7,050 matches
-
la Bușteni - deci suntem prieteni; ei au fost în pensiune la Căciulata, noi am fost în pensiune la Căciulata - deci suntem prieteni. Doar că de la o anumită vârstă, cam din adolescență, pentru a întemeia o prietenie nu mai este suficientă analogia; este necesară intervenția confidenței. Confidența este un proces de investire cu încredere, pentru că presupune recunoașterea unor intimități care te-ar face vulnerabil în fața unui străin. Dacă răspunzi unei mărturisiri cu o mărturisire, prietenia e ca și începută. Mai târ ziu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Documentul de la 30 mai 1794 pune în prim-plan familia și problemele ei la acest sfârșit de secol. În fapt, alături de dificultățile legate de zestre apar și dificultățile privind conviețuirea unei familii recompuse. Situația ne oferă ocazia să facem o analogie, de loc forțată, cu familia lui Moromete de la începu tul secolului XX. Vom vedea, pe măsură ce narațiunea avansează, că lucrurile nu sunt de loc diferite, că lada de zestre este obiect de conflict în tre frații și surorile vitrege, între fii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
istoriei noastre. Timpul ne apare astfel ca o realitate vie, complexă, indefinibilă până la capăt, una în care nimic nu dispare cu totul, ci se metamorfozează numai. Mișcarea în durată e continuă. Evenimente și figuri din epoca regenerării devin pretexte pentru analogii cu noul timp resurecțional. Unirea Principatelor inspiră și ea reflecții menite a contribui la limpezirea clipei prezente. Personaje harismatice din secolul XIX sugerează actualității postmoderne însușirile necesare pentru a izbuti în noile proiecte. Ele privesc nu doar timpul lor, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
căruia se poate spera o revitalizare a națiunii în ansamblu. Dialog, XXI, 135 (ian 1990) p. 1 DESCHIDERE SPRE CE? Nimic din trecutul nostru nu se compară, strict vorbind, cu perioada postbelică, marcată atât de grav de dictatura comunistă. Totuși, analogia rămâne o metodă utilă în cunoașterea fenomenelor sociale, iar comparațiile cu un moment sau altul din trecut sunt inevitabile. Sesizând interesul manifestat de revoluție pentru cea mai largă deschidere a societății noastre ("Reintrăm în Europa" a fost un leitmotiv al
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ceea ce avem de făcut. Opinia, II, 37 (3 februarie 1990), p. 1, 2 STRANIA SIMETRIE Se repetă istoria? Învățații lumii n-au ajuns încă la un consens în această privință. Ei sunt de acord însă că stările de criză comportă analogii, reveniri periodice, dacă nu chiar similitudini, cum ne avertizează din celălalt secol Clément Juglar cu referire anume la spațiul economiei. Mai aproape de noi, filozofi ai culturii, îndeosebi spenglerienii și adepții lui Tonybee, au făcut poate abuz de ideea ciclurilor în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
același timp spiritele pentru acest tip de reflecție. Studiul structurilor și conjuncturilor nu se mai poate închipui acum fără a implica ideea de ciclu. Omul simplu chiar ajunge să observe, după o anume experiență, similitudini în desfășurarea evenimentelor, să facă analogii între un context și altul, să distingă anumite permanențe dincolo de ceea ce se recomandă aparent ca noutate. Impresia că ne mișcăm într-un orizont familiar, că respirăm aceeași atmosferă, că lucrurile se repetă, poate deveni o temă de meditație și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
urmă la instaurarea unui guvern procomunist condus de P. Groza, guvern care a întreprins îndată și nu fără viclene manevre comunizarea țării. Istoria emergenței regimului comunist în România e cu deosebire instructivă și ar merita să fie rescrisă în lumina analogiilor ce le comportă cu momentul de față. Criză atunci, ca și acum. Pe fondul ei, un proces de asumare a puterii, cu mijloace comparabile, dacă nu chiar identice. Un rege tânăr a voit atunci să se opună, însă demonstrația anticomunistă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de amintit în primul rând pentru măsurile menite a le conferi o anume legitimitate internă. La noi, așa-zisa "democrație populară" a luat formele cele mai dure, conducând la o politică represivă căreia cu greu i-am mai putea găsi analogie în Europa centrală și de sud-est. Aici, colectivizarea agriculturii s-a făcut cu mijloace de o extremă duritate, comerțul particular a fost abolit, artizanii reduși la neputință. Principiul partidului unic a făcut apoi să se interzică prin lege pluralismul, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în afară, potrivit cu spiritul epocii, și să curme totodată vechea, pernicioasa competiție la tron. În plus, programul întreg avea să țină cont de ceea ce Kogălniceanu însuși a numit "bursa diplomaților". Integrarea noastră europeană se făcea în condițiile unui experiment fără analogie, acela al consultării voinței poporului, dar și al presiunilor externe legate de interesele unei puteri sau alta. Ce, cât, cum să se facă? Primul pas în rezolvarea crizei era Unirea, acceptată de cei mulți ca o premisă indispensabilă și socotită
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
bună inserție în lume trimite gândul la ceea ce ni se întâmplă nouă acum, după eliberarea de o grozavă tiranie. Entuziasm popular, speranțe de îndreptare, căutări febrile în diverse domenii și mai ales în acela al reorganizării statului, totul invită la analogia cu epoca Unirii, al cărei dramatism același Kogălniceanu a știut să-l evoce cu precizie: În această epocă de tranziție, când legile vechi și-au pierdut o parte din puterea lor, când legile noi încă nu sunt făcute, când multe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai ales de sud-estul european, ceea ce n-a rămas fără urmări pentru concepția de ansamblu a istoricului. Fiindcă această zonă evocă straturi, interferențe, conexiuni culturale din adâncă vechime până în actualitatea cea mai fierbinte, iar culturile în cauză revelau permanențe, similitudini, analogii, alături de note particulare, de specificații ireductibile, pe seama cărora istoricul a meditat îndelung. Considerazioni generali sugli studi storici adună o parte din ele, reproducând în traducere volumul de Generalități scos de Liliana Iorga la sfârșitul ultimei conflagrații mondiale. Sunt texte scrise
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
călătoriile turistice ar putea spori gradul de permeabilitate și transparență, iar cele de studiu, îndeosebi în sfera umanistă, ar putea modifica treptat discursul istoric. Dacă am amintit aici propunerile unui mare savant de acum șapte decenii este pentru că situația comportă analogii, cel puțin pe tărâm etnopsihologic, și invită la căutare de soluții. Sub alt unghi însă, ca tendință geopolitică, totul îndrumă spre o solidaritate europeană, în cadrul căreia dialogul între culturi va putea reduce vechile aprehensiuni și înlesni o stare de spirit
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nivelul românului. Însă chiar și cea mai fidelă adaptare nu poate fi o reproducere exactă a originalului. Filmul și românul reprezintă genuri estetice diferite, cu mijloace de exprimare diferite. Fidelitatea absolută este imposibil de atins, deoarece, făcând din nou o analogie cu traducerea, adaptarea presupune un proces de interpretare, viziunea regizorului sau a scenaristului intervine în text, respectiv în transpunerea acestuia în film. Cu toate acestea, fidelitatea față de român și față de intenția autorului ar trebui să constituie un criteriu de bază
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
fi folosite pentru trimiterea scrisorilor (e-mail si, respectiv,scrisoare în plic). De multe ori părțile în conflict par a avea poziții diferite, care nu au nimic în comun, ca si în cazul obiectelor de mai sus. Dacă am face o analogie, ce ar demonstra exercițiul de mai sus? (Chiar dacă în aparență părțile au interese diferite, cu un pic de creativitate pot fi găsite unele interese comune.) De ce este nevoie pentru părțile în conflict să găsească asemănări între ele si interesele lor
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
plauzibilitate ridicată. În plus, el are destule alte calități. În ciuda acestor calități, crede însă Jacobs, strategia lui Daniels de a justifica idealul accesului universal nu este una de succes. Așa cum observă Jacobs, argumentul lui Daniels își extrage forța intuitivă datorită analogiei cu educația. Serviciile medicale, argumentează Daniels, au un impact asupra oportunităților indivizilor similar celui al educației. Prin urmare, pentru a proteja egalitatea oportunităților, nu trebuie să înlăturăm din calea cetățenilor doar barierele din calea accesului la educație (așa cum a argumentat
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
științifică, teoria, deducția necesară, munca 46. Ipoteza nu este o forma logică ci este o situație în care rămâne o judecata universală din momentul formării ei inductive și până în momentul verificării ei experimentale. Ipoteza mai poate fi și rezultatul unei analogii. 44 Idem, op.citată, p.l65. 45 Idem, op.citata, p.166. 46 H.Wald, op.citată, p.l66. 33 Analogia este un fel de inducție prin care cunoașterea trece de la oglindirea unor lucruri la oglindirea altor lucruri, pe baza
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
