2,714 matches
-
Hegel, este vorba tot despre o „luptă pe viață și pe moarte”, dar aici negarea nu Înseamnă nimicire. Dimpotrivă, dacă sunt stăpân, am nevoie de un sclav care să mă recunoască drept stăpân. Stăpânul și sclavul sunt unul pentru celălalt alteritatea, Însă o alteritate problematică, pentru că ea nu se limitează la o sterilă situare față În față. La Început, este o luptă. În poziția dominantă se va afla cel care Își va fi pus În joc viața, precum soldații din anul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tot despre o „luptă pe viață și pe moarte”, dar aici negarea nu Înseamnă nimicire. Dimpotrivă, dacă sunt stăpân, am nevoie de un sclav care să mă recunoască drept stăpân. Stăpânul și sclavul sunt unul pentru celălalt alteritatea, Însă o alteritate problematică, pentru că ea nu se limitează la o sterilă situare față În față. La Început, este o luptă. În poziția dominantă se va afla cel care Își va fi pus În joc viața, precum soldații din anul II al calendarului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modernității, dialectica recunoașterii printr-o luptă pe viață și pe moarte nu este decât cel mult o tentativă de a descrie alienarea. Dar alienus nu este totuna cu alter. Filosofia posthegeliană (care este și postmarxistă) dezvoltă un alt registru al alterității, care depășește În același timp dimensiunea agonistică și asimilarea celuilalt cu același. Întâlnirea cu celălalt Este vorba despre demonstrarea faptului că alteritatea celuilalt nu este de același gen cu rezistența opusă de exterioritatea lucrurilor. Astfel, Martin Buber, În cartea sa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Dar alienus nu este totuna cu alter. Filosofia posthegeliană (care este și postmarxistă) dezvoltă un alt registru al alterității, care depășește În același timp dimensiunea agonistică și asimilarea celuilalt cu același. Întâlnirea cu celălalt Este vorba despre demonstrarea faptului că alteritatea celuilalt nu este de același gen cu rezistența opusă de exterioritatea lucrurilor. Astfel, Martin Buber, În cartea sa Eu și Tu (1992), distinge corelația Eu ă Acela și relația Eu ă Tu. „Viața ființei umane”, spune el, „nu se reduce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Viața ființei umane”, spune el, „nu se reduce la cercul verbelor tranzitive. Ea nu este alcătuită doar din activități care au un lucru drept obiect”. Dominației lui Acela, Buber Îi opune structura dialogică Eu ă Tu. Nu putem vorbi despre alteritatea lucrurilor care țin de Acela, nici măcar atunci când evocăm o stare psihologică, o intenționalitate: eu simt, eu vreau, eu Îmi reprezint asta sau aia. În acest sens, relația Eu ă Tu nu are structura intenționalității, ci, dimpotrivă, o condiționează. Acela ține
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Departe de a relua aceeași schemă și de a o opune drept alternativă dialecticii hegeliene, Emmanuel Lévinas, În ceea ce-l privește, consideră că Buber nu a mers până la capăt. Îi reproșează un formalism al reciprocității: „Ne Întrebăm dacă relația cu alteritatea celuilalt, care apare ca un dialog, Întrebare și răspuns, poate fi descrisă fără a introduce o paradoxală diferență de nivel Între Eu și Tu” (Lévinas, 1975, p. 46). Ca și Hegel, deși dintr-un cu totul alt punct de vedere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apare ca un dialog, Întrebare și răspuns, poate fi descrisă fără a introduce o paradoxală diferență de nivel Între Eu și Tu” (Lévinas, 1975, p. 46). Ca și Hegel, deși dintr-un cu totul alt punct de vedere, Buber subapreciază alteritatea, În opinia lui Lévinas. Acesta consideră că celălalt trebuie să depășească orice dominare, inclusiv de tip intelectual sau psihologic, pe care eu Încerc să i-o impun. Alteritatea este, literalmente, inaccesibilă, inclusiv pentru privire (ceea ce ne duce departe de Sartre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Hegel, deși dintr-un cu totul alt punct de vedere, Buber subapreciază alteritatea, În opinia lui Lévinas. Acesta consideră că celălalt trebuie să depășească orice dominare, inclusiv de tip intelectual sau psihologic, pe care eu Încerc să i-o impun. Alteritatea este, literalmente, inaccesibilă, inclusiv pentru privire (ceea ce ne duce departe de Sartre). Dar, În plus, celălalt, pentru a se defini În mod radical drept un altul, nu trebuie să se lase inclus strict Într-o schemă de comunicare În care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
