3,048 matches
-
respirator Sistemele cardio-vascular și respirator sunt esențiale în eforturile de rezistență. Mecanismele de reglare a activității cardio-vasculare în efort vor conduce la un aport suplimentar de oxigen și substanțe nutritive, precum și la eliminarea produșilor de catabolism de la nivel muscular. Creșterea amplitudinii respiratorii, favorizată de o elasticitate pulmonară ridicată și cu contribuția musculaturii toracoabdominală implicate în respirație (Grimby, 1969), precum și creșterea frecvenței respiratorii (până la circa 30 respirații/minut) vor contribui la mărirea debitului respirator, favorizând procesele oxidative intramusculare (Ionescu și Anton, 2004
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
sportivi să analizeze toate posibilitățile de reacție și să anticipeze comportamentul motric ulterior. * Suplețea Suplețea nu este o calitate motrică a corpului omenesc, ci o calitate anatomo-funcțională a aparatului locomotor. Ea permite individului să efectueze mișcări cu o mai mare amplitudine. Suplețea depinde de: mobilitatea articulară; elasticitatea musculară; centrii nervoși care condiționează tonusul muscular (Cojocariu, 2008, p. 44). Suplețea este o calitate înnăscută, totuși ea se poate educa prin exercițiu. Suplețea poate varia la diferite ore ale zilei. Dimineața este mai
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
vizual, întrucât acțiunile trebuie să stea sub un permanent control vizual. Executarea gesturilor motrice impune: 1. stabilitate la nivelul segmentului proximal realizată prin grupele de mușchi respective; 2. mobilitate la nivelul membrelor superioare, care permit să se execute acțiuni cu amplitudine și în planuri diverse ale mișcărilor. Întinderea gestului motric este limitată în timp și spațiu, menținând distanța față de axul central al corpului. După Păunescu și Mușu (1990) există patru tipuri de gesturi motrice: a) Gestul rectiliniu caracterizat prin mișcări de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
timp și spațiu, cu menținerea direcției și vitezei. b) Gestul rotativ, caracterizat prin mișcări de rotație de la stânga la dreapta sau invers și din interior spre exterior. c) Gestul scripturo-plastic, caracterizat prin mișcări variate, complexe, cu direcții multiple de mică amplitudine. d) Gestul polimorf, caracterizat prin mișcări complexe, pluridirecționale și de mare amplitudine. Eckman și Friesen, citați de Păunescu și Mușu (1990), disting cinci categorii de gesturi motrice care apar în timpul unei discuții dintre parteneri: 1. Gesturi ilustratorii care însoțesc limbajul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
prin mișcări de rotație de la stânga la dreapta sau invers și din interior spre exterior. c) Gestul scripturo-plastic, caracterizat prin mișcări variate, complexe, cu direcții multiple de mică amplitudine. d) Gestul polimorf, caracterizat prin mișcări complexe, pluridirecționale și de mare amplitudine. Eckman și Friesen, citați de Păunescu și Mușu (1990), disting cinci categorii de gesturi motrice care apar în timpul unei discuții dintre parteneri: 1. Gesturi ilustratorii care însoțesc limbajul mimându-l. Intâlnim unele gesturi frecvent utilizate cum ar fi: * arătatul - indicarea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Exercițiile să se bazeze pe pozițiile de start stabile, solide, menite să faciliteze travaliul muscular. 3. Progresivitatea exercițiilor va fi lentă, de la stadiile cele mai joase de forță musculară, redoare sau incoordonare. Se trece treptat la exerciții care au forță, amplitudine, coordonare. 4. Exercițiile de tonificare musculară se execută pe toată amplitudinea de mișcare posibilă. 5. Cu cât exercițiul cere o contracție musculară mai intensă cu atât pauza de reluare va fi mai lungă. 6. Orice exercițiu trebuie să se execute
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
să faciliteze travaliul muscular. 3. Progresivitatea exercițiilor va fi lentă, de la stadiile cele mai joase de forță musculară, redoare sau incoordonare. Se trece treptat la exerciții care au forță, amplitudine, coordonare. 4. Exercițiile de tonificare musculară se execută pe toată amplitudinea de mișcare posibilă. 5. Cu cât exercițiul cere o contracție musculară mai intensă cu atât pauza de reluare va fi mai lungă. 6. Orice exercițiu trebuie să se execute în limite maxime posibile ale unghiului de mișcare a segmentului. Obiectivele
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mișcării. Traiectoria mișcării poate fi definită ca fiind caracteristica spațială a mișcării constând din drumul parcurs de corp sau segmentele sale între poziția inițială și finală. (Stroescu și Podlaha, 1974, p. 25). Traiectoria mișcărilor se caracterizează prin direcție, formă și amplitudine. Pentru a studia mișcările corpului, este necesar să se precizeze două elemente: reperul și direcția mișcării. Reperul reprezintă raportarea mișcării la ceva relativ fix. Dacă analizăm mișcarea corpului, atunci o raportăm la sol, dacă analizăm mișcarea segmentelor, atunci le raportăm