universală din momentul formării ei inductive și până în momentul verificării ei experimentale. Ipoteza mai poate fi și rezultatul unei analogii. 44 Idem, op.citată, p.l65. 45 Idem, op.citata, p.166. 46 H.Wald, op.citată, p.l66. 33 Analogia este un fel de inducție prin care cunoașterea trece de la oglindirea unor lucruri la oglindirea altor lucruri, pe baza asemănării dintre unele însușiri ale lor. Structura formala a unei analogii este: A a, b, c, d B - a . b, c
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
p.166. 46 H.Wald, op.citată, p.l66. 33 Analogia este un fel de inducție prin care cunoașterea trece de la oglindirea unor lucruri la oglindirea altor lucruri, pe baza asemănării dintre unele însușiri ale lor. Structura formala a unei analogii este: A a, b, c, d B - a . b, c, x X = d ? Concluzia unei analogii este o ipoteză care nu vizează esența tuturor lucrurilor de același gen, ci apartenența unei anumite însușiri la un anumit lucru. Concluzia unei analogii
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
prin care cunoașterea trece de la oglindirea unor lucruri la oglindirea altor lucruri, pe baza asemănării dintre unele însușiri ale lor. Structura formala a unei analogii este: A a, b, c, d B - a . b, c, x X = d ? Concluzia unei analogii este o ipoteză care nu vizează esența tuturor lucrurilor de același gen, ci apartenența unei anumite însușiri la un anumit lucru. Concluzia unei analogii este cu atât mai probabilă cu cât legătura dintre însușirile asemănătoare luate în considerație este mai
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
analogii este: A a, b, c, d B - a . b, c, x X = d ? Concluzia unei analogii este o ipoteză care nu vizează esența tuturor lucrurilor de același gen, ci apartenența unei anumite însușiri la un anumit lucru. Concluzia unei analogii este cu atât mai probabilă cu cât legătura dintre însușirile asemănătoare luate în considerație este mai strânsă. Analogia are însa anumite limite pe care n-are voie să le depășească, căci atunci totul devine identic 47. Gândirea nu operează cu
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
o ipoteză care nu vizează esența tuturor lucrurilor de același gen, ci apartenența unei anumite însușiri la un anumit lucru. Concluzia unei analogii este cu atât mai probabilă cu cât legătura dintre însușirile asemănătoare luate în considerație este mai strânsă. Analogia are însa anumite limite pe care n-are voie să le depășească, căci atunci totul devine identic 47. Gândirea nu operează cu silogismul în general, ci cu anumite moduri silogistice care fac parte din anumite figuri silogistice. Modurile silogismului sunt
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
științifică, teoria, deducția necesară, munca 46. Ipoteza nu este o forma logică ci este o situație în care rămâne o judecata universală din momentul formării ei inductive și până în momentul verificării ei experimentale. Ipoteza mai poate fi și rezultatul unei analogii. 44 Idem, op.citată, p.l65. 45 Idem, op.citata, p.166. 46 H.Wald, op.citată, p.l66. 33 Analogia este un fel de inducție prin care cunoașterea trece de la oglindirea unor lucruri la oglindirea altor lucruri, pe baza
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
universală din momentul formării ei inductive și până în momentul verificării ei experimentale. Ipoteza mai poate fi și rezultatul unei analogii. 44 Idem, op.citată, p.l65. 45 Idem, op.citata, p.166. 46 H.Wald, op.citată, p.l66. 33 Analogia este un fel de inducție prin care cunoașterea trece de la oglindirea unor lucruri la oglindirea altor lucruri, pe baza asemănării dintre unele însușiri ale lor. Structura formala a unei analogii este: A a, b, c, d B - a . b, c
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
p.166. 46 H.Wald, op.citată, p.l66. 33 Analogia este un fel de inducție prin care cunoașterea trece de la oglindirea unor lucruri la oglindirea altor lucruri, pe baza asemănării dintre unele însușiri ale lor. Structura formala a unei analogii este: A a, b, c, d B - a . b, c, x X = d ? Concluzia unei analogii este o ipoteză care nu vizează esența tuturor lucrurilor de același gen, ci apartenența unei anumite însușiri la un anumit lucru. Concluzia unei analogii
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
prin care cunoașterea trece de la oglindirea unor lucruri la oglindirea altor lucruri, pe baza asemănării dintre unele însușiri ale lor. Structura formala a unei analogii este: A a, b, c, d B - a . b, c, x X = d ? Concluzia unei analogii este o ipoteză care nu vizează esența tuturor lucrurilor de același gen, ci apartenența unei anumite însușiri la un anumit lucru. Concluzia unei analogii este cu atât mai probabilă cu cât legătura dintre însușirile asemănătoare luate în considerație este mai
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]