duce departe de Sartre). Dar, În plus, celălalt, pentru a se defini În mod radical drept un altul, nu trebuie să se lase inclus strict Într-o schemă de comunicare În care pozițiile locutorilor să fie reciproce și reversibile. Pentru ca alteritatea să nu fie nici asimilată, și nici redusă, este nevoie de o relație asimetrică. Ca să existe dialog, trebuie să existe diferență de nivel. În această dimensiune apare celălalt. La Înălțimea corpului uman stând În picioare: fața celuilalt apare deasupra corpului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de o relație asimetrică. Ca să existe dialog, trebuie să existe diferență de nivel. În această dimensiune apare celălalt. La Înălțimea corpului uman stând În picioare: fața celuilalt apare deasupra corpului (epifanie). Lévinas a făcut din față o metaforă vie a alterității. Celălalt se prezintă „din față”, adică arătându-și fața. Fața este ceea ce văd din celălalt:ea este vizibilă. Însă are un statut aparte În cadrul vizibilului: este expresivă. Fața Își oferă cu dărnicie toate expresiile, fără să se lase Închisă În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este ceea ce văd din celălalt:ea este vizibilă. Însă are un statut aparte În cadrul vizibilului: este expresivă. Fața Își oferă cu dărnicie toate expresiile, fără să se lase Închisă În una singură. Astfel, ea exprimă cel mai bine rigoarea veritabilei alterități a celuilalt. Fața nu se poate reduce la o simplă captare, la o percepție prădătoare: a privi pe cineva fix În față este o violență. Lévinas este deci cel care părăsește scena hegeliană, deși antropologia și istoria par pentru o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consideră schema Eu ă Tu a lui Buber prea irenistă. Pentru a depăși schema hegeliană, a trebuit deci să se meargă mai departe decât merseseră toate obiecțiile adusepână atunci (Marx, Kierkegaard). Era nevoie să se arate că Hegel Însuși subaprecia alteritatea. Pentru acesta din urmă, conștiința de sine se dezvoltă treptat. La Început, sinele și lucrurile: dorința. Apoi, sinele și un alt sine, inegal, recunoașterea: stăpânire/servitute. În sfârșit, sinele și toți ceilalți: conștiința universală. Acestor trei trepte li se pot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În rezistența iudaismului, care nu s-a lăsat depășit și Înglobat de creștinism, Își găsește Lévinas armele pentru a rezista În fața lui Hegel, reliefând pentru cititorul „laic” și contemporan faptul că, dincolo de această tragedie religioasă și istorică, se joacă drama alterității: asimilarea Într-un joc al dominării sau primirea celuilalt, perceput din perspectiva unicității sale. Chiar dacă o asemenea dramaturgie trece dincolo de antropologie, aceasta, la rândul său, prin intermediul decolonizării și al luptelor pentru eliberare și independență, a făcut și ea experiența Întâlnirii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și al luptelor pentru eliberare și independență, a făcut și ea experiența Întâlnirii cu celălalt (Lévi-Strauss, 1955). Faptul că independența și libertatea nu Înseamnă doar accesul la o lume omogenă și la standarde de viață uniformizate arată, poate, astăzi că alteritatea veritabilă este Încă departe de a fi recunoscută. J.-F. R. & BUBER Martin (1992), Je et Tu, trad. fr., Paris, Aubier (prima ediție germană: 1923) ă trad. rom. Ștefan Aug. Doinaș, Eu și tu, București, Humanitas, 1992. HEGEL Georg Willhelm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
moment, să urmăm și calea universalismului, și pe cea a diferențialismului. Totuși, este posibil să schițăm o soluție de tip universalist care ține seama și de normele diferențialismului, cu condiția ca acestea să fie „corectate” prin impunerea unor limite. Recunoașterea alterității celorlalți drept ceva demn de respect, altfel spus drept Întruchipare a unei valori În sine (sau intrinseci), este actul care singularizează antirasismul diferențialist prin excelență. Acest imperativ implică obligația de a respecta necondiționat și În mod egal, fără distincții (așadar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1995), Les Fins de l’antiracisme, Paris, Michalon. — (1997), Le Racisme, Paris, Flammarion. — (2000), L’Effacement de l’avenir, Paris, Galilée. UNESCO (1950), Le Courrier de l’UNESCO, iulie-august. — (1960), Le Racisme devant la science, Paris, UNESCO și Gallimard. Φ ALTERITATE, Diferență (dreptul la Î), Discriminare, DOMINAȚIE,Etnocentrism, Metisaj, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, STRĂIN, Xenofobie Apartenență (sentiment de Î)tc "ApartenenȚĂ (sentiment de ~)" Noțiunea de sentiment de apartenență este utilizată fie ca atare, fie sub diverse forme apropiate În numeroase lucrări despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1995), Théories de l’ethnicité, ed. cit. QUEIROZ Jean-Manuel de și ZIOLKOVSKI Marek (1994), L’Interactionnisme symbolique, Rennes, Presses universitaires de Rennes. RICŒUR Paul (1991), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), NAȚIUNE, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), SINCRETISM, SOCIALIZARE, Stereotip Apartheidtc "Apartheid" Φ COTE, Discriminare, Excludere, RASISM Arie culturalătc "Arie culturală" Postulat de Școala difuzionistă, conceptul antropologic de arie culturală (În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai multe texte realizate Între 1904 și 1918). TODOROV Tzvetan (1989), Nous et les autres. La réflexion française sur la diversité humaine, Paris, Seuil. ZEA Leopoldo (1987), „Métamorphose métisse”, Le Courrier de l’UNESCO, nr. 9, septembrie, pp. 34-35. Φ ALTERITATE, COLONIALISM, DIVERSITATE, Exotism, Metisaj, Sincretism Asentiment (gramatica Î)tc "Asentiment (gramatica ~)" Φ Dialog (principiul Î) Asimilaretc "Asimilare" Φ CETĂȚENIE (codul Î), Cosmopolitism, DREPTURILE OMULUI, INTEGRARE Asociațietc "Asociație" Asociația este o formă specifică de grupare a indivizilor, care presupune un acord
