2,831 matches
-
25%. Astfel, aceste formațiuni de pădure, pot fi întâlnite în Coasta vestică a Holmului, în zona "Lacuri", pe cursul superior al Bahluiului-amonte de "Vama cu Tablă", în Coasta Șurii, Dealul Horodiștea Cotnari, sud-vestul Dealului Basaraba, la vest de satul Sticlăria, (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Gorunetele pure ocupă doar 3% din suprafața pădurii, având areale mici în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar gorun). În terenurile degradate se va introduce sălcioara, frasinul, paltinul de câmp, cireșul, vișinul , obiectivul principal fiind ocupat cu vegetație forestieră, pentru frânarea procesului de eroziune și alunecare a terenului (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Stratul arbuștilor este bine dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, fiind constituit din aceleași esențe arbustifere ca în pădurile de stejar și gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă, în estul și sud-estul depresiunii de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și gorunul. Producția de fructe de pădure este în continuă creștere și cuprinde următoarele specii: măcieșul (Rosa canina) cu 20 t/an; zmeurul (Rubus idaens) cu circa 0,7 t/an; porumbarul (Prunus spinasa) cu 1,1 t/an, ș.a. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Ciupercile comestibile formează o categorie foarte solicitată pentru consumul intern cât și la export. Se recoltează următoarele specii: ghebe (Armillaria mella), gălbiori (Cantharellus cibarius), hribi (Boletus edulus), vinețica (Russula vesca). Cantitatea recoltată variază de la un an
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
50 t/an. Plantele medicinale recoltate au atins cifra de 19,6 t/an, dintre care menționăm: mușețelul (Matricaria chamomilla), coada șoricelului (Achillea setacea), urzica moartă (Urtica dioica), vâscul (Vâscum album), potbal (Tusilaga farfara), socul (Sambucus migra), măcieșul (Rosa canina). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). 4. REZERVAȚIILE ȘTIINȚIFICE FORESTIERE În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, prin grija organelor locale și a unor oameni conștienți de necesitatea păstrării unor colțuri de natură nealterată pentru cei de azi și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de pădure (Apodemus sylvaticus), pârșul mare (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedulla). O frecvență apreciabilă o au iepurii (Lepus europaeus), care ating aici o densitate de 10-20 exemplare la o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia (Alauda arvensis), ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendrocapos major), huhurezul (Strix aluca), cucuveaua (Athene noctua), guguștiucul (Streptopelia decaocto), coțofana (Pica pica), uliul porumbar (Accipiter gentilis), cucul (Cuculuș canorus), pupăza (Upupa epops), graurul (Sturnus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
râului Bahlui în amonte de Cotnari. Ponderea cea mai mare o au animalele vânate (mistreți, căpriori, iepuri) și care au atins cifra de 200-300 kg/an.Legistația acuală reglementează vânatul și pescuitul încât să nu afecteze fondul zoologic de bază. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). VIII. SOLURILE CARACTERISTICILE PEDOGEOGRAFICE Marea diversitate a factorilor pedogenetici a creat în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari un înveliș de sol complex. Principala trăsătură a învelișului de sol o constituie structura sa
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
o constituie structura sa zonal etajată, condiționată de etajarea reliefului, climei, vegetației, la care se adaugă apa și omul. (N. Florea, 1962). Cercetările complexe efectuate de Stațiunea I.C.A.S. Roman, pentru analiza solurilor din zona aflată în studiu, în vederea întocmirii Amenajamentului Silvic Hârlău, în 1995, au stabilit că cea mai mare suprafață este ocupată de soluri din clasa argiluvisoluri (66%), urmate de clasa cambisolurilor, cu un procent de 22%. În zona colinară înaltă din vest și nord vest, condițiile pedogenetice se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Buhalnița, Broscăria, Valea Mare), procesele pedogenetice sunt dominate de regimul hidrologic al cursurilor respective și de gradul de mineralizare a apelor lor. De altfel, luncile ocupă suprafețe relativ mici în zona colinară, unde apele acestor râuri (pâraie) nu sunt mineralizate. (Amenajamentului Silvic Hârlău, în 1995). 2.CLASE, TIPURI ȘI SUBTIPURI DE SOLURI 2.1. Argiluvisolurile (soluri cu orizontul Ao, ocric, au culori mai deschise, grosimi de 20 25 cm și cu orizontul Bt cu argilă iluvială) ocupă cea mai mare suprafață
