5,110 matches
-
în timp ce o donație din partea unei firme sau corporații trebuia să fie mai mică decât 500 de salarii minime. Toate contribuțiile private trebuiau declarate, însă donatorul putea rămâne anonim dacă suma nu depășea zece salarii minime. Un partid putea primi donații anonime de până la 20% din subvenția primită de la stat într-un an (art. 35). Donațiile din partea instituțiilor publice, a companiilor unde statul era acționar majoritar sau din partea statelor sau organizațiilor străine erau complet interzise. Totuși, partidele politice putea primi finanțare din partea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
al Parlamentului European, George Becali. PNG a cheltuit fără succes mai mult de un milion de euro pentru alegerile generale din 2004 si 2008. Finanțarea campaniilor și "borcanul cu miere" al banilor publici În pofida progresului evident legat de declararea surselor anonime de bani provenite din donații private, legile finanțării partidelor nu pot acoperi întreg spectrul de trucuri născocite de partide pentru a abuza de resursele statului. Această sectiune oferă câteva exemple illustrative de corupție prin care partidele politice s-au folosit
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
poate depăși 75% din bugetul anual al partidului. Această finanțare obligă partidele politice europene să mențină o transparență totală asupra bugetelor lor, care sunt publicate în fiecare an, și să nu primească donații din partea grupurilor în Parlamentul European, ori donații anonime. În schimb, partidele naționale membre ale unui partid politic european pot contribui financiar la bugetul acestuia, dar suma nu poate depăși 40% din bugetul anual al partidului european. O privire rapidă în finanțele partidelor ne arată că sursa principală de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
învață limbi străine, călătoresc foarte puțin și nu știu nimic despre instituțiile europene (....) Pentru ei Europa este invizibilă, țările din Est sunt o amenințare pentru locurile de muncă și o povară din punct de vedere economic, Bruxelles este o mașinărie anonimă și parlamentarii europeni fanotme 30". Dar și când se vorbește despre acest deficit de comunicare, despre obligația UE de a informa și despre dreptul cetățenilor de a înțelege, dezbaterile normative îmbrățișează aceeași cauzalitate circulară. Pentru unii, vina este a Uniunii
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
firma austriacă. Impulsionat de inițiativa Primăriei Iași, care, la începutul anului 1898, a demarat lucrările de electrificare a orașului, consiliul comunal Bacău a hotărât să reia negocierile. Astfel, în decembrie 1898, municipalitatea a invitat pe reprezentanții bucureșteni ai firmelor „Societatea Anonimă de Electricitate” - fostă Schuckert & Co. din Nürenberg - și „Simens” să trimită fiecare „în Bacău un specialist, care să studieze la fața locului posibilitățile de a instala lumina electrică”. Datorită onorariului mai mic cerut de inginerul S. Marcu, reprezentantul Societății Anonime
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Anonimă de Electricitate” - fostă Schuckert & Co. din Nürenberg - și „Simens” să trimită fiecare „în Bacău un specialist, care să studieze la fața locului posibilitățile de a instala lumina electrică”. Datorită onorariului mai mic cerut de inginerul S. Marcu, reprezentantul Societății Anonime de Electricitate, Primăria Bacău a apelat la serviciile acestuia. Pe baza vechiului proiect - ce lua în calcul utilizarea unei părți din energia produsă de hidrocentrala fabricii de hârtie „Letea” -, inginerul comunal a fost însărcinat, de către primarul C. Vlaicu, să realizeze
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Serviciului de Poduri și Șosele al județului Bacău, inginerul C. Letourneur, secondat de șeful Serviciului Tehnic al orașului, inginerul Filip Hudic. Materialul de lucru, același folosit și pentru pavarea străzilor din București - granitul de Dobrogea - a fost asigurat de Societatea Anonimă „Turcoaia-Granit”, cu sedii deschise în București și Brăila. După cum rezultă din procesul-verbal de recepție finală (1 martie 1923), la realizarea acestui proiect au fost utilizate peste 400.000 pavele de granit, acestea acoperind în total o suprafață de 8.036
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și numele proprietarilor; între paranteze au fost trecuți anii în care a fost înființată respectiva unitate productivă): fabrici de ape gazoase (3) - Brüll S. Abasohn, M. Ellenbegen și Iulius Tecuceanu; fabrici de basmale și casânci (10) - Ștefan Bogoș & Beraru, Societatea Anonimă „Camelia”I. Milcovici (1923), Societatea „Gloria” Leon Grad (1913), frații Găină (1921), Anton Ștefănescu (1902), „Carmen”Altăr Șulensohn, „Cașmirul”frații Ițicsohn, I. Moscovici & Co., „Rozalina”D. Iliapol (1920) și Iliopol Dumitru; fabrica de panglici și șireturi - H. Sield; fabrici de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Co., „Rozalina”D. Iliapol (1920) și Iliopol Dumitru; fabrica de panglici și șireturi - H. Sield; fabrici de caiete și carton (3) - Iuster Beniamin, Societatea „Hârtia”R. Sehmid & C. Damian (1921) și Moise Igner; fabrici de pungi și carton (2) - Societatea Anonimă „Hârtia” - R. Schmidt - și Andrei Vrasti; fabrici de cherestea (6) - Societatea „Bicazul”delegat Felder Iosef, Societatea „Fagul”delegați Aaron Simon, Samuel și Filip Ziff, Societatea „Moliftul” Herșcovici & Filderman, Societatea „Traian” (1920), Societatea „Atlas” (1919) și fabrica deținută de Ștrul Kendler
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Abramovici (1916), S. Ch. Brill & N. Grinberg (1898), S. Filderman (1886), Ozias Herșcovici (1919), L. O. Klein (1880), H. Perlberger, Aizic Herman, I. Ettinger și D. Hirsch Grünberg; fabrici de tricotaje (6) - L. Solomon & I. Drimer, „Zimbru”Lazăr Ițicsohn-, Societatea Anonimă „Merinos”I. Iancovici (1922), Mendel Mendelovici, Grad Leon și S. Marcovici; fabrică de tricotaje și ciorapi - „Idealul”delegat Iosef Nachmansohn; fabrică de frânghie - Simon Mayer; fabrică de teracotă - N. Apostol; fabrici de cărămidă (4) - Avram Avram, Vasile Condurache, Vasile Chiper
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și turnătorie de fontă și bronz (3) - Blașca Ioan, Altăr Davidovici și Samuel Davidovici; ateliere de tinichigerie (7) - Iancu Abramovici, Lazăr Dingoth, Lupu Hetlinger, Marcu Lazarovici, Aurel Marcovici, Avram Moscovici și S. Pincu; ateliere de curelărie și sandale (3) - Societatea Anonimă „La Poștalion”, C. Iordănescu și R. Iosefsohn; mori (6) - Bercea Dumitru, H. Calmanovici (1904), Gh. Diasopol, S. Filderman (1890), Ioan Isachievici și D. Stavăr; tipografii (6) - „Gutenberg” - D. Rosenberg, „Minerva” - Margulius Moritz, „Hazu”, „Goldșmid”, „Copel” (Simon Copelă și „Victoria”. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nr.765/6/4/945 care, la rândul său, reglementa „spinoasa” problemă a cazării de lux de care urmau să beneficieze ofițerii și trupa bolșevicilor detașați la Huși cu misiunea aplicării punctelor Convenției. Reglementarea nu fusese semnată de vreun ofițeraș anonim ci, de chiar tartorul de la București, stăpânul în fața căruia se închinau toate lichelele noastre comuniste oportuniste, generalul-locotenent Vladislav Vinogradov, cel care în acea perioadă ocupa importanta funcție de adjunct al șefului de Stat Major al Comisiei Aliate de Control pripășită cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
securitate cu puteri discreționare, nemaiîntâlnite în toată istoria României. Deoarece securiștii erau cunoscuți de populație care se ferea de ei ca de niște câini turbați, arestările se făceau în cvasimajoritatea cazurilor pe baza delațiunilor informatorilor cu nume sau fără nume (anonimi). Securiștii care acționau în județul sau, mai târziu, raionul Vaslui, apoi iarăși județul Vaslui (după 1968), nu erau localnici ci aduși cine știe de pe unde. Inițial, sediul acestei criminale structuri era în clădirea fostei Poliții de Siguranță, pe locul căreia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de la comune, cadre de conducere din industrie și construcții și altele”. În acest raport urmau și alte constatări: „...din totalul sesizărilor și reclamațiilor referitoare la comportarea și activitatea unor cadre și alt personal muncitor, 26 la sută (1107) sînt scrisori anonime din care 7 sau dovedit a fi reale”. Cele 80 de procente reprezentând „problemele personale ale oamenilor muncii”, erau explicate în raport astfel: „...cele mai multe sînt cereri de încadrare în muncă (507), probleme de retribuție și alte probleme de personal (227
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu niște cursuri de inițiere pe care un dascăl mai răsărit le predă unor elevi interesați de așa ceva. Intrat în celebra Junime în anii '70, George Panu avea să confirme în Amintirile sale că "popular" nu se referea la grosul anonim al populației, ci tocmai la lumea bună, așa cum era ea definită în accepțiunea veacului XIX: Deși prelecțiunile aceste erau numite populare, ele n-aveau nimic popular, nici ca subiect, nici ca expunere, nici ca public. Ele erau frecventate de tot
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Delavrancea refereau la Caragiale printr-un apelativ de distanțare (grecul, grecule) însă pentru mai tînărul Zarifopol, cel care ar fi dorit să fie numit Moș Virgulă era gratulat cu deferență nemțească prin sintagma protocolar-aulică Herr Direktor; Caragiale mai semna Autorul anonim, Un mare anonim, Caradzalis. La naștere, numelui fiului fusese Matei Maria Constantinescu devenit apoi Mateiu Constantinescu Cargiale; Șerban Cioculescu, un specialist în caragealeologie, crede că numele corect este Mateiu Ion Caragiale așa cum autorul Crai-lor semna și în buletin; din certificatul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
consider că o persoană nu se poate afla în comuniune prin intermediul messengerului sau al telefonului, ci pur și simplu într-o discuție mediată tehnic, tehnică ce dă posibilitatea fie locutorului, fie interlocutorului să creeze o falsă identitate, de multe ori anonimă și străină de problema abordată conversațional. Tehnica poate determina o amputare a sensului discuțiilor dintre oameni. Cei antrenați într-o conversație mediată tehnic nu pot comunica în ansamblul ei, întrucât nu au acces la comunicarea nonverbală, iar cea paraverbală este
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
psihologic decăzut al acestuia, ego-ul. Deoarece ego-ul trebuie să fie identificat printr-un nume și un comportament specifice, am ales să nu pun în discuție aici problemă Spectrului 15. Cititorul ar trebui să aibă în vedere faptul că Spectrul este anonim 16 și cvasi-neurologic din punct de vedere funcțional și că această lipsă de identificare îl exclude din schemă conflictului etico-metafizic dintre eu (Blake/Los) și ego (Urizen). Singurul conflict în care ar putea fi implicat Spectrul este, după părerea mea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
mi-a spus ieri că, atunci când scrie și nu o face decât pentru Spirite -, el vede cuvintele zburând prin cameră în clipa în care le-a notat pe hârtie. Cartea este, apoi, publicată" (Bentley, Jr., 1975, p. 29). Un autor anonim enumeră cu răbdare numele unor companioni vizionari ai lui Blake și, înzestrat probabil cu o natură binevoitoare, se abține de la orice ironie: "Purta conversații cu Michelangelo, ba chiar și cu Moise [...]. Semiramida era adesea prezenta în carne și oase înaintea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pun la îndoială presupunerea eurocentristă că societatea civilă, o invenție europeană, nu poate prinde rădăcini printre musulmani. Acești islamiști insistă că nu este adevărat că musulmanii sînt gata să se identifice automat cu niște comunități segmentare, păzite de o Umma anonimă, în care oamenii religioși, care "nu par să simtă prea mult lipsa societății civile", se luptă pentru posturi și funcții prin manevre politice clientelare și cinice 21. Tot acești islamiști se întorc împotriva definițiilor europene înguste ale societății civile. Ei
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nuanță de autoritate nedefinită pe fețele lor eroice. Nenorocoși sînt aceia cărora și au fost cîteva sute de milioane doar în secolul al XX-lea li se răpește posibilitatea unei "morți individuale" (Rainer Maria Rilke), a căror moarte este forțată, anonimă, de parcă propriile lor morți ar muri de o moarte bruscă, luîndu-le posibilitatea de a-și face inventarul vieții lor trecute, prezente și viitoare. Există și multe feluri de a fi ucis, dar cu un singur rezultat: ești mort, nu mai
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nu subliniază doar o continuitate dureroasă a acțiunii, ci conferă baladei, în acest episod al ei, o sonoritate gravă, o tonalitate de tânguire a celei care ar face orice numai să-și știe copilul aproape. Eroul popular din alte creații anonime, deși apropiat de natura protectoare în mijlocul căreia viețuiește, în momentele de însingurare profundă se confesează brazilor, munților, florilor, codrului, armelor, murgului, însă tot mama rămâne singura care îi poate aduce cea mai mare alinare și îi poate oferi deplina înțelegere
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Dar oamenii obișnuiți cât și șefii lipsiți de incisivitate și temeinicie în îndeplinirea sarcinilor chiar atunci când scriu, de cele mai multe ori, inversează aceste procente. Frazele scrise la diateza pasivă sunt lipsite de vitalitate și sună ca și cum ar fi scrise de niște anonimi și obscuri "ei". De pildă, "Comisia urmează să fie numită...", "Este necesar să ...". "Ajutorul dumneavoastră este apreciat...". La auzul acestor propoziții, tendința este de a "căsca". Personalul din propoziție este fie obscur, absent sau pur și simplu, zace acolo. Cine
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
nu era nevoie de o mare suprafață de pământ expropriată: „Sper că guvernul nu se gândește la o împroprietărire ca cea de la 1864 când țăranii au fost împroprietăriți fără cercetări, fără selecție. Acum nu se mai poate păși la împroprietăriri anonime. Trebuie ca țăranul pe care îl vom face proprietar să-l cunoaștem, să-l alegem, să-și știm puterea lui de muncă, cinstea. Operațiunile unei astfel de selecțiuni sunt însă lungi și anevoioase. La aceastea se mai adaugă și dificultățile
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
cu [P10], constatăm dispariția lui ATUNCI; reluarea prin MĂCAR este suficientă pentru a defini [P3'] drept concluzie: ea apare într-un imperativ. Folosirea ei permite realizarea unei elipse a prescriptorului prezentînd recomandarea de cumpărare ca pe o necesitate absolută și anonimă: "măcar dovediți originalitate". Absența indicilor personali este principalul element al concluziei q oferită de propoziția p, în care, ca în [P10], adresarea către interlocutor este directă ("copilul DUMNEAVOASTRĂ"). Regăsim aceeași structură propozițională în (6): (6) Dacă pentru copilul dumneavoastră nimic
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]