6,259 matches
-
publice, dar ele nu mai reușesc să le realizeze în condiții legale și morale corecte. Și conștiința juridică comună are tendința exagerării drepturilor și a diminuării datoriilor, a libertății față de responsabilitate, pentru că așa sună sloganul: "drepturile". Se accentuează uneori rolul "aleșilor" și se diminuează rolul "alegătorilor" până în preajma campaniilor electorale când sunt ademeniți cu multe promisiuni și mici pachete de alimente ori cu obiecte nesemnificative, revenind așa la tribalismul de odinioară, care distrează pe unii "politicieni". Diminuate ori chiar înlăturate pentru
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Am o preferință specială pentru cinci, deoarece un număr impar sporește regularitatea picturii și creează un punct central natural..."457. Putem observa că Cecilia Cuțescu-Storck nu merge până la capăt cu tehnica utilizată de Hodler, excelent ilustrată într-un tablou precum Alesul (1903), căruia îi răspunde în ecou un fragment din Friza Beethoven a lui Klimt, și anume Cor de îngeri, lucrare expusă cu ocazia celei de-a paisprezecea expoziții a Secession-ului între 15 aprilie și 27 iunie 1902, dedicată în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spre casele lor, neuitându-se Înapoi. Obiceiul Călușarilor, deși În esență același, prezintă diferențe de regiuni, Însă, În general, ritualul de Înrolare se păstrează peste tot la fel. Vătaful umblă pe la târguri și urmărește tineri care joacă frumos. Dacă cei aleși acceptă să intre În călușerie sunt chemați În ziua de Ispas (Înălțare la casa lui. Acolo Începe prima parte a ritualului de inițiere prin participarea tuturor membrilor și a celor care doresc să intre În asociație. Inițierea propriu-zisă are loc
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
2004). Dată fiind importanța crescută a partidelor în viața politică postcomunistă, nu este surprinzător faptul că cele două au devenit concepte echivalente din punct de vedere funcțional (Enyedi și Toka 2007). Politica fără partide a devenit de neconceput, numărul independenților aleși ca parlamentari fiind foarte mic în întreaga regiune. În pofida acestei direcții de dezvoltare, partidele politice est-europene continuă să fie instituțiile de reprezentare în care cetățenii au cel mai puțin încredere: în medie, mai puțin de 20% dintre cetățeni (Gherghina 2008
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
postcomunistă BOGDAN GHEORGHIȚĂ Introducere O dată cu noile realități de după decembrie 1989, societatea românească s-a înscris pe drumul democratizării și al economiei de piață. Printre numerosele "inovații sociale" pe care a trebuit să le experimenteze societatea se numără și reprezentarea politică. Aleșii au "învățat" împreună cu alegătorii transferul legitimității sau refacerea structurilor guvernamentale o dată cu alegerile, în virtutea unui moment special de "întâlnire" a celor două categorii. Alegerile reprezintă momentul în care alegătorii cedează o parte a dreptului lor de a se conduce singuri și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
alegătorii transferul legitimității sau refacerea structurilor guvernamentale o dată cu alegerile, în virtutea unui moment special de "întâlnire" a celor două categorii. Alegerile reprezintă momentul în care alegătorii cedează o parte a dreptului lor de a se conduce singuri și îi însărcinează pe aleși (Tocqueville 1835/1981; Taagepera și Shugart 1989) ca o consecință firească a "contractului social" (Rousseau 1762) cu puterea de a face legi valabile pentru toți, cu atât mai mult cu cât reprezentarea a devenit elementul central al democrațiilor moderne (Sartori
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o consecință firească a "contractului social" (Rousseau 1762) cu puterea de a face legi valabile pentru toți, cu atât mai mult cu cât reprezentarea a devenit elementul central al democrațiilor moderne (Sartori 1987). Inovația socială nu se oprește însă aici. Aleșii învață normele reprezentării și, mai ales, exigențele alegătorilor. Acest lucru nu se produce instantaneu, ci treptat. În timp, una dintre aceste exigențe pare a fi cea a eficienței (Crowther 2007; Zajc 2007). "Inflația" de acte legislative din România, în special
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
crescut la 82% (procentajul cumulat al celor care aveau încredere puțină, foarte puțină sau nu aveau deloc încredere). Partidele politice se găsesc în jurul aceleiași valori în 2008: 84% dintre cei intervievați declarau că au încredere puțină, foarte puțină sau deloc. Aleșii românilor, locatarii temporari ai principalei instituții reprezentative, Parlamentul României, indiferent de coloratura politică, sunt acuzați de cei care i-au ales de carierism, urmărirea propriului interes, corupție ori ineficiență. Ne propunem să urmărim relația între activitatea parlamentară și grupurile parlamentare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Război Mondial, elitele tradiționale fiind concurate de reprezentanți ai noii clase de mijloc (Best et al. 2001). Preocuparea de a înțelege felul în care s-au constituit elitele parlamentare în Europa a fost așezată în contextul mai larg al democratizării, aleșii fiind considerați