3,103 matches
-
limitat prin prisma intereselor proprii, deși formarea imaginii investiționale are obiective mult mai mari - arealul extinzîndu-se către ameliorarea situației economice generale a țării. În cazul insuficienței de resurse autohtone una din posibilitățile de dezvoltare continuă a economiei este atragerea capitalurilor antreprenoriale străine. Plasarea În sfera productivă a acestor capitaluri permite țării crearea unor raporturi de competitivitate Între Întreprinderi și Între economiile naționale. Este importantă desfășurarea unei activități investiționale eficiente de atragere a surselor suplimentare de finanțare, relevîndu-se rolul important al factorilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
atragere a surselor suplimentare de finanțare, relevîndu-se rolul important al factorilor climatului investițional, al oportunităților investiționale și implimentarea unei activități de promoție investițională. Toate acestea pot fi abordate În mod complex și influențează crucial decizia investitorilor În plasarea capitalului său antreprenorial În economia țării date. 4. Aspecte analitice aferente proceselor investiționale În contextul procesului de globalizare O importanță deosebită pentru economia țării o are activitatea investițională, care influențează nemijlocit asupra majorării potențialului de producere În astfel de ramuri ca industrie, construcție
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a complexului tehnologic al țării; stimularea concurenței; accentuarea rolului cunoștințelor și a calificării resurselor umane pregătite În țara; implementarea și perfecționarea metodelor utilizate Între economiile În tranziție; amplifică capacitățile de negociere; conduce la internaționalizarea relațiilor de schimb Între țări. Capitalul antreprenorial importat poate acoperi insuficiența de resurse interne de finanțare. Deficitul apărut În unele verigi ale procesului de producție se poate Înlătura anume În baza acestui capital. De fapt, asigurarea importului de capital străin conduce la micșorarea presiunii create În jurul domeniului
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
importului de capital străin conduce la micșorarea presiunii create În jurul domeniului de creditare ale sistemului bancar din țara gazdă și simplifică la maximum rolul pieței de capital În ceea ce ține de mobilizarea și concentrarea fluxurilor financiare temporar libere. Atît capitalul antreprenorial de origine străină cît și cel de origine autohtonă nu poate realiza de la sine o multiplicare a sa, fără de a fi direcționat În potențialul productiv local și În primul rînd În capitalul fix. Acest proces va conduce la majorarea eficienței
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a țării gazdă; Companiile mari, de regulă, concentrează cercetările științifice și elaborările tehnice În țările de bază, În rezultat țările gazdă rămîn În urmă cu dezvoltarea În domeniile științei, tehnicii și tehnologiilor. În scopul diminuării aspectelor negative ale atragerii capitalului antreprenorial străin este necesară implicarea statului În procesul de atragere a acestora. În baza marketingului teritoriului bine gestionat este posibilă Înlăturarea scopurilor speculative ale investitorilor străini. Este optimă situația În care investitorii străini intenționează plasarea capitalului său antreprenorial pe teritoriul țării
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ale atragerii capitalului antreprenorial străin este necesară implicarea statului În procesul de atragere a acestora. În baza marketingului teritoriului bine gestionat este posibilă Înlăturarea scopurilor speculative ale investitorilor străini. Este optimă situația În care investitorii străini intenționează plasarea capitalului său antreprenorial pe teritoriul țării gazdă În scopul inițierii unei noi afaceri bazate pe construcția unui nou potențial de producere și nu pe achiziția unor spații productive ce staționează (cu excepția cazurilor În care sunt repstectate toate cerințele standardelor internaționale cu privire la corectitudinea organizării
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
acest domeniu (pe cînd reconstrucția a ceva vechi nu Întotdeauna poate corespunde normelor de organizare a locurilor de muncă); dotarea Întrepinderii cu noi tehnologii; pregătirea personalului calificat sau recalificarea. Luînd În considerație totalitatea caracteristicilor pro și contra a atragerii capitalului antreprenorial străin se evidențiează faptul că o performanță superioară a unui agent economic realizată pe baza unui capital antreprenorial Înseamnă un spor de venituri bugetare, o posibilă creștere a exporturilor, dar și a importurilor, a investițiilor și, mai ales, o pîrghie
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
muncă); dotarea Întrepinderii cu noi tehnologii; pregătirea personalului calificat sau recalificarea. Luînd În considerație totalitatea caracteristicilor pro și contra a atragerii capitalului antreprenorial străin se evidențiează faptul că o performanță superioară a unui agent economic realizată pe baza unui capital antreprenorial Înseamnă un spor de venituri bugetare, o posibilă creștere a exporturilor, dar și a importurilor, a investițiilor și, mai ales, o pîrghie de antrenare a dezvoltării firmelor locale care intră În relații economice cu filialele firmelor străine . În această ordine
