16,661 matches
-
putere ocultă care determină destinul neamului omenesc, Însă nu aparține naturii umane; dimpotrivă, este contra naturii 55. Răul nu este un al doilea principiu: a fost creat bun de către Dumnezeu și n-a devenit rău decît prin exercitarea liberului său arbitru 56. Dumnezeu se folosește de Satana pentru a-l pune pe om la Încercare 57. Potrivit opiniei lui Dörries, Simeon nu era numai anti-maniheist58, ci și anti-mesalian59. În Îndepărtatul Occident, Priscillian din Ávila, un ascet spaniol ale cărui intenții erau
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care fac din Origen un dualist apropiat gnosticilor și cei care Îl consideră perfect „ortodox” (desigur, ortodox conform unor criterii stabilite la sute de ani după moartea sa), Întrucît căderea Intelectelor despre care vorbește Origen, determinată de exercițiul liberului lor arbitru, nu pare mai „dualistă” decît căderea lui Lucifer, a cărei cauză este tot liberul arbitru, la Augustin. 63. Heinz Halm, Die islamische Gnosis: Die extreme Schia und die ’Alawiten, Artemis, Zürich, 1982, pp. 14-15. 64. Heinz Halm, Kosmologie und Heilslehre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
desigur, ortodox conform unor criterii stabilite la sute de ani după moartea sa), Întrucît căderea Intelectelor despre care vorbește Origen, determinată de exercițiul liberului lor arbitru, nu pare mai „dualistă” decît căderea lui Lucifer, a cărei cauză este tot liberul arbitru, la Augustin. 63. Heinz Halm, Die islamische Gnosis: Die extreme Schia und die ’Alawiten, Artemis, Zürich, 1982, pp. 14-15. 64. Heinz Halm, Kosmologie und Heilslehre der frühen Ismî’Îlîa: Eine Studie zur islamischen Gnosis, Steiner, Wiesbaden, 1978, pp. 18-138. 65
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Rezultatul este atît de asemănător cu origenismul, Încît devine greu de presupus că textul Tratatului Tripartit ar fi anterior lui Origen, În afară de cazul că cineva ar fi dispus să susțină că Origen și-a preluat Întreaga sa teorie a liberului arbitru din această ramură de valentinism. De fapt, Origen consideră că Intelectele cad din pricina liberului lor arbitru 66; la fel, Logosul din TT acționează prin liber arbitru 67. TT nu este mai puțin creștin decît era Origen Însuși „gnostic”68. „Intențiile
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ar fi anterior lui Origen, În afară de cazul că cineva ar fi dispus să susțină că Origen și-a preluat Întreaga sa teorie a liberului arbitru din această ramură de valentinism. De fapt, Origen consideră că Intelectele cad din pricina liberului lor arbitru 66; la fel, Logosul din TT acționează prin liber arbitru 67. TT nu este mai puțin creștin decît era Origen Însuși „gnostic”68. „Intențiile Logosului erau bune” ne asigură TT69, Însă el nu avea experiență, fiind „tînăr”, adică ultimul născut
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fi dispus să susțină că Origen și-a preluat Întreaga sa teorie a liberului arbitru din această ramură de valentinism. De fapt, Origen consideră că Intelectele cad din pricina liberului lor arbitru 66; la fel, Logosul din TT acționează prin liber arbitru 67. TT nu este mai puțin creștin decît era Origen Însuși „gnostic”68. „Intențiile Logosului erau bune” ne asigură TT69, Însă el nu avea experiență, fiind „tînăr”, adică ultimul născut din Pleromă. „Oricum, nu-i defel potrivit să criticăm Logosul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
apropiere de creștinismul majoritar. De aceea, nu ezită să pășească pe terenul unei contradicții În care aveau să se poticnească, ce-i drept, nu numai el, ci și cele mai mari spirite creștine și neoplatoniciene: dacă Logosul acționează prin liber arbitru, atunci este singurul răspunzător de apariția lumii inferioare, o lume ce rămîne produsul defectuos și accidental al căderii sale; dacă Însă căderea Logosului era deja prevăzută și programată de către Tatăl, atunci lumea nu mai este o creație arbitrară, În timp ce liberul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
atunci este singurul răspunzător de apariția lumii inferioare, o lume ce rămîne produsul defectuos și accidental al căderii sale; dacă Însă căderea Logosului era deja prevăzută și programată de către Tatăl, atunci lumea nu mai este o creație arbitrară, În timp ce liberul arbitru al Logosului este serios pus sub semnul Întrebării. Într-adevăr, nu este cu putință să fie salvate și omnisciența lui Dumnezeu și liberul arbitru al făpturilor sale. Cum se poate ca o lume, bună și rea În același timp, să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