o reflectare a societății și a structurilor acesteia (Best și Cotta 2000). Schimbările observate de-a lungul timpului în recrutarea elitei parlamentare sunt interconectate cu evoluțiile sociale dar și politice ale societăților. Caracteristicile elitei parlamentare cum ar fi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din Vestul Europei, parlamentarii din Est distingându-se față de cei pe care îi reprezintă prin educație și ocupații (Ilonszki și Edinger 2007). Desigur că sunt multe alte diferențe, cele mai semnificative izvorâte din modalitățile diferite de selectare a elitelor. Ocupația aleșilor în Vest și în Est este o astfel de diferență. În țările din fostul spațiu sovietic sunt mult mai numeroși absolvenții de studii tehnice, în detrimentul celor cu studii de drept (Ilonszki și Edinger 2007). Există însă și diferențe specifice între
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fie introducerea votului uninominal. Mai "apropiat" de cel care l-a votat, parlamentarul devine astfel mai eficient. Mai mult, o dată cu dispariția "scutului" oferit până nu demult de lista de partid, alegătorii ar putea observa mai bine performanțele și activitatea propriului ales. Pe de altă parte, structurarea Camerei Deputaților și Senatului în perioada postcomunistă este o temă care a preocupat prea puțin cercetătorii. Abia de curând au apărut studii care au în vedere, mai ales în contextul introducerii votului uninominal, studiul elitelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
electoral în România interbelică. Revista de Cercetări Sociale 4: 3-23. Gheorghiță, Bogdan. 2011. "Elite politice și 'înnoire': ce aduce nou votul uninominal? Aspecte demografice ale structurii Camerei Deputaților în legislaturile 2004-2008 și 2008-2012" in Sabina-Adina Luca. ed. Alegeri, alegători și aleși în România: 2004-2009. Sibiu: Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, 116-133. Gherghina, Sergiu și Mihail Chiru. 2010. "Cine ne reprezintă în Europa? Profilul candidaților români la alegerile din 2009" in Sergiu Gherghina. ed. Cine decide? Iași: Editura Institutul European, 223-246
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ales de numărul de candidați fără conexiuni locale "parașutați" pe locuri eligibile (Ștefan 2004, 185). Modificarea sistemului electoral a adus mai întâi de toate accentuarea tendinței generale a unei recrutări legislative dominate de patronaj local, datorită importanței în cadrul procesului a aleșilor locali ai partidelor (primari și președinți de consilii județene) dar și a sponsorilor privați. De asemenea, noul sistem electoral a favorizat politicieni cu experiență și cariere politice locale, ceea ce produs reducerea semnificativă a numărului de parlamentari care reprezintă alte circumscripții
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
evitării unei astfel de presiunui electorale. Fiefuri recunoscute ale unui partid sau altuia, acestea oferă garanția unei alegeri sigure, indiferent de calitățile politice și biografice ale candidatului nominalizat. Prin urmare, o teză ce se cuvine verificată este aceea că proporția aleșilor ce reprezintă alte județe decât cele de reședință va fi simțitor mai mare pentru colegiile necompetitive decât media Parlamentului. Partidele parlamentare românești au raportat cheltuieli de 42 milioane de euro în alegerile locale și generale din primăvara și toamna anului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
extrem de ridicată. Dacă ar fi să comparăm cele două grupuri ("parlamentari realeși" și "nou-veniți") cu restul deputaților și senatorilor din aceleași categorii dar care nu au beneficiat de colegii necompetitive ar rezulta o asemănare frapantă. Astfel, 21,4% din totalul aleșilor cu experiență parlamentară au avut acces la un colegiu necompetitiv, în timp ce de ce același privilegiu s-au bucurat 19% dintre nou-veniți. Procentele atât de apropiate arată că în definitiv senioritatea nu aduce un avantaj sesizabil în competiția pentru acest tip de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
UDMR este vorba despre lideri ai partidului și elite parlamentare (politicieni cu mai mult de trei mandate la activ). Restul acestei secțiuni analizează experiența politică anterioară a celor 48 de nou-veniți care au candidat în colegiile necompetitive. Dintre aceștia, 14 aleși nu aveau nici un fel de experiență politică înainte de alegerile din 2008 (14,3% din totalul locurilor sigure). Respectivii sunt semnificativ mai bogați decât restul beneficiarilor colegiilor necompetitive: valoarea medie a situației lor financiare fiind de 4,69 (abatere standard: 0
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Numărul celor aleși pentru prima dată, dar care nu au reușit să câștige majoritatea absolută în colegiile lor este de 204. Împreună cu cei 91 de câștigători ai colegiilor ei reprezintă aproximativ 70% din totalul parlamentarilor. Compararea cele două tipuri de aleși este relevantă deoarece acestea reprezintă transpartinic extremele proceselor de recrutare legislativă: pe de o parte, cei siguri de alegere ori realegere; de cealaltă parte, nou-veniții care au trebuit să aștepte calculele Biroul Electoral Central pentru a ști dacă să se
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
poziția solidă a PSD în interiorul majorității, reducând oportunitățile legislativului de a reprezenta o contrapondere reală / eficientă la Guvern. Mai mult, creșterea gradului de disciplină a grupurilor parlamentare, precum și stabilizarea relațiilor în interiorul partidelor și între partide diminuează și mai mult șansele aleșilor de a-și face auzită vocea. Concluzii Relația între compoziția politică a majorităților guvernamentale sau parlamentare și politicile publice promovate este extrem de fragilă. În ciuda schimbărilor destul de profunde care survin în sistemul de partide, dar mai ales la nivelul formulelor de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nivel de trai ridicat, cu atitudini corespunzătoare acestor componente. Câteva exemple sunt ilustrative în acest sens. La începutul anilor '90 era admirat modelul unificării economice din Germania, acesta sporind considerabil nivelul de trai al cetățenilor din Germania de Est. Ori de câte ori aleșii noștri din Parlamentul României iau decizii referitoare la mărirea propriilor salarii, analizăm comparativ comportamentul membrilor Camerei Comunelor și al Lorzilor britanici și concluzionăm că mai este un drum lung de parcurs până la dobândirea acelor atitutdini și comportamente. Similar, mass-media și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mobilizați de către organizațiile locale, iar PRM a cunoscut o avalanșă de înscrieri în preajma alegerilor din 2000, reflectată nu doar în discursurile liderului partidului, ci și în rezultatele alegerilor locale din acel an. Imediat după alegeri, partidul a pierdut numeroși deputați, aleșii locali s-au reorientat către partidele de la guvernare. În pofida scorului foarte bun obținut, statutul partidului (în permanentă opoziție după scurta guvernare din Patrulaterul roșu) nu s-a modificat. Prin urmare, nu este surprinzătoare și pierderea membrilor. Pentru PDL, anul 2000
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
parte, PSD se bucură de cel mai mare număr de membri (Gherghina 2009) și în consecință se poate baza mai mult pe contribuțiile lor. Pe de altă parte, partidul a avut pentru întreaga perioadă postcomunistă cel mai mare număr de aleși locali (primari, președinți de consilii județene, etc) și a dezvoltat rețele clienteliste funcționale (Gallagher 2005). Acest lucru a fost posibil în principal pentru că PSD este succesorul direct al Partidului Comunist Român de la care a moștenit o structură organizațională gigantică, inclusiv
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
toate țările postcomuniste, comparativ cu democrațiile consolidate din Europa, performanțele politice ale partidelor și instituțiilor publice "în deschiderea sistemului către competiție" sunt modeste (Dragoman 2010, 223), cetățenii de rând manifestă un interes mai redus pentru politică, au puțină încredere în aleși și în administrația de stat iar capitalul social este mai scăzut (Stark și Bruszt 2002; Bădescu și Uslaner 2003; Bădescu et al. 2004; Dragoman 2010). În România ultimilor ani, date fiind preocuparea generală pentru rezolvarea problemelor celor mai pregnante cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ușor de obținut. Consiliile locale sunt singurele instituții locale în care toate aceste partide sunt reprezentate. UDMR și PCM numără peste 2.500 de consilieri locali. FDGR, cu 79, este surclasat de PRPE, care a primit 202. Singurele minorități cu aleși pentru toate cele 4 tipuri de funcții sunt maghiarii și germanii. Tabelul 2: Mandatele atribuite partidelor etnice la alegerile locale din 2008 Partidul etnic Președinți de Consilii județene Primari* Consilieri locali* Consilieri județeni* Număr efectiv % Număr efectiv % Număr efectiv % Număr
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Ștefan, Laurențiu. 2004. Patterns of Political Elite Recruitment in Post-Communist Romania. București: Editura Ziua. Weber, Max. 1956. Wirtschaft und Gesellschaft. Tübingen: Mohr. Zamfira, Andreea. 2011."Elemente de geografie electorală a spațiilor multietnice românești". In Sabina-Adina Luca, coord., Alegeri, alegători și aleși în România 2004-2009. Sibiu: Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, 89-116. Zamfira, Andreea și Dragoș Dragoman. 2009. "Le vote (non)ethnique en Roumanie 2000-2008". Revue d'Études Comparatives Est-Ouest 40(2): 127-156. Zamfira, Andreea. 2009. "Cross-Cutting Cleavages, Political Representation and
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
comunitate urbană. Sibiu Capitală Culturală Europeană în 2007." Studia Politica. Romanian Political Science Review VIII(3): 623-639. Dragoman, Dragoș. 2011a. "Splendoarea și mizeria PRM. Din coaliția de guvernare la periferia sistemului politic românesc." În Sabina-Adina Luca, coord., Alegeri, alegători și aleși în România, 2004-2009. Sibiu: Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, 53-80. Dragoman, Dragoș. 2011b. "Regional inequalities, decentralisation and the performance of local governments in post-Communist Romania." Local Government Studies 37(6): 647-669. Dragoman, Dragoș. 2011c. "Ethnic groups in symbolic conflict
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]