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Mișcarea rectilinie este cea realizată în linie dreaptă. Mișcarea curbilinie este întâlnită când direcția mișcării se modifică neîntrerupt, traiectoria punctului material fiind reprezentată printr-o linie curbă. Corpul omenesc poate efectua mișcări rectilinii și curbilinii, mișcări care corespund direcțiilor respective. Amplitudinea (lungimea) traiectoriei Mărimea traiectoriei este dată de distanța pe care punctul material o parcurge de la începutul drumului până la sfârșitul lui. Termenul de amplitudine se dă pentru mișcarea segmentelor, iar pentru mișcarea întregului corp se întrebuințează termenul de distanță. Amplitudinea se
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
printr-o linie curbă. Corpul omenesc poate efectua mișcări rectilinii și curbilinii, mișcări care corespund direcțiilor respective. Amplitudinea (lungimea) traiectoriei Mărimea traiectoriei este dată de distanța pe care punctul material o parcurge de la începutul drumului până la sfârșitul lui. Termenul de amplitudine se dă pentru mișcarea segmentelor, iar pentru mișcarea întregului corp se întrebuințează termenul de distanță. Amplitudinea se determină după mișcarea capătului liber al segmentului și se măsoară în grade (Stroescu și Podlaha, 1974, p. 25). Ea mai poate fi determinată
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
respective. Amplitudinea (lungimea) traiectoriei Mărimea traiectoriei este dată de distanța pe care punctul material o parcurge de la începutul drumului până la sfârșitul lui. Termenul de amplitudine se dă pentru mișcarea segmentelor, iar pentru mișcarea întregului corp se întrebuințează termenul de distanță. Amplitudinea se determină după mișcarea capătului liber al segmentului și se măsoară în grade (Stroescu și Podlaha, 1974, p. 25). Ea mai poate fi determinată prin indicarea limitelor mișcării față de alte părți ale corpului sau repere exterioare. Tempo-ul mișcărilor Prin
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de tempo cu cea de viteză, întrucât viteza depinde de tempo, după cum și tempo-ul depinde de viteză. Spre exemplu, creșterea tempo-ului în mers poate determina creșterea vitezei de deplasare, dacă însă, odată cu creșterea tempo-ului, scade lungimea pasului (amplitudinea), viteza de deplasare ar putea rămâne neschimbată. Tempo-ul are o influență mare asupra organismului, deoarece modificările funcționale imediate depind de frecvența mișcărilor (care pot determina creșterea sau scăderea intensității efortului). Ritmul mișcărilor În practica exercițiilor fizice, ritmul este considerat
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
sprijinului, rezistența mediului) (Cârstea, 1993, p. 41). În funcție de scopul urmărit, aceste componente se combină, determinând o anumită structură, specifică fiecărei acțiuni motrice, din care putem distinge trăsăturile fundamentale. Prin urmare, forțele interioare sunt în legătură cu cele exterioare și împreună determină direcția, amplitudinea și celelalte trăsături caracteristice formei mișcărilor. Forțele exterioare Forțele exterioare sunt cele care se aplică corpului din afară. Acestea sunt următoarele: 1. forța de atracție a pământului, 2. forța de rezistență a mediului, 3. forța de reacție a sprijinului. 1
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
arterială crește și scade frecvența pulsului. Se mărește numărul globulelor roșii și cantitatea de hemoglobină din sânge (Ionescu, 1968). Volumul și greutatea miocardului cresc, mai ales cordul stâng. Suprafața de secțiune a fibrelor miocardice sporește și, în consecință, crește și amplitudinea contracției. Arterele și venele mari ating aproape dimensiunile de la adult. Volumul sistolic crește, ajungând, în jurul vârstei de 18 ani, aproape valorile de la adult (75 ml la băieți și 55ml la fete la 18 ani). Debitul cardiac sporește asemănător (4,7
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
dar funcțional este încă departe și își continuă dezvoltarea. În această perioadă, sub aspect morfologic se constată lărgirea cavității nazale, dezvoltarea laringelui, sporirea numărului de fibre elastice pulmonare. Sub raport funcțional, parametrii ventilației pulmonare se îmbunătățesc, frecvența respiratorie scade în timp ce amplitudinea mișcărilor respiratorii crește, capacitatea vitală crește, consumul maxim de oxigen se ridică în mod considerabil (Ifrim, 1986). 2.1. Efortul fizic Cuvântul efort (din franceză „effort” = sforțare) semnifică o încordare voluntară accentuată a unui organ sau a întregului organism pentru
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