deja prevăzută și programată de către Tatăl, atunci lumea nu mai este o creație arbitrară, În timp ce liberul arbitru al Logosului este serios pus sub semnul Întrebării. Într-adevăr, nu este cu putință să fie salvate și omnisciența lui Dumnezeu și liberul arbitru al făpturilor sale. Cum se poate ca o lume, bună și rea În același timp, să apară datorită liberului arbitru al unei entități care acționează În afara responsabilității superiorilor ei, fără a fi totuși necunoscută acestora, deoarece ei știau totul despre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
serios pus sub semnul Întrebării. Într-adevăr, nu este cu putință să fie salvate și omnisciența lui Dumnezeu și liberul arbitru al făpturilor sale. Cum se poate ca o lume, bună și rea În același timp, să apară datorită liberului arbitru al unei entități care acționează În afara responsabilității superiorilor ei, fără a fi totuși necunoscută acestora, deoarece ei știau totul despre ea mai dinainte și erau chiar dornici s-o vadă luînd ființă? Toate acestea rămîn o șaradă greu de dezlegat
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Sophia acționează astfel din lipsa unui partener 113. Trei texte fac figură aparte. La ofiții lui Irineu, Sophia-Prounikos, Putere din Stînga și androgină, este produsul unui accident din Pleromă. Căderea ei nu are nimic de a face cu liberul ei arbitru 114. Dimpotrivă, Tratatul Tripartit insistă pe libertatea de a alege a Logosului, accentuînd totodată asupra răspunderii superiorilor acestuia, a căror omniscență este În felul acesta salvată, Însă a căror conștiință se află În pericol. Mitul lui Eden-Israel, soție a Demiurgului
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
citează și titlul unei scrieri pierdute a lui Isidor, fiul ori poate discipolul preferat al lui Basilide 80, intitulată Peri prosphyous psyches - Despre sufletul adventice, În care autorul respinge ideea (gnostică de asemenea) că Fatalitatea astrală ar putea Îngrădi liberul arbitru al rațiunii umane. Este important de notat că această discuție asupra liberului arbitru trebuie să se fi desfășurat Înainte de anul 150 p.C. În cadrul ei, Isidor, pe care avem toate motivele de a-l considera un gnostic creștin, polemizează cu alți
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
preferat al lui Basilide 80, intitulată Peri prosphyous psyches - Despre sufletul adventice, În care autorul respinge ideea (gnostică de asemenea) că Fatalitatea astrală ar putea Îngrădi liberul arbitru al rațiunii umane. Este important de notat că această discuție asupra liberului arbitru trebuie să se fi desfășurat Înainte de anul 150 p.C. În cadrul ei, Isidor, pe care avem toate motivele de a-l considera un gnostic creștin, polemizează cu alți gnostici, poate dintre cei ale căror concepții se află ilustrate În Apocriful lui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care avem toate motivele de a-l considera un gnostic creștin, polemizează cu alți gnostici, poate dintre cei ale căror concepții se află ilustrate În Apocriful lui Ioan și care socoteau spiritul contrafăcut drept un obstacol serios În calea liberului arbitru. Deja Isidor se situează pe poziția unor Pelagius sau Iulian din Eclanum - oponenții lui Augustin la Începutul secolului al V-lea; Apocriful lui Ioan se află mai aproape de pozițiile care vor fi ale maniheenilor și augustinienilor 81. Doctrina gnostică a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
medium coelum, semne, case, moira, „soarta” unei planete etc. Această magie celestă este privită aici drept lucrarea Arhonților, care știu că anumite relații dintre ei leagă și ființele umane, predeterminîndu-le acțiunile și lipsindu-le astfel cu totul de liberul lor arbitru. Mai mult, de pe urma acestei situații beneficiază cei mai puțin indicați: astrologii și ghicitorii. Inversînd periodic direcția de mișcare a Soarelui, Isus anulează valoarea oricărei preziceri deoarece, chiar dacă afirmațiile astrologilor se vor dovedi exacte În timpul celor șase luni În care Sfera
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
expresie concisă antisomatismului pe care Îl Împărtășea, Plotin a definit și el ființa omenească drept un „cadavru Împodobit”116. Căderea sufletului individual a fost, după el, o culpă (hamartia) care s-a produs datorită În același timp necesității și liberului arbitru (he te ananke to te ekousion), ca o consecință a unei „Îndrăzneli” (tolma) generatoare de rău (arche tou kakou)117, amintind, Într-un fel, de Arhontele Ialdabaot. Revenind acum la Timaios: va trebui să se observe că principiul antropic nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