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
cercetărilor tehnicoștiințifice. Economia Singapore depinde esențial de activitatea CTN, dar statul intervine activ În reglementarea activității acestora, preocupîndu-se de pregătirea cadrelor naționale și perfecționarea structurilor industriale . Un exemplu elocvent al efectelor economice pozitive, pe care le generează fluxurile de capital antreprenorial străin Îl reprezintă investițiile companiei Volkswagen realizate În cadrul uzinelor de automobile Skoda din Cehia. Actualmente, grație acestor investiții, Skoda reprezintă unul dintre primii și cei mai mari exportatori industriali cehi. Automobilele fabricate de aceste uzine sunt furnizate În Germania, Marea Britanie
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
și Israel. Concomitent cu investiția realizată au fost stimulate crearea unor Întreprinderi locale producătoare de piese componente; au fost inițiate programe de training a managerilor cehi În structurile sale din străinătate. Experiența unor astfel de țări În domeniul atragerii capitalului antreprenorial străin cum sunt Cehia, Polonia și Ungaria este reflectată În anexa 4. Un alt exemplu - investițiile realizate de compania Renault pe teritoriul Indiei, În Madras În valoare de 700 mln EURO. În economia Republicii Moldova, de asemenea, sunt Înregistrate efecte pozitive
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
și Ungaria este reflectată În anexa 4. Un alt exemplu - investițiile realizate de compania Renault pe teritoriul Indiei, În Madras În valoare de 700 mln EURO. În economia Republicii Moldova, de asemenea, sunt Înregistrate efecte pozitive fructificate din contul direcționării capitalui antreprenorial străin În procesele de producție. În anul 1998 concernul german Sudzuker AG Mannheim, unul din cei mai mari producător de zahăr din Europa, a achiziționat un pachet mare de acțiuni, de pînă la 49%, a cinci fabrici de zahăr din
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
în cauză) ori în mici ateliere meșteșugărești, sprijinite prin facilități de ordin fiscal și de desfacere a producției și cu suportul logistic al comunității locale. În aceste situații, absolvenții respectivi, fără experiență și fără abilități în planul relațiilor sociale și antreprenoriale, pot beneficia de supraveghere și îndrumare din partea părinților, a tutorilor sau a altor persoane învestite de comunitatea locală cu responsabilități în sprijinirea și susținerea lor. 8.2. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de vedere Integrarea școlară a copiilor cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de care aparține. La limită, este cazul ideatic al antreprenorului, care, pentru a-și dezvolta permanent propria afacere, este nevoit să „deschidă” și să multiplice cât mai mult propriile relații sociale (de aceea, rețelele deschise au fost numite și rețele antreprenoriale). În funcție de modul în care este definit „capitalul social” (și, implicit, registrul de probleme „sociale” ale comunităților), depinde cum anume vor fi identificate și selectate comunitățile care au nevoie de mai mult sprijin, cum anume vor fi informate, ce anume se
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nu dispun de un capital de start-up (de pildă, capital de pornire a unei afaceri, de înființare a unui ONG într-o zonă rurală izolată etc.). Instituțiile care acordă (micro)credite blamează adesea ideea de „grant”, considerând că inhibă spiritul antreprenorial, perpetuează pasivitatea (lipsa unui simț al răspunderii față de modul de cheltuire a banilor) și, eventual, mentalitatea socialist-paternalistă. „Răul” ar rezida în „cultura economică și de afaceri a potențialilor beneficiari”, iar „binele” în posibilitatea de „a scoate din mintea oamenilor ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Dacă avem posibilitatea să obținem niște bani, atunci să beneficieze toți, de ce să facem o afacere prin care să profite doar câțiva?” se regăsesc în majoritatea satelor facilitate, cu precădere în primii ani. În aceste condiții, dacă cei cu spirit antreprenorial nu aveau un prestigiu în cadrul comunității, alegerea unui proiect AGV a avut puține șanse de reușită sau, dacă a fost dusă până la capăt, inițiatorii nu au beneficiat de suportul celorlalți. Care a fost rolul facilitării în crearea cererii de proiecte
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de maximă eficiență, pentru atragerea comunității în jurul unei „afaceri comunitare” este esențială identificarea liderilor cu prestigiu (de exemplu, preotul, învățătorul etc., în funcție de ierarhiile locale). Pot apărea însă situații fără ieșire: comunități în care liderii cu prestigiu nu au un spirit antreprenorial și/sau nu vor să-și pună în joc prestigiul de care se bucură, în eventualitatea în care nu vor avea succes sau comunități în care există lideri cu eficiență (întreprinzători locali), dar sunt fără prestigiu. De-a lungul timpului