o serie de modificări ale aparatului respirator. Creșterea consumului de oxigen în timpul efortului, de 20 de ori față de repaus, necesită un aport sporit de oxigen ce va fi asigurat prin creșterea rapidă a ventilației pulmonare pe seama intensificării frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației (Motoc,2003). După Derevenco(1998), intensificarea ventilației pulmonare se realizează printr-un mecanism complex în care intervin două grupuri de stimuli, unii neurogeni, și alții umorali. Stimulii neurogeni domină în special la începutul efortului, în exercițiile ușoare și moderate
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Faza de stabilitate (solicitate fizică propriu zisă) în care ventilația se menține la un nivel de echilibru față de necesități; Faza de revenire, în care curba ventilației are un aspect descendent, dar ca formă de desfășurare este mai lentă (Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește în efort mai ales la sportivi; La cei antrenați crește frecvența respiratorie și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
revenire, în care curba ventilației are un aspect descendent, dar ca formă de desfășurare este mai lentă (Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește în efort mai ales la sportivi; La cei antrenați crește frecvența respiratorie și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de 7-10 cm până la 20 ani, apoi scade treptat cu vârsta . Minut - volum respirator (debit respirator/minut): Este frecvența respiratorie/minut înmulțită
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
repaus este de aproximativ 8 l/minut; În efort crește la 60-80 l/minut, în funcție de intensitatea și durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul respirator În efort maxim: la neantrenați ajunge
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul respirator În efort maxim: la neantrenați ajunge la 80 l/minut; la sportivi ajunge la 160 l/minut. Capacitatea vitală După antrenament crește la
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul respirator În efort maxim: la neantrenați ajunge la 80 l/minut; la sportivi ajunge la 160 l/minut. Capacitatea vitală După antrenament crește la 6000-7000 ml, la cei antrenați, iar la cei
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
fi măsurate în repaus, în pauza ce urmează după o expirație normală sau funcțional, la sfârșitul unei inspirații profunde și după o expirație forțată. Pentru a obține valori constante, se repetă măsurătoarea de câteva ori (Ionescu, 1968). Mobilitatea toracelui sau amplitudinea mișcărilor respiratorii este reprezentată de diferența dintre cifra obținută în inspirație și cea a expirație. Amplitudinea respiratorie Indicele Hirtz (diferența dintre perimetrul toracic în inspirație și expirație profundă) este la normal de cel puțin 7 cm. Micșorarea acestui indice sugerează
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
unei inspirații profunde și după o expirație forțată. Pentru a obține valori constante, se repetă măsurătoarea de câteva ori (Ionescu, 1968). Mobilitatea toracelui sau amplitudinea mișcărilor respiratorii este reprezentată de diferența dintre cifra obținută în inspirație și cea a expirație. Amplitudinea respiratorie Indicele Hirtz (diferența dintre perimetrul toracic în inspirație și expirație profundă) este la normal de cel puțin 7 cm. Micșorarea acestui indice sugerează o tulburare a funcției respiratorii. 3.2.2. Metode de cercetare referitoare la parametrii funcționali Presiunea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
interesul manifestat de clinicieni pentru mobilitatea acestui segment (Pásztai, 2004). După Fornning și Forhman, (Diaconescu, Veleanu, Klepp, 1987) termenul normal utilizat pentru a caracteriza mobilitatea coloanei vertebrale pare inadecvat dacă este folosit ca o noțiune cantitativă pentru a indica o amplitudine normală de mișcare, deoarece o articulație patologică cu mișcări calitativ anormale poate păstra aceeași amplitudine în mișcare ca una normală. 3.2.2.5. Test 11 - Coeficientul de inteligență Ca unitate de măsură psihologică, coeficientul de inteligență reprezintă raportul dintre
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Veleanu, Klepp, 1987) termenul normal utilizat pentru a caracteriza mobilitatea coloanei vertebrale pare inadecvat dacă este folosit ca o noțiune cantitativă pentru a indica o amplitudine normală de mișcare, deoarece o articulație patologică cu mișcări calitativ anormale poate păstra aceeași amplitudine în mișcare ca una normală. 3.2.2.5. Test 11 - Coeficientul de inteligență Ca unitate de măsură psihologică, coeficientul de inteligență reprezintă raportul dintre vârsta mentală (V.M.) și vârsta cronologică (V.C.) exprimate în luni. Valorile I.Q.-ului pentru fiecare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]