3,252 matches
-
care este alcătuită dintr-un soclu dur și metamorfozat și o cuvertură postproterozoică având o înclinare de 6 -8%. Cuvertura în zonă este de vârstă sarmațiană inferioară și anume Volhiniană, fiind alcătuită din punct de vedere petrografic din marne și argile cu benzi subțiri nisipoase și cu unele intercalații de gresii. Stratele de la suprafață au servit drept material în geneza rocilor, suferind în decursul timpului fenomene de loessoidizare in situ. - depozite loessoide - depozite argiloase - depozite de marne - depozite fluviatile Solurile evoluate
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
depozite de marne - depozite fluviatile Solurile evoluate pe aceste depozite sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Depozitele fluviatile, sunt materiale depozitate în prezent în mod succesiv în lunci sau firele de vale, care acoperă pe adâncimi variabile depozite de argilă, pe care în trecut au evoluat soluri, azi îngropate. În luncile Dresleucei și Sitnei aceste depozite sunt depuse longitudinal și paralel cu albia, pe când în văile mai interioare, ele sunt depuse transversal. Depozitele din luncile Dresleucei și Sitnei au un
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
relativă a aerului mai ridicată, iar stratul de zăpadă se topește mai încet. Solurile din microdepresiuni la aceeași cantitate de apă provenită din precipitații au un aport mai mare de apă pluvio-nivală, ceea ce duce la dinamizarea procesului de levigare a argilei coloidale și a sărurilor solubile accentuându-se în același timp și efectele de hidromorfism. Microclimatul de versant însorit - este microclimatul întâlnit pe versanții cu expoziție V; SV; S; SE; E. Acest microclimat se caracterizează printr-o temperatură medie anuală mai
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Crasnaleuca sunt foarte puține. Subsolul satului nu este bogat decât în piatră, nisip și o bogată pânză de ape freatice. Nisipurile sunt din cele cuarțoase. În această zonă se găsesc zăcăminte de gips. În cotul Prutului de la Crasnaleuca se exploatează argile bentonitice, gresii calcaroase și nisipuri obișnuite. Carierele de piatră sunt exploatate încă din secolele XV - XVI. Piatra extrasă este folosită în zidurile de împrejmuire a curților, la construirea fundațiilor caselor de locuit, la magazii. Piatra s-a folosit și la
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
la construirea bisericii din sat și a școlii, la construcția de fântâni. De asemenea se extrage piatră pentru pietruirea șoselelor și a drumurilor din sat. Pe raza satului Crasnaleuca există multe fântâni cu apă potabilă. O mare răspândire o au argilele și marnele. Prezența lor, a unor suprafețe cu pante destul de accentuate (8-15%) și a unui covor forestier destul de redus, face ca procesul de eroziune și alunecările de teren să fie destul de accentuate, atât sub aspectul stadiului de evoluție cât și
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
centrul comunei) sau la Maialul Primăverii (în mai, în zona „Merezi”). De asemenea există oportunități de dezvoltare a agroturismului. În împrejurimi se află poieni cu priveliști frumoaste: Poiana cu leurdă, Poiana cu ghiocei. Cei interesați, pot vizita stațiunea paleontologică de argilă, aflată sub egida Academiei Române. Holbavul are 2 școli și 2 grădinițe.
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
o încercare de definiție cât mai succintă și generală, ar desemna "modalitatea" specifică de "utilizare a unui limbaj". Etimologic noțiunea derivă de la cuvântul "stylus" ce desemna în antichitate ustensila cu care scribul (cunoscătorul scrierii) zgâria semnele sale pe tăblițele din argilă sau din ceară. Caligrafia păstrează până în zilele noastre spiritul acestei accepțiuni primare, prin stilurile sale - scrierea cursivă, scrierea rondă, etc. Evoluția firească a termenului de la un sens propriu la unul figurat se înregistrează mai întâi în domeniul exprimării prin cuvânt
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
mica vale ce le înfruntă. Solul în ciuda unor cantități suficiente de precipitații este de o fertilitate naturală redusă. Pajiștile și fânețele naturale alcătuiesc baza unui sector zootehnic de veche tradiție. In ultimii ani se exploatează importante zăcăminte de bauxită și argilă refractară, ocupația de bază a locuitorilor tinzând să devină mineritul. Intrucât apa potabilă se găsește în izvoare situate la distanțe mari unul de altul oamenii și-au amenajat puțuri adânci la streașina casei acumulând în ele apa de ploaie. Până
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
zone fără scurgere. O astfel de zonă adăpostește unul din cele mai tipice lacuri de tasare în loess ale țării: Tătaru. În zona localități Dudești depozitele de suprafață aparțin Holocenului superior și sunt reprezentate de prafuri argiloase, prafuri nisipoase și argile aparținând teresei superioare a Dunării, dar și nisipuri prăfoase de origine eoliană. Grosimea lor este de 5-10 m. Sub aceste depozite se întâlnesc pietrișuri și nisipuri din alcătuirea luncilor tot de vârsta Holocen superior. Grosimea lor este de 10-15 m.
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
primăvara ca rezultat al curenților reci de pe valea Tărlungului. Vânturile bat mai mult primăvara, mai ales din direcția vest. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt suficient exploatate, și anume: apele minerale carbogazoase și sărate, argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia celor două pârâuri necesare în construcție. În cadrul satului Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990: Producția
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.253 locuitori, dintre care 908 luterani, 274 ortodocși, 36 reformați, 15 romano-catolici ș.a. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt foarte exploatate și anume: apele minerale carbogazoase,argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia pârâurilor necesare în construcție. Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
unde au fost puse în evidență strate acvifere de adâncime cu ape slab mineralizate. Apă minerală izvorăște din mai multe locuri de sub stăncile din valea Secăturii, din depozitele oligocene care încep într-un facies continental, constituit dintr-un complex de argile cenușii, în care se găsește un strat de lignit, gresii, calcare cu concrețiuni de pirita care dau mineralizarea apelor de Bizușa. Acestora le succed orizontul stratelor de Ciocmăni, urmat de stratele de Bizușa (formate din marne) iar apoi stratele de
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
ce aparțin Mezozoicului și Neozoicului, suportate de un fundament mai vechi, încă neexploatat. La suprafață se găsesc depozite cuaternare, depuse pe depozite pliocene. Solul este constituit din cernoziomuri bogate în humus. Stