părăsească, femeia recurge
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
corectă. dl Constantinescu e primul candidat la președinția României care pornește în cursă cu un discurs de tip negativ în ceea ce îl privește. Președintele a obținut din mass-media maximum de efect posibil din acest început negativ de campanie. S-a ales numai cu reproșuri sau chair cu contestări. Va avea dl Constantinescu tăria de a-și face în continuare o campanie negativă încercînd să ajungă astfel într-o postură de candidat cu șanse sau, pur și simplu, președintele a gafat la
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]
-
Mai mult, dacă cititorul se nimerește să fie un (fost) liceean cu fișe grele, el o să poată aproape la fiecare pagină să continue poemele de unul singur, descoperind abilități mnemotehnice neglijate într-o facultate mult mai liberală. Mister? Nicidecum. Poemele alese de Alex. Ștefănescu pentru această antologie respectă îndeaproape indicele bibliografic al unei cărți mai vechi, Introducere în opera lui Nichita Stănescu (1986), cu unele omisiuni (Unui fascist din Sensul iubirii, Basorelief cu soldați din Dreptul la timp, Evocare din Un
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
mizat pe simplitate. Gheorghe Grigurcu a și comparat poezia sa cu "o strângere de mână scurtă, bărbătească". Trebuie să adăugăm însă că este vorba de o simplitate jucată. Poetul știe foarte multe despre poezie, despre comunicarea lingvistică în general, dar alege dintre toate posibilitățile de exprimare un limbaj direct, firesc, asemănător cu acela din viața de fiecare zi. Cu atât mai mare este surpriza pentru cititor, când constată că ajunge repede în plină poezie. Este ca și cum cineva s-ar da pe
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
desigur, cu dorința de a conduce singur, autoritar, țara deasupra partidelor și împotriva lor. Dar, și-a dat seama că înfăptuirea dezideratului trebuia amînată, dovadă fiind eșecul guvernului Iorga-Argetoianu din 1931-1932. După încheierea guvernării național-țărăniste (în care vreme s-a ales cu un partizan supus, Vaida Voevod, și cu inamiciția de neconciliat a lui Iuliu Maniu) a chemat, în noiembrie 1933, la guvernare PNL de sub conducerea lui I.G. Duca. Toate aceste împrejurări (recesiunea economică, venirea pe tron a regelui Carol al
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
fi adăpostit copilăria scriitorului: Prodăneștii și Strășenii din preajma Chișinăului; cel de-al doilea, aflat chiar pe Bîc, pare să fie cel adevărat") se înțeleg strategiile de selecție; se observă că, în contra tendințelor firești de ierarhizare a informației, nu Chișinăul e ales ca reper, ci destul de puțin celebrul Bîc (referirea la nașterea scriitorului "într-un sat pe malul Bîcului" e recurentă). Oricum, textul biografic din care am citat mai conține o ilustrare la fel de interesantă a strategiilor de omisiune: evitînd informația despre starea
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
preluată de Matei Visniec, iar la Montreal, în Lumea Nouă, de către Felicia Mihali. 1. După propriile-ți spuse, Felicia, te încadrezi în ceea ce se numește literatura migrantă. Un concept nou, care nu se referă numai la faptul că autorii au ales să trăiască în alte țări decât cele natale, dar și pentru că reușesc să aducă în aceeași orchestră sonorități culturale extrem de diferite, de la Est la Vest, din Nord în Sud. Ai studiat la Univeristatea din București, limba franceză, limba olandeză și
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
începe în forță cu autori precum Vladimir Nabokov și Nina Berberova. Berberova scria că, în 1925 când a început Chroniques de Baillancourt, și-a dat seama că nu e tentată să vorbească nici despre Rusia, nici despre Franța. Atunci, a ales să scrie despre acea pătură de emigranți produși de revoluția rusă care, o dată ajunși la Paris, trăiesc cu eterna nostalgie a unui paradis pierdut, incapabili să se adapteze la o altă cultură. Cred că literatura migrantă tratează în general despre
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
Apoi, dl Dan Zamfirescu vorbește de tentativa profesorului de a crea un "sistem personal de metafizică, înrădăcinat deopotrivă în viață și în transcendență". Și adaugă decis: Putem spune, astăzi, cu certitudine, că a reușit! Și dacă pentru această reușită a ales altă cale decît a cărților scrise și tipărite, lăsîndu-i-o pe aceasta lui Lucian Blaga, Nae Ionescu nu înseamnă mai puțin în istoria filosofiei românești decît a însemnat Socrate într-a filosofiei grecești și universale, cu deosebirea că pe Socrate îl
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
plătit finalmente cu viața. E incredibil ce ușor se uită și ce puțin se spune că, de fapt, în Piața Universității, cei ce urmau să fie puși la stîlpul infamiei și zdrobiți de mineri nu erau un club de intelectuali aleși pe sprînceană. Seară după seară, am văzut adunîndu-se acolo elevi și pensionari, gospodine și mici meseriași, liberi profesioniști sau funcționari de toate tipurile, muncitori, ba chiar și țărani (unii dintre ei sosiți de foarte departe). Într-un cuvînt, un embrion
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
candidat la președinție o epavă a trecutului ca Ion Iliescu. La urma urmei, un partid care acumulează într-un mod atît de agresiv capital electoral, prizînd naționalismul de duzină și grija pentru , ar trebui să fie conștient pe cine își alege drept emblemă. Numai Ceaușescu a mai pătat cu atîta cinism obrazul țării ca Ion Iliescu. În vremea primului, imaginile României cu orfelinate în mizerie, cu cozi nesfîrșite, cu oameni morți de frig în case sau orbecăind pe străzile scufundate în
