5,509 matches
-
Ochi, Ureche, Nas, Gură). Vagin, clitoris Organele genitale feminine au fie o semnificație sexuală (vezi Sexualitate), când visul dă loc unei excitări, fie o semnificație de fecunditate (vezi Naștere). Dezvăluie în plus feminitatea subiectului și îi recomandă să își dezvolte anima, să abordeze situațiile cu blândețe și finețe. Pântec Pântecul este în mod simbolic comparat cu un laborator. Este locul transformărilor: de la concepția la formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare, evocarea sa în vis pune în discuție transformarea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
2); zugrav (2); adevărat; admirare; aer; aripă; armonie; berbec; brusc; bucurii; bună dispoziție; bunăstare; capricorn; pe cerul gurii; cele șapte culori; ciupercă; combinație; comoară; creativitate; cu; în culori; culori multe; culori vii; culorile vieții; mai multe culori; cumul; curcubeu; desene animate; drăguț; drogat; dublu; efect; emoție; eseu; extraordinar; fenomen natural; un fenomen; fermecat; fizica; floare; galben; gata ploaia; gay; iese soarele; iluzie; imagine; înseninare; înviere; liniștit; lori; lumini; lung; magic; melc; minuni; miracol; mov; mulțumi; nori; noroc; nuntă; pasăre; perfecțiune; pitici
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oarbă (2); pană (2); păsări (2); porumbacă (2); proastă (2); puișori (2); slab (2); acasă; admirație; albă; animale; apreciere; aripi; aur; bec; bun; bună; bunica; bunici; cacao; carte; carul; cerc; cheală; creață; creier; cucurigu; cuibar; curcă; de curte; delicioasă; desene animate; difterovariolă; domestic; domestică; durere; ea; fiartă; ficat; fricoasă; fuge; fulg; galbenă; găină; găinaț; gălăgioasă; gînsac; grasă; grill; gustoasă; hamster; iarbă; ie; isteață; îmbătrînire; încălțată; înceată; mamă; mică; moartă; moarte; monstru; mort; moțată; neagră; nu; oală; ouă; ochiuri; ogradă; ouătoare; pălăvrăgeală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în formele robotice evolutive ale realității fizice (pet-urile electronice sau teleroboțiiă. Pe de o parte, percepțiile umane sunt interfațate și protezate, iar pe de altă parte teritoriile abstracte de date se „organicizează” și înfățișările sau relațiile dintre ele se „animă”. Entitățile virtuale sunt dotate cu un anume simț al sinelui și al celorlalți, dar și cu mecanisme emoționale, comunicaționale sau sociale, în funcție de contextul programării. Fie că sunt parteneri virtuali ai umanului în situații de teleexistență și de teleoperare, fie că
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
informare, învățare și tratareă, cât și semnele de îngrijorare evidențiate de Visible Human Project. Pe de o parte, umanul devine „vizibil” în realitatea virtuală în urma digitalizării sale, punându-se problema atât a nemuririi, a resurecției eterne prin simulare (corpul este animat să pară „viu”Ă, cât și a posibilității întreruperii premature a vieții biologice. Pe de altă parte, ființa umană „vizibilă” a cyberspațiului poate fi accesată oricând ca o mostră „vie” supusă documentării publice, însă prin chiar „vizibilitatea” sa este lipsită
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să publice The Journal of Transumanism devenit ulterior Journal of Evolution and Technology și webzin-ul intitulat Transumanity. Grupările afiliate WTA, funcționând în SUA, America de Sud, Europa sau Asia promovează curentul într-o disciplină academică. Din 2000, Singularity Institute for Artificial Intelligence (animat de Brian Atkins și Eliezer Yudkowskyă, iar din 2002, Betterhumans.com contribuie la dezvoltarea teoriilor transumaniste. Asociați curentului sunt specialistul în robotică de la Carnagy Mellon University, Hans Moravec, cercetătorul în inteligență artificială de la MIT, Marvin Minsky sau Eric Drexler, unul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pentru a ne păstra sănătatea și bucuria de a fi. Această cale ambițioasă este cea a medicinii tradiționale chineze, care ne permite într-o oarecare măsură să dobândim o „logică a vieții” bazată pe înțelegerea celor mai subtile fenomene care animă materia. În macrocosmos, ca și în microcosmos, orice corp este instabil, deoarece particulele sale elementare sunt transformate de forțe prezente peste tot și reunite sub un termen sintetizator: energie. Născut din observarea milenară a lumii, a vieții în general și
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Această lucrare vă restituie elementele esențiale ale medicinii manuale chineze. Analitică și sintetică în același timp, ea a fost concepută pentru a acompania demersul total al celui care trebuie să înțeleagă și să ajute doar cu ajutorul mâinilor sale. Salut cititorul animat de curiozitate intelectuală care tocmai a descoperit aceste câteva concepte noi. Studentului în medicină chineză îi urez un parcurs bogat și, dacă îmi permite, îl sfătuiesc să aibă în vedere ajungerea la un nivel și mai înalt de precizie, de
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de Aquino. O dată cu trecerea timpului și potrivit cu sensul În care a fost considerat, argumentul a cunoscut mai multe modificări. În același timp, au fost produse diferite consecințe ale acestei dezbateri argumentative, după cât de diferite au fost intențiile care i-au animat pe autorii lor. La extreme se află, de o parte Sfântul Anselm, care produce o demonstrație referitoare la necesitatea existenței lui Dumnezeu, de cealaltă William de Ockham, care susține că nu se poate ca dintr-o argumentare cu mijloacele logicii
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
înțeles sensul viitorului. Nu putem ignora nici valoarea unui răspuns dat de C. Narly problemei raportului profesor-elev. Comunitatea educativă la care participă cei doi poli ai educației, educatorul și educatul, constituie, în viziunea sa, o societate pedagogică cu caracter special, animată de dorința de desăvârșire. Partea a IV-a a Pedagogiei generale este consacrată „comunității pedagogice”, tratând problemele „educatorului”, ale „educatului”, ale raportului dintre cei doi, ale instituției educative și ale organizării școlare. Contribuția sa în acest domeniu este originală, nefigurând-
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
așezată sub genericul pedagogiei culturii și a politicii culturii. El militează pentru „organizarea culturii” în folosul „comunității” și „indivizilor”, indicând căile de propagare a „creațiunilor culturale”. Cultura-educație dezvoltă vigoarea nației, afirma cu o jumătate de secol în urmă profesorul ieșean, animă, unifică, inspiră sentimente superioare. Educația, creația și propaganda culturii trebuie să fie deci circumscrise unor norme organizatorice și tehnici de difuzare care să convină tuturor posibililor beneficiari. Numai astfel se vor sădi în sufletele tinerilor valorile, cultura va fi trăită
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dotațiune suficientă pentru școală și învățător” (Eminescu, 1977b, p. 60). Profesionistul dotat și identificat cu nevoile școlii nu poate asista pasiv la indiferența autorităților față de coloana vertebrală a națiunii - învățământul. În toată activitatea sa de organizator al școlii a fost animat de „sentimentul celei mai simple datorii”, cum cerea el oricărui „om de rând” însuflețit de dorința și stăruința stabilirii „unei stări de lucruri oneste și sobre”. Aceasta ar trebui să fie - scrie într-un articol redacțional din Timpul (9 decembrie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Extensiunea Universitară s-a înființat în toamna anului 1924, cu scopul de „a răspândi și populariza cunoștințele științifice referitoare la problemele culturale, sociale și economice” ale timpului, „în strânsă legătură cu viața poporului român” (Blaga, 1931). Universitatea trebuia să fie animată de ideea de „serviciu” în folosul națiunii - acesta a fost cuvântul de ordine al inițiatorilor. Într-un „Memoriu pentru înființarea unei «Asociații de extensiune universitară» în Cluj”, avându-i ca inițiatori pe președintele Virgil Bărbat și secretarul general Florian Ștefănescu-Goangă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
p. 5). Conferințele erau oferite și în limbile „populațiilor minoritare”. Printr-un proces de iradiere, universitarii voiau să stimuleze organizarea unor asociații de același tip în jurul școlilor secundare din orașele Transilvaniei, patronate de Extensiunea Universitară din Cluj. Ideea ce-i anima pe inițiatori era aceea de a câștiga pe „cei mulți” pentru valorile culturii, valori prezentate astfel „încât să intereseze partea dinamică și tânără din fiece om și să încălzească majoritatea poporului pentru munca și sacrificiile reclamate de un astfel de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
însă, cultura, instituțiile „se osifică”, devin statice. De aceea, „într-o concepție dinamică a vieții”, trebuie să se asigure fiecăruia „putința de a-și dezvolta forțele latente în el”. Era în anii entuziasmului constructiv, imediat după Marea Unire, intelectualii erau animați de ideea datoriei către națiune, așa cum o formulase Vasile Pârvan. „Creația și cultura, credea Bărbat, n-au avut niciodată baze mai largi ca acum, căci niciodată ele nu s-au înălțat ca azi pe umerii inițiatorilor disponibili. Și niciodată aceste
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
singurele instituții care „reprezintă la un loc toate ramurile vieții și trebuie să aibă cuvântul tuturor specialiștilor țării. Ea singură reprezintă, intelectual, mai bine țara” (Bărbat, 1925-1926, p. 54). Iar pentru a răspunde acestei finalități educaționale, Universitatea trebuie să fie animată de ideea de „serviciu” în folosul națiunii, să se dedice operei de „călăuzitoare a conștiinței publice”, de „îndrumătoare spirituală a neamului”. Pentru a sluji acest țel, Universitatea trebuie să iasă „în afara zidurilor ei”, să stabilească contactul teoretic „între ceea ce este
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
își desfășoară activitatea, în funcție de nevoile comunităților, în trei sectoare mari: învățământ-cercetare, producție și „incidențe asupra mediului social”; ele procură „servicii” nu numai tinerilor, ci și altor grupuri umane, trebuind să ofere un „bilanț social” al eficienței; să difuzeze cunoștințe, să anime viața culturală a localităților, să participe - prin profesori - la acțiunile publice, să contribuie la progresul social (Laprevante, 1984). Iar educatorii au menirea, într-o concepție largă situată sub genericul educației permanente, să identifice și să mobilizeze „resursele umane”, să activeze
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
datoriei. Extensiunea Universitară, realizată de către profesorii Universității din Cluj, a avut un ecou deosebit în epocă. Încercările similare, la universitățile din București și Iași, nu au cunoscut un impact asemănător. Acest etos al participării și al datoriei nu i-a animat pe profesorii din celelalte universități cu aceeași forță. Experimentul clujean a trezit toată energia celor care nu voiau să transforme universitatea într-o „fabrică de profesioniști” sau într-o „uzină de idei abstracte”, a direcționat curajul lor civic și a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
al treilea rând, exemplul echipei constituie „o operă educativă și pentru autoritățile care trebuie să aibă grijă și poartă răspunderea culturii sătești”. Mai mult, echipa poate servi drept model, exercită o „influență pedagogică” chiar și asupra „oamenilor politici” care sunt animați de bună credință în munca lor de organizatori. În finalul acestui articol, publicat în decembrie 1936, D. Gusti conchide: „Această multiplă operă de pedagogie socială este deci aceea care ne dă cea mai mare satisfacție și ne face să credem
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
care trăiește acesta, care să nu se întristeze și înduioșeze de soarta acestor fii numeroși ai neamului nostru. Serviciul Social - arată în încheiere profesorul Gusti - este o școală în care se va forma caracterul intelectualului român. Eideea principală care a animat toate aceste acțiuni, desfășurate cu o dăruire exemplară: o școală, un experiment social-pedagogic, un prilej de învățare pentru acțiunea culturală la sate. O școală în care „obiectele” de învățământ erau diferite aspecte ale vieții social-economice a satului. Într-un număr
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
G. Bogdan-Duică, D. Popovici, G. Mladenatz, Stanciu Stoian și alții, până la valoroasa monografie a falansterului, realizată de I. Cojocaru și Z. Ornea, literatura asupra acestui experiment social-pedagogic este în consens când evaluează contribuția lui Teodor Diamant: a fost un entuziast, animat de înalte idealuri sociale, un gânditor și activist progresist care nu și-a precupețit forțele și viața, punându-le în slujba proiectului său de reformă socială. De condiție modestă, Teodor Diamant (1810-1841) a făcut studii strălucite, mai întâi în țară
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
succesului în teatru. Restul se datorează inteligenței, iscusinței și harului său actoricesc. În Calul verde și-a propus un dificil experiment: să redea chintesența locului comun și a banalității printr-un dialog care să nu plictisească, ba chiar să fie animat și să amuze. Experimentul s-a soldat cu o performanță, publicul, într-adevăr, a rîs și a aplaudat. Abia cînd a ieșit di sală s-a dumirit că, în realitate, a asistat la o sumbră și patetică dramă. Ovidiu Constantinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fiecare dintre piesele aduse pe scenă pînă acum de la spectacolele cu Calul verde și Regulamentul de bloc au trecut ceva ani -, dramaturgul-actor dă la iveală neliniști ale existenței terne, exasperante în compromisurile ei. De la o piesă la alta, Constantin Popa animă destine eșuate, festele ce viața are grijă să le aștearnă la fiece pas. Și de fiecare dată printre cadrele realiste ale unei încăperi-cutie dintr-un bloc de uniformă se ițesc himere ba un cal verde, ba o mașină de vînt
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
imaginea omului trecut prin furcile caudine ale cunoașterii. Prin arhetip și mit, omul se desăvârșește în spațiul meta-imaginii, ca microcosm, ca alter ego al universalului. Meta-imaginea valorifică semnificațiile imaginii arhetipale și ale imaginii mitice, construind pecetea umanului ca purtător de anima catholica. Interdependența om-casă însoțește întregul complex ritualic al pragurilor de trecere nașterea, nunta, înmormântarea. În Bucovina, copilul, care vine pe lume, a avut "casa" lui, astfel că, a treia zi după naștere, moașa ia casa și locul în care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
devin părtașe la ceremonialul trăirilor originare, omul tradițional își asumă un destin cosmic. Odată trezite la viață proprie, universaliile ontologice reconstruiesc omul tradițional din temelii, convertindu-se la condiția umană. Înzestrat cu puterea logos-ului primordial, umanul se dezvăluie ca "anima catholica", adăpostind elementele cosmice și dându-le viață din viață proprie. "Cosmos viu", umanul ajunge la consacrare prin împărtășirea din forța creației originare. Semnul poetic, "Omul Cosmos" poate fi reprezentat la nivelul celor trei coduri ontologic, semantic, gnoseologic , în felul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]