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în orizonturile superioare și slabă în orizontul Btw, unde apa stagnează producând pseudogleizarea până la moderată a orizontului Btw. Solurile sunt mezobazice, carbonatul de calciu este levigat până la 90 cm adâncime. Conținutul de humus variază de la 0,12 la 4,60%. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Brune luvice planice (succesiunea orizonturilor este: AoEl-Bt-C). A fost identificat numai în zona Deleni, pe o suprafață de 187 ha, la altitudinea de 180 350 m, pe versanți cu înclinări slabe moderate, cu expoziție semiînsorită, pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 0,76 2,02%. După aceste valori solurile sunt sărace în humus. 2.2. Cambisolurile Din această clasă (în orizontul Bv) cele mai mari suprafețe le ocupă tipul de sol brun eumezobazic (cu cele două subtipuri: tipice și litice). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Brun eumezobazic tipic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-C). După subtipul brun luvic tipic, acest subtip de sol ocupă locul doi, cu 20% din suprafața regiunii aflate în studiu (aproximativ 2.100 ha). A fost identificat în zonele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
80-3,85%. 2.4. Solurile neevoluate. În această clasă, au fost încadrate solurile puțin evoluate, caracterizate printr-un singur orizont A și el de obicei slab format. Din această clasă au fost identificate, în regiunea cercetată următoarele subtipuri de sol. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Coluvisolurile întâlnite pe glacisul de racord dintre albia majoră a văii Bahluiului și terasa de 20-30 m, în avale de Hârlău cât și pe conurile de dejecție ale pâraielor Buhalnița, Scobinți, Cotnari, Nicolina Hârlău, Broscăria. Au
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lărgește mult, formând depresiunea de contact Hârlău Cotnari. Râul Bahlui izvorăște din Dealul Mare-Tudora de la atitudinea de 500m, având un curs permanent de la 435 m altitudine, drenând în bazin hidrografic de circa 140 km² din care 80% este bine împădurit. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). De la începutul schițării sale și până în etapa actuală, valea Bahluiului în amonte de Hârlău, a evoluat și evoluează în continuare în detrimentul interfluviilor învecinate. Adâncimea și lărgimea văii ca și retragerea versanților efectuate relativ rapid, au fost
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a determinat și o mare varietate de specii de animale. În general, principalelor zone de vegetație, le corespund anumite specii de animale. Cercetările complexe efectuate de Stațiunea I.C.A.S. Roman, pentru analiza solurilor din zona aflată în studiu, în vederea întocmirii Amenajamentului Silvic Hârlău-Iași în 2005, au stabilit că cea mai mare suprafață, este ocupată de soluri din clasa argiluvisoluri (56 %), urmate de clasa cambisolurilor, cu un procent de 22%. În zona colinară înaltă din vest și nord vest, condițiile pedogenetice se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Soc. Rom. Geogr., tom LVII, București. Tufescu V. (1966) "Modelarea naturală a reliefului și eroziunea accelerată";Editura Acad. București. Ungureanu Gh., Botez C., Anghel Gh. (1971) - "Cronica Cotnarilor"; Ed. științifică, București. Ungur, A., (2008) , Pădurile României. Editura Delavada, București. *** (2005),"Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, Regia Autonomă Romsilva"; Institutul de Cercetări și Amenajări silvice, București ***( 2010 ) Direcția Silvică Iași Și Botoșani . *** (1966) “Harta geologică a României”, Scara 1:200.000. *** (1972) - “Hărți topografice”, Scara 1:50.000, 1: 25.000 </reflist>
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
totală a pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție și administrare silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum și alte terenuri cu destinație forestieră și neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate. Indicatorii ce caracterizează fondul funciar sunt în principal indicatori de structură și intensitate: − structura fondului funciar pe regiuni, județe, localități; − structura suprafeței agricole după modul de utilizare; − suprafața agricolă pe locuitor etc. Resursele
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
nimic și, crezând că e vorba de colibă, au menționat și s-a notificat în hartă Pârâul Colibelor, dar nu au greșit atunci când a fost vorba de denumirea Pârâul Arșițile Iepei. Într-o lucrare dactilografiată, „Pădurea obștei Vama”, Planul de amenajament pentru deceniul 1923-1932, aparținând lui Grigore Sârbu, Cernăuți, mai 1923 <footnote Lucrarea se află în arhiva Ocolului Silvic Vama. footnote>, care conține și harta cu pădurile obștii Vama, se menționează un pârâu Cobila și o parcelă numită la fel, Cobila
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
totală a pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție și administrare silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum și alte terenuri cu destinație forestieră și neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate. Indicatorii ce caracterizează fondul funciar sunt în principal indicatori de structură și intensitate: − structura fondului funciar pe regiuni, județe, localități; − structura suprafeței agricole după modul de utilizare; − suprafața agricolă pe locuitor etc. Resursele
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
deoarece marea problemă este că vorbim de un sistem care lipsește cu desăvârșire de pe agenda publică și care este amintit doar în contextul unor tăieri ilegale. Însă, pădurea are nevoie de lucrări permanente de întreținere, de programe de refacere a amenajamentelor silvice, de campanii de împăduriri! Fără perdele de protecție nu putem scăpa de impactul mare pe care îl vor avea inundațiile în România, mai ales în contextul schimbărilor climatice. În fond noi, astăzi, facem un apel la un alt fel
Un parlamentar liberal, în campania "Împădurim Iașul!" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37828_a_39153]
-
limita suprafețelor menționate l pentru obținerea actelor doveditoare, cei interesați se vor adresa Arhivelor Naționale și altor instituții publice l pentru terenurile forestiere este admisă numai proba cu înscrisuri (acte de proprietate, extrase C.F. , cadastru, registre și alte evidențe ale amenajamentelor silvice etc., cu data certă, din acea perioadă) l în cazuri excepționale, în situația imposibilității temporare de a procura acte, solicitanții vor putea depune cererea cu acte incomplete sau neînsoțită de acte, cu mențiunea procurării dovezilor în maximum 6 luni
Agenda2003-31-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281305_a_282634]
-
autentice sau declarație autentică a solicitantului însoțită de declarațiile autentice a cel puțin doi martori, de asemenea autentificate; pentru terenurile forestiere este admisă numai proba cu înscrisuri (acte de proprietate, extrase de carte funciară, cadastru, registre și alte evidențe ale amenajamentelor silvice etc. cu dată certă din perioada respectivă) l fotocopii ale titlurilor de proprietate sau adeverințelor eliberate de comisiile pentru aplicarea legilor fondului funciar. De precizat că lista actelor necesare completării dosarelor urmează a fi definitivată la apariția Normelor metodologice
Agenda2003-36-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281418_a_282747]
-
Azi vom depune acest act normativ de modificare a Legii siguranței naționale, declarând ca vulnerabilitate defrișările ilegale pe suprafețe mai mari de un hectar, precum și reducerea fără aprobări legale a consistenței un arboret cu mai mult de 50% față de prevederile amenajamentului silvic în vigoare (. Dacă va fi voință politică în Parlament pentru a trece acest act normativ, înseamnă că instituții ale statului cu responsabilitate privind siguranța cetățenilor și a comunităților, precum Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informații, vor
Liberalii propun ca tăierile ilegale de păduri să intre în Legea siguranţei naţionale () [Corola-journal/Journalistic/31642_a_32967]
-
constructive, de reconstrucție a vehiculelor rutiere, precum și de dezmembrare a vehiculelor uzate. Po-trivit noilor prevederi, activitatea de reconstrucție a vehiculelor rutiere se poate efectua numai de agenții economici - persoane juridice - care desfășoară o activitate de producție industrială în domeniu. ( C. V.) Amenajamente silvice Până la data de 1 ianuarie 2005, proprietarii de fond forestier al căror drept de proprietate a fost reconstituit în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 1/2000 pentru
Agenda2004-33-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282771_a_284100]
-
de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și care au fost puși în posesie, au obligația de a elabora prin unități autorizate amenajamente silvice. ( C. V.) Opinii Datorită diferitelor obstacole pe care le întâlnesc întreprinderile mici și mijlocii în accesarea unor fonduri derulate prin programe europene, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara le invită să-și exprime opinia vizavi de programele din domeniile
Agenda2004-33-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282771_a_284100]
-
autentice sau declarație autentică a solicitantului însoțită de declarațiile autentice a cel puțin doi martori, de asemenea autentificate; pentru terenurile forestiere este admisă numai proba cu înscrisuri (acte de proprietate, extrase de carte funciară, cadastru, registre și alte evidențe ale amenajamentelor silvice etc. cu dată certă din perioada respectivă) l fotocopii ale titlurilor de proprietate sau adeverințelor eliberate de comisiile pentru aplicarea legilor fondului funciar. De precizat că lista actelor necesare completării dosarelor urmează a fi definitivată la apariția Normelor metodologice
Agenda2003-32-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281332_a_282661]
-
surse, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Articolul 4 Terenurile degradate preluate de Regia Națională a Pădurilor conform art. 1 și 2 se scot din evidență terenurilor cu destinație agricolă, se înregistrează în evidență terenurilor cu destinație forestiera, se înscriu în amenajamentele silvice și se supun regimului silvic. Articolul 5 Agenția Domeniilor Statului împreună cu Regia Națională a Pădurilor vor asigura punerea în aplicare a prezentei hotărâri prin încheierea unui protocol de predare-preluare, în termen de 30 de zile de la data intrării în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141572_a_142901]