arată a fi textul cel mai favorabil Demiurgului și creatorului acestuia, Logosul. Logosul este un eon masculin, ce nu derivă nici din Tată și nici din Fiu, ci este generat prin efectul comun al Întregii Plerome și Înzestrat cu liber arbitru 186. Intenția sa de a aduce slavă Tatălui, motivată printr-un exces de iubire 187, nu este, propriu-zis vorbind, rea, Însă are efecte creatoare disproporționate și nu respectă legile Pleromei 188. În momentul acțiunii sale se stabilește o Limită, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Împiedicăm În cele din urmă de un anumit dualism gnostic ireductibil, care ar trebui abordat dintr-o perspectivă diferită? Și cum este oare posibil să explicăm două teze ale gnosticismului ce merg mînă În mînă: afirmarea cu tărie a liberului arbitru și ura față de astrologie? Să ne ocupăm mai Întîi de prima chestiune. O dată aplicat În mod sistematic asupra Cărții Genezei, principiul interpretării răsturnate, derivat atît din premisele inițiale ale inferiorității Demiurgului cît și din contradicțiile efective ale textului, merge pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pentru a stabili că Demiurgul este ignorant, iar apoi dovedește acest lucru prin metodă exegetică. Dar oricît de multe ar explica acest procedeu, trebuie căutate alte motive pentru multiplicarea de către gnostici a entităților divine și pentru Înverșunata apărare a liberului arbitru, combinată cu polemica Împotriva astrologiei. Hans Joachim Krämer analizează formarea Pleromei gnostice ca pe un proces din interiorul „metafizicii platonice a Spiritului”272. Noi cercetări asupra platonismului mediu, pe direcțiile atît de rodnice trasate de John Dillon și Robert Berchman
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Spiritului”272. Noi cercetări asupra platonismului mediu, pe direcțiile atît de rodnice trasate de John Dillon și Robert Berchman, ar putea să aducă noi surprize. În ceea ce privește polemica gnosticilor contra astrologiei, care este În același timp o puternică afirmare a liberului arbitru uman, explicația este iarăși simplă, dacă Îi vom căuta pe gnostici În cercurile creștine - ipoteză luată recent În considerație și de Elaine H. Pagels 273. Gnosticii au exagerat În mod categoric aversiunea paulină față de influențele astrologice care limitează liberul arbitru
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
arbitru uman, explicația este iarăși simplă, dacă Îi vom căuta pe gnostici În cercurile creștine - ipoteză luată recent În considerație și de Elaine H. Pagels 273. Gnosticii au exagerat În mod categoric aversiunea paulină față de influențele astrologice care limitează liberul arbitru, „stihiile lumii” (stoicheia tou kosmou) din Epistola către Galateni 4:3, al căror caracter astrologic este mai precis definit În Gal. 4:10. Lupta Împotriva astrologiei este o trăsătură constitutivă a creștinismului timpuriu, În aceeași măsură În care este și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lăcomie și stăpînire, toate acestea cresc și descresc după mersul Conducătorilor. Ei sînt cei care pun În mișcare toată creația”99. Ca și gnosticismul, al cărui produs tardiv este, maniheismul nu ostenește niciodată să polemizeze cu astrologia, Îngrăditoare a liberului arbitru uman. Cele cinci planete și cele douăsprezece semne ale Zodiacului sînt Arhonți ai Întunericului 100. În Kephalaion 47, Despre cele patru lucruri de seamăl 01, ni se spune că există patru categorii de Arhonți: una constă din Puterile care Își
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Între acestea. Mani a acordat de asemenea credit și povestirilor gnostice referitoare la „rasa neclintită” a lui Seth-Străinul. În miezul sistemului elaborat de Mani se află concepția gnostică a spiritului contrafăcut (antimimon pneuma), expresie a respingerii totale a diminuării liberului arbitru pe care o presupune astrologia. Se explică În acest fel abundența Pentadelor utilizate de Mani, derivînd din cele cinci planete astrologice (minus Soarele și Luna) cărora li s-a aplicat o interpretare singulară. Pare foarte probabil, În opinia mai multor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Histoira 116; Photius 22; 76. 39. Lcmerle, Histoire, p. 130. 40. Idem, p. 129, n. 43. 41. Idem, p. 130. Capitolul VIII Bogomilismul: un pseudodualism Dacă ne Închipuim că Satan este stăpînul lumii... atunci... nu mai poate să existe liberul arbitru. Martin Luther, De servo arbitrio 1. Izvoare Există un singur izvor direct cu privire la bogomilism, Întrebările lui Ioan (Interrogatio Johannis), un text apocrif adus din Bulgaria pe la 1190, În vremea cînd Nazarie din Concorezzo era episcop cathar În Lombardia, și tradus
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
creatorem, sed factorem dicunt, quia ex praejacente materia quatuor elementorum operatus est, sicut figulus ex luto vas operatur; subl. mea)16. Lucifer nu este un principiu lipsit de rădăcini; el a fost creat de Dumnezeu și a păcătuit prin liber arbitru (fiind invidios pe creația lui Dumnezeu). La Întoarcerea sa În cer i-a sedus pe Îngerii-stele. Soarele, Luna și stelele sînt demoni, iar corpurile cerești majore comit adulter În fiecare lună, produsul acuplării lor fiind roua dimineții: Dicunt enim quod
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]