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
sită axiologică fină. Fără aroganță, teribilism, snobism sau stridențe contestatare, Amphion "are clasă", pledează nu împotriva altora, ci doar pentru valorile în care crede și pe care le supune unor analize serioase, academice dar deloc aride, reușind asta fiindcă își alege colaboratori pe cît de cultivați pe atît de talentați ca scriitori. Un loc important îl ocupă eseurile ce folosesc în mod creator bibliografia teoretică europeană și americană pentru a pune în valoare tendințele literaturii române contemporane (Carmen Mușat: Modernitate și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
Elenă Zottoviceanu Într-o activitate publicistica îndelungată, Ada Brumaru a evitat genul interviului, mărturisindu-și "lipsa de apetit pentru confidente" și doar în urma unei chibzuințe mature s-a decis să aleagă un interlocutor. Alegerea s-a oprit la basul Ionel Pântea, iar dialogul tipărit în cartea intitulată Oglindă lui Don Giovanni confirmă justețea intuiției autoarei. Căci Pântea - un muzician complex - este prin personalitatea să dinamică, prin pasiunea cu care vorbește despre
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
din cap și mi-a spus grăbit că Giotto nu există; și că dacă el a izbutit ceva, a fost talentul său primitiv de a picta, nu supranaturalul, ci doar ceea ce nici nu există, sau vidul existențial. La cabine, a ales una cu un preot gras și cu trepte în față (nu cu perdea, ca în alte locuri; mai era și ideea că el, neștiind nici o limbă, nici măcar limba română, susținea el, decît pe cea a păsărilor, foarte rară, trebuia să
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
la Tatăl ceresc și pînă la sfinții săi oricît de distrați ar fi ori ocupați cu rugăciunile. Pe unele cabine scria că poți să te spovedești în engleză, în franceză, în germană, în ce vrei. Nu știu de ce V. o alesese tocmai pe aceea pe care scria , care era pe spaniolă, spaniolii fiind cei mai catolici (și mai inchizitoriali). Alături, la cîțiva pași doar, era o cabină în italiană pe care scria, evident, Penitenziario, cu z, altă poveste. Virgil mă obliga
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
sa, care e, și ea, autobiografică (așa cum reiese din tulburătorul său corpolent jurnal, publicat, în trei mari volume, între anii 1973-1977). Să notez elementul autobiografic și de cronică al romanului. După absolvirea liceului Sf. Sava din București (de unde s-a ales cu prietenia de o viață cu N.D.Cocea, I.G.Duca, Tudor Arghezi și Vasile Demetrius), se înscrie, în 1899, la Facultatea de Litere și Filozofie, frecventînd cursurile lui Titu Maiorescu, Pompiliu Eliade, și Coco Dimitrescu-Iași. În vara de după încheierea anului
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
ședințele clubului socialist. Badea Jiu (Jianu) e și el socialist și se alătură grupării generoșilor care, în 1899, trec în Partidul Național Liberal. Mai cu picioarele pe pămînt pare a fi, dintre ei, Silviu Bujoreanu, care le propunea să-și aleagă un fruntaș politic sub protecția căruia să se pună. Refuzat de ceilalți, o face singur. Dar cînd ajunge șef de cabinet al omului său politic ajuns ministru (pare a fi Take Ionescu), se arată scîrbit de politică, încercînd să-și
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
-o avea dacă aș fi făcut un film despre cartierele englezești pe care le cunosc prea bine"... Regizorul invocă "distanță", benefică în ordine artistică; e vorba de acea distanță care te ajută să vezi mai bine... Nu întîmplător, formula publicitară aleasă pentru afișul original al filmului a fost tocmai: "...look closer", privește mai de aproape... Ce se vede privind "mai de aproape" această familie decorativă, instalată, prosper, în modul de viață american? Se vede, mai întîi, o teribilă platitudine a confortului
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
el, cu jumătate de oră după începerea spectacolului, bîntuind prin sală cu o punga de foricele în mînă, cu aerul că nu deranjează pe nimeni. Norocul lor, și al actorilor și al celorlalți spectatori, că locuri sînt berechet. Au de unde alege! Din păcate, deși am dorit și am încercat să văd ambele distrubuții, nu am reușit acest lucru. Și nu din vina mea. Îmi pare rău că nu am putut-o urmări pe Oana Ștefănescu în Valentina (ulterior am aflat că
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
care ar fi meritat o soartă mai bună. Totul a fost conceput ca un pamflet cu o respirație agitată, de clip monstruos, al unei lumi - al unei civilizații, al unui mod de a (nu) fi - de care merită să se aleagă praful. Lumea merită să fie aruncată în aer, și noi odată cu ea! Violența eliberatoare. Autodistrugerea ca libertate absolută. Tînărul furios e un cineast californian - David Fincher (n. 1963), fost vecin de casă și apoi ucenic al lui George Lucas -, care
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
de carte n-avea deci temeiuri serioase, dar venea din ceva mult mai puternic: prejudecata creată de toată resuscitarea religiosului în ultimii ani, reticența față de mascarada credinței afișate care ia, mai ales în mediul universitar, forme grotești. N-aș fi ales niciodată de una singură o astfel de carte și rău aș fi făcut, dar este reacția cuiva care, după ce a copilărit realmente în vecinătate ludică cu obiectele de cult din biserica unui bunic-preot, a aflat că nu poate intra într-
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]