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
moderni (care au descoperit În scrierile celor dintâi prețioase surse istorice apte să le alimenteze studiile). Astfel, prin intermediul textelor transmise, apar ă cu elanul și prospețimea descoperirii ă noi orizonturi: ă diversitatea mediilor, a peisajelor și a activităților umane; ă alteritatea ce se distinge sub masca diferitelor embleme care determină identități teritoriale sau socioprofesionale cu caracter discret; ă schița unei Franțe a provinciilor, a regiunilor, a ținuturilor. În 1552, apărea la editorul Estienne din Paris, scrisă de o mână anonimă, o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
une esthétique du divers, Montpellier, Fata Morgana (În 1955, prima publicare parțială a mai multor texte scrise Între 1904 și 1918). VALIERE Michel (2002), Ethnographie de la France. Histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (grup de Î), Cosmopolitism, STRĂIN, Exotism, Metisaj Centru/periferie (analizele Î)tc "Centru/periferie (analizele ~)" Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Cetățenietc "CetĂȚenie" Condiție și produs al democrației, cetățenia este ceea ce caracterizează acțiunea politică a cetățeanului, fiind În același timp
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
timp În interior și În exterior, astfel Încât să mai existe și altcineva În afară de noi Înșine și să existe și lumea? Compasiune și justiție: glasul care poruncește Pentru ca să existe o legătură și o separare, este nevoie să putem gândi și trăi alteritatea. Or, compasiunea ca identificare cu suferința semenilor, atunci când este simțită ca stare sufletească sau ca o considerare a propriei emoții, Îl Încorporează pe celălalt, făcându-l să dispară din spațiul Întâlnirii. Pe de altă parte, atunci când această emoție devine doctrină
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
doctrină de guvernare, gestionarea sa la nivelul maselor se transformă În discurs propagandistic, indiferent la realitatea suferinței concrete. Ce să mai faci cu bunătatea de care trebuie să dai dovadă la Întâlnirea cu aproapele tău? Pot coexista oare compasiunea și alteritatea? Poate că alteritatea, Întâlnirea cu celălalt, ar trebui gândită Înainte de compasiune, În dimensiunea sa etică, și nu În cea sentimentală. Probabil că aceasta este și esența operei lui Emmanuel Lévinas, promovarea acestui tip de gândire ca filosofie primă. Întâlnirea cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
gestionarea sa la nivelul maselor se transformă În discurs propagandistic, indiferent la realitatea suferinței concrete. Ce să mai faci cu bunătatea de care trebuie să dai dovadă la Întâlnirea cu aproapele tău? Pot coexista oare compasiunea și alteritatea? Poate că alteritatea, Întâlnirea cu celălalt, ar trebui gândită Înainte de compasiune, În dimensiunea sa etică, și nu În cea sentimentală. Probabil că aceasta este și esența operei lui Emmanuel Lévinas, promovarea acestui tip de gândire ca filosofie primă. Întâlnirea cu aproapele are loc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Lévinas, de prezența terțului, a terțului care nu este exclus, care aduce „cumpănire, măsură și gândire obiectivă În lume”, adică justiție. „Subiectul incomparabil” devine astfel membru al societății În care oamenii sunt semeni, legea fundamentând singură o nouă experiență a alterității, cea a pluralismului și a diferențelor. Compasiunea nu poate exista cu adevărat decât atunci când ne Îndreptăm spre o persoană unică, cu gesturi de bunăvoință. Regăsim astfel sensul Învățăturilor marilor religii monoteiste care vorbesc despre Dumnezeu ca despre un Tată ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Emile ou de l’éducation, Paris, Garnier-Flammarion (prima ediție: 1761) ă trad. rom. Emile sau Despre educație, București, Ed. Didactică și Pedagogică, 1973. STAROBINSKI Jean (1976), La Transparence et l’obstacle, urmată de Sept essais sur Rousseau, Paris, Gallimard. Φ ALTERITATE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, FRATERNITATE, POPOR, STRĂIN, TOTALITARISM, VIOLENȚĂ Comunicare (etnografia Î)tc "Comunicare (etnografia ~)" Φ INTERCULTURAL (didactica Î) Comunitarismtc "Comunitarism" Φ COTE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/ UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Comunitatetc "Comunitate" Pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]