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și avize pe care trebuie să le realizeze beneficiarii poate fi identificat ca factor explicativ în prelungirea duratei de implementare a proiectelor. Dar nu acest factor este responsabil de întârzieri, ci alte variabile latente, cum ar fi: lipsa unei culturi antreprenoriale bazată pe contracte oneste și pe respectarea lor, slabe abilități de organizare în vederea diviziunii muncii în cadrul grupurilor de inițiativă din mediile sărace, inexistența unor practici de „angajare scrisă” a membrilor comunității (din această cauză, lipsesc persoane care se pot ocupa
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
În pericol de a cădea pradă biasului. Un test pentru descoperirea biasurilor este măsura În care sunteți deschiși În fața descoperirilor contradictorii. De exemplu, cercetătorii care studiază organizațiile „nonprofit” pot avea surpriza de a descoperi că multe dintre ele au motivații antreprenoriale și capitaliste. Dacă asemenea descoperiri sunt bazate pe dovezi convingătoare, acestea vor trebui să fie reflectate În concluziile studiului de caz. Pentru a vă testa toleranța la descoperiri contradictorii, raportați descoperirile preliminare - dacă se poate, chiar În faza de colectare
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
valorii îndeplinit de etalonul-aur, după care problema echilibrelor a devenit insolubilă, deși în sine viziunea echilibrului nu este cea care asigură consistența Economiei și stabilitatea sistemelor economice. Calea economiei autodeterminante începuse deja. Bulele speculative constituiau marea provocare a performanței - capitalismul antreprenorial. Economia banului făcea regula și pentru economia produsului și pentru economia muncii. Presiunile asupra SME au început să fie din ce în ce mai violente. Crizele s-au înmulțit nu doar pentru că extensiile iraționalității aveau cale liberă, ci și pentru că tipul de economie avea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a economiei muncii. Conținutul său este cel mai puțin decelat din rațiuni care țin de perspectiva etică. Extensia spațiului virtualizării valorii a oferit un suport sofisticat de eludare a aspectelor controversate, sectorul economiei monetare cuplându-se la obiectivele logicii capitalismului antreprenorial, iar aceasta prevalându-se de puterea sa de a alimenta, pe calea supraevaluării activelor, apetitul pentru câștig. În acest context contează doar ideea de capital, inclusiv ceea ce se numește capital uman având sensul de capacitate antreprenorială de inovare și creare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la obiectivele logicii capitalismului antreprenorial, iar aceasta prevalându-se de puterea sa de a alimenta, pe calea supraevaluării activelor, apetitul pentru câștig. În acest context contează doar ideea de capital, inclusiv ceea ce se numește capital uman având sensul de capacitate antreprenorială de inovare și creare de valoare. Din acest nou mod de a privi lucrurile a fost ușor să se stimuleze propensiunea economiei monetare de a se impune ca lider absolut al speculației, detașându-se de interesele și logica economiei reale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
descrie starea ideală, realitatea însă, cum am văzut, se îndepărtează tot mai mult de această stare. Economia este înainte de toate un produs al cunoașterii și nu doar un consum energetic și financiar. În ecuație se află două variabile de capital antreprenorial: capitalul uman și capitalul financiar, amândouă având inovarea ca funcție randamentală. Noua problemă a Economiei este fundamentarea unui model explicativ al îndreptățirilor la prosperitate. Sugestia economiei antropice nu este o iluzie. Recurs la reflexibilitatea conceptelor (Metafora care fixează) A. Cum
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Legea educației naționale: "Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii". (Legea educației naționale, 2011, art. 3) Având în vedere că "limbajul învățării" a înlocuit "limbajul educației" (Gert Biesta), idealul educațional a fost transformat dintr-un
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nu par deloc încurajatoare: absența educației din școli a fost deja resimțită în mod negativ, motiv pentru care s-au încercat tot felul de substitute: introducerea unor discipline de studiu de tipul etică aplicată, etică și deontologie, etica muncii, educație antreprenorială, cultură civică etc. Pe de altă parte, modul de a fi uman difuzat non stop de mass-media mizează pe o dublă incoerență: una între mesajele diferitelor canale media, iar alta în raport cu valorile care trebuie asociate oricăror competențe tehnice (oricărei meserii
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
-a, în 5 instituții de învățămînt preuniversitar din București. 42. SELBACH GÉRARD, Les musées d'art américains: une industrie culturelle, L' Harmattan, Paris, 2000. 43. Analiza prezentată în Les musées d'art américains, capitolul II, "Sistemul muzeal american și modelul antreprenorial", pp. 53-60. 44. Ibidem, p. 56. 45. În Publics et Musées, no. 13, ianuarie iunie 1998. 46. Spre exemplu, pentru bugetul muzeului Orsay, o activitate privată desfășurată pe parcursul a doar cîtorva ore, încheiată cu o recepție în salonul-restaurant a adus
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]