9,656 matches
-
Dată și locul nașterii........................................... ................................................... ............................ Domiciliul*........................................ ................................................... ............................................. ................................................... ................................................... ................................................... .. Date personale și familiale semnificative**.................................... .................................................. ................................................... ................................................... ................................................... .. ................................................... ................................................... ................................................... .. Relația familie (întreținători legali) școală............................................. Integrarea școlară: Bună Satisfăcătoare Defectuoasă ¾ Relaționarea cu colegii □ □ □ ¾ Relaționarea cu adulții □ □ □ Diagnostic medical............................................ ................................................... ............................. ................................................... ................................................... ................................................... .. Diagnostic psihologic/psihiatric.............................. ................................................... ...................... ................................................... ................................................... ................................................... .. Obs.: * se notează modificări ulterioare. ** se consemnează date privind: antecedente medicale, psihice, comportamentale ale elevului și date privind părinții, structura familiei etc. *** completarea rubricii „Observații” (din tabelul următor) se realizează descriptiv și poate constitui un punct de plecare în vederea aplicării programului de intervenție personalizat. **** 9 din fișa de evaluare formativa
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
verificare a unei ipoteze pe plan social, dar și estetic, afirmă: Un interesant punct de vedere vehiculează Liviu Rusu (29) în teza sa de doctorat, Eseu despre creația artistică. Conform autorului, atât creatorul, cât și bolnavul psihic, pot revendica în antecedente o anume entropie sufletească care se poate metaboliza diferit: în primul caz dezechilibrul interior va descătușa fântânile creației, reinstaurând în opera creatorului armonia dorită, dimpotrivă, în al doilea caz, dezechilibrul se va adânci, alterând definitiv . Centrul de gravitație despre creație
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
-se la distanță mare de casă, descoperim că avem cunoștințe comune cu indivizi pe care nu i-am văzut niciodată (problema Lumii Mici) etc. Capitolul prezintă, de asemenea, diverse explicații atât pentru modul în care apar rețelele sociale în organizații (antecedentele rețelelor), cât și pentru succesul unor indivizi datorat ocupării unei anumite poziții în rețea (consecințele rețelelor sociale). De asemenea, tot în această secțiune a lucrării este abordată problema contagiunii sociale, prin avansarea a două modele explicative (al coeziunii și al
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
efectele și consecințele rețelelor sociale (Brass et al., 2004; Brass, 2009; Snijders, 2011). Teoriile care își propun să explice cum se formează legăturile sociale consideră rețelele și caracteristicile acestora variabile dependente. De exemplu, Brass și colaboratorii săi (2009) opinează că antecedentele rețelelor sunt similaritatea, caracteristicile de personalitate și proximitatea. Teoriile care își propun să investigheze efectele produse de structurile sociale consideră rețelele variabila independentă. Din această perspectivă, potrivit unor studii, rețelele sociale determină similaritatea atitudinilor, satisfacția în muncă, puterea, obținerea unui
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
comportamentul rețelelor interorganizaționale (coalițiile ilegale). Analiza rețelelor sociale a fost aplicată atât la nivel individual, cât și la nivel agregat (grupuri de muncă, organizații, comunități, rețele interorganizaționale). Au fost studiate atât cauzele ce conduc la apariția anumitor configurații de rețele (antecedentele), cât și consecințele produse de rețelele sociale. Au fost propuse diverse modele de emergență a rețelelor sociale la nivel individual. De exemplu, modelul lui Krackhardt a pus accentul pe dependențele din relațiile de muncă, pe intensitatea relaționării și natura afectivității
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
să fie victimizat; 5. caracteristicile părinților existența în cadrul familiei a unui tată caracterizat printr un slab nivel educațional și de calificare sau care nu are un loc de muncă stabil, muncește cu ziua, este alcoolic sau bea în exces, are antecedente penale și se confruntă cu traume psiho-emoționale, fiind, el însuși, o victimă abuzului în familia de origine este, de asemenea, un factor de risc pentru copil. 6. Existența unei mame cu conduite imorale. În ceea ce privește caracteristicile abuzatorilor acestea includ: 1. vârsta
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
sau care consumă alcool în exces. 6. existența unor probleme sau chiar tulburări psihice - o parte dintre abuzatori se confruntă cu asemenea tulburări, fiind instabili din punct de vedere psiho-emoțional, între altele și datorită traumelor din perioada copilăriei; 7. existența antecedentelor penale în unele cazuri, abuzatorii au antecedente penale, fiind ”familiarizați” cu abuzurile sexuale care au loc. 8. perpetuarea abuzului - numeroși abuzatori au fost abuzați, ei înșiși, în perioada copilăriei, de către proprii părinți.
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
existența unor probleme sau chiar tulburări psihice - o parte dintre abuzatori se confruntă cu asemenea tulburări, fiind instabili din punct de vedere psiho-emoțional, între altele și datorită traumelor din perioada copilăriei; 7. existența antecedentelor penale în unele cazuri, abuzatorii au antecedente penale, fiind ”familiarizați” cu abuzurile sexuale care au loc. 8. perpetuarea abuzului - numeroși abuzatori au fost abuzați, ei înșiși, în perioada copilăriei, de către proprii părinți.
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
specializate. Distribuția anatomică a durerii cardiace: Peretele anterior toracic (retrosternal) Regiunea cervicală Mandibula Umărul stâng Fața medială a brațului stâng Brațul drept (rareori) Capitol 6 CRITERII DE EXAMINARE CLINICĂ ÎN AFECȚIUNILE CARDIACE <resume> Rezumat * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta * Sexul * Antecedentele heredo-colaterale * Antecedentele personale * Condiții de viață și muncă * Simptome din bolile cardiace * Durerea precordială de origine coronariană * Durerea în infarctul miocardic * Dispneea * Palpitațiile * Lipotimia și sincopa * Vertij * Cefalee * Tulburări auditive * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace * Inspecția * Palparea * Percuția * Ascultația
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anatomică a durerii cardiace: Peretele anterior toracic (retrosternal) Regiunea cervicală Mandibula Umărul stâng Fața medială a brațului stâng Brațul drept (rareori) Capitol 6 CRITERII DE EXAMINARE CLINICĂ ÎN AFECȚIUNILE CARDIACE <resume> Rezumat * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta * Sexul * Antecedentele heredo-colaterale * Antecedentele personale * Condiții de viață și muncă * Simptome din bolile cardiace * Durerea precordială de origine coronariană * Durerea în infarctul miocardic * Dispneea * Palpitațiile * Lipotimia și sincopa * Vertij * Cefalee * Tulburări auditive * Etapele examenului obiectiv în afecțiunile cardiace * Inspecția * Palparea * Percuția * Ascultația </resume> * Anamneza
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
venolimfatică. În cazul sexului masculin mai frecvent apar valvulopatiile aortice de etiologie reumatismală sau luetică. După vârsta de 40 de ani sexul masculin se caracterizează prin incidența crescută a cardiomiopatiei etanolice, cardiopatiei ischemice, iar tardiv, HTA și cord pulmonar cronic. * Antecedentele heredo-colaterale Există o serie de afecțiuni cardiovasculare cu determinism genetic, dintre care menționăm: HTA, cardiopatia ischemică, cardita reumatismală, cardiomiopatia dilatativă și restrictivă, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, etc. * Antecedentele personale Fiziologice: în perioada de activitate reproductivăa femeii prezența ciclurilor menstruale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cardiomiopatiei etanolice, cardiopatiei ischemice, iar tardiv, HTA și cord pulmonar cronic. * Antecedentele heredo-colaterale Există o serie de afecțiuni cardiovasculare cu determinism genetic, dintre care menționăm: HTA, cardiopatia ischemică, cardita reumatismală, cardiomiopatia dilatativă și restrictivă, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, etc. * Antecedentele personale Fiziologice: în perioada de activitate reproductivăa femeii prezența ciclurilor menstruale poate decompensa unele cardiopatii, iar sarcina poate avea efecte agravante, așa după cum este cazul stenozei mitrale sau HTA. Datorită concentrației crescute de hormoni estrogeni femeile sunt protejate de instalarea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
infecțioasă, se referă la morbiditățile asociate și poate fi evidențiat anamnestic și în urma examenului obiectiv. Criterii epidemiologice de diagnostic în bolile infecțioase Criteriile epidemiologice sunt reprezentate de: Starea de receptivitate față de o boală infecțioasă, apreciată pe baza bolilor suferite anterior, antecedentelor vaccinale, profilaxiei cu antibiotice; Evidențierea sursei de infecție, analizând contactele cu persoane sau animale bolnave, călătoriile efectuate; Evidențierea căilor de transmitere, care pot fi reprezentate de tratamente parenterale sau transfuzii în antecedente, contacte sexuale, înțepături de insecte, consum de apă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
boală infecțioasă, apreciată pe baza bolilor suferite anterior, antecedentelor vaccinale, profilaxiei cu antibiotice; Evidențierea sursei de infecție, analizând contactele cu persoane sau animale bolnave, călătoriile efectuate; Evidențierea căilor de transmitere, care pot fi reprezentate de tratamente parenterale sau transfuzii în antecedente, contacte sexuale, înțepături de insecte, consum de apă sau alimente din surse nesigure, etc. Criterii de laborator în diagnosticul bolilor infecțioase Rolul laboratorului este de a preciza etiologia unui diagnostic în cel mai scurt timp posibil, cu cele mai scăzute
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Klebsiella pneumoniae este în general sensibilă la cefalopsporine de a treia generație, ureidopeniciline, ticarcilina, monobactami, fluoroquinolone, dar tratamentul antibiotic ar trebui ales în funcție de sensibilitatea particulară a tulpinii izolate. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa se întâlnește predominant la bronșitici cronici tratați în antecedente cu antibiotice, sau ca infecție nozocomială. Evoluează adesea sever, cu complicații. Pneumonia cu Haemophilus influenzae este de tip difuz și apare specific la copii, frecvent asociată meningitei, epiglotitei sau otitei. Pneumoniile virale Pneumoniile virale sunt caracterizate clinic și radiologic de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
asupra următoarelor etiologii: Purulent: bacterii (frecvent meningococ, pneumococ, Haemophilus influenzae) Clar: Virusuri (cel mai frecvent), mycobacterii tuberculoase, leptospire, mycoplasme, rickettii, fungi, meningite bacteriene parțial tratate cu antibiotice Hemoragic: bacilul antracis, listerii. Meningita pneumococică poate fi suspectată la pacienți etilici, cu antecedente de traumatism cranian, asplenie, infecție cu HIV, mielom, care au avut recent o infecție respiratorie (otită, sinuzită, pneumonie) și care evoluează cu debut brusc, comă, convulsii, semne de focar. Infecția cu meningococ este favorizată de deficitul imunologic de complement și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este favorizată de cele mai multe ori de cardiopatii preexistente, dar poate apare și pe un cord normal. După riscul de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologie Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
medicamente cu efect imunodepresiv: chimioterapie neoplazică, corticoterapie, antibioterapie prelungită călătoriile în zone cu risc pentru anumite endemii (malarie, holeră, gripă, poliomielita, etc.) expunerile casnice, agrementale sau profesionale față de păsări, animale, factori de mediu, alimente, surse de apă, etc. istoricul vaccinal. Antecedentele semnificative pentru riscul unei infecții actuale invazive severe pot fi: infecțiile tractului respirator superior, gripa, varicela, traumatisme anterioare, alterarea barierei cutanate prin plăgi profunde, arsuri, intervenții chirurgicale, leziuni de decubit, prezența corpilor străini precum dispozitivele intrauterine contraceptive, tampoane intravaginale, proteze
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
studenților mediciniști dar și a viitorilor specialiști de chirurgie maxilo-facială, exprimăm anticipat recunoștința noastră celor care vor formula sugestii și recomandări pentru îmbunătățirea acestui material. SCHIȚA UNEI PREZENTĂRI DE CAZ CLINIC I. Datele generale despre pacient și motivele internării II. Antecedentele heredocolaterale și personale (cu semnificație pentru afecțiunea actuală); condițiile de viață, muncă și mediu III. Istoricul afecțiunii IV. Examenul local (extraoral și intraoral); examenul obiectiv general pe aparate și sisteme V. Diagnosticul de probabilitate VI. Explorările complementare țintite (pentru precizarea
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
următoarele motive: înfundarea reliefului malar stâng; echimoză „în monoclu” stâng și în zona malară stângă; -discontinuitatea „în treaptă” a rebordului orbitar inferior și lateral stâng; epistaxis unilateral stâng (remis spontan); hipoestezie în teritoriul nervului infraorbitar stâng; limitarea amplitudinii deschiderii gurii. Antecedentele personale și heredo-colaterale nu sunt semnificative pentru afecțiunea actuală. Condițiile de viață, muncă și mediu sunt satisfăcătoare. Din istoricul afecțiunii am reținut că suferința actuală a debutat brusc, în urmă cu două zile, când pacientul a suferit un traumatism produs
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
nivelul unghiului stâng mandibular la presiunea anteroposterioară pe menton; limitarea deschiderii gurii; ¾ mobilitate patologică a mandibulei la nivelul 3.7 - 3.8; ¾ ocluzie deschisă frontolaterală stângă, cu un contact prematur 2.8 - 3.8; tulburări de masticație, deglutiție și fonație. Antecedentele personale și heredocolaterale sunt fără importanță pentru afecțiunea actuală. Condițiile de viață și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul afecțiunii am reținut că suferința actuală datează de trei zile, când a debutat brusc, în urma unui traumatism produs prin agresiune, când pacientul
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
pentru următoarele motive: dureri spontane pretragiene drepte, accentuate de mișcările mandibulei; tulburare de ocluzie dentară prin inocluzie frontală și ocluzie prematură distală dreaptă; absența mișcărilor condilului mandibular drept în articulația temporomandibulară dreaptă; limitarea dureroasă a mișcărilor de deschidere a gurii. Antecedentele personale și heredocolaterale ale pacientului nu sunt semnificative pentru afecțiunea actuală. Condițiile de viață, muncă și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul afecțiunii aflăm că suferința actuală datează de o zi, când a debutat brusc, după un traumatism produs prin agresiune
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
cu o zi, pentru următoarele motive: echimoze violacee în șanțurile nazoși labiogenian bilateral; ¾ tulburări moderate de ocluzie dentară (în sens anteroposterior și lateral); mobilitate anormală a blocului alveolopalatin (spontană și la palpare); edemul părților moi din etajul mijlociu al feței. Antecedentele personale și heredocolaterale ale pacientului nu au semnificație pentru suferința actuală. Condițiile de viață, muncă și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul afecțiunii aflăm că suferința actuală datează de 24 ore, când a debutat brusc, printr-un traumatism produs prin accident
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Din elementele de anamneză și din examenul obiectiv local m-am orientat către un diagnostic de probabilitate de: „Fractură de masiv facial ocluzofacială transversală joasă Le Fort I (accident rutier)”. Diagnosticul este susținut prin următoarele argumente clinice: existența traumatismului din antecedentele imediate; ¾ mobilitatea anormală a platoului alveolopalatin; ¾ tulburările de ocluzie dentară în sens anteroposterior și lateral; puncte osoase dureroase la palparea bazei reliefului osos alveolar maxilar și retrotuberozitar bilateral; echimoze vestibulare înconjurând „în potcoavă” conturul maxilarelor; epistaxis anterior bilateral. Pentru precizarea
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
dislocarea și mobilitatea anormală a fragmentelor osoase nazale, apofizelor ascendente ale maxilarelor; mobilitatea anormală a blocului alveolopalatin (odată cu mobilitatea anormală a piramidei nazale și a treimii interne a marginii orbitare inferioare, bilateral); hipoestezie cutanată în teritoriul nervului infraorbitar, bilateral. Dintre antecedentele personale și heredocolaterale ale pacientului nu remarcăm niciunul cu semnificație pentru afecțiunea actuală. Condițiile de viață, muncă și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul afecțiunii, aflăm că suferința actuală datează de 12 ore, când a debutat brusc, pacientul suferind un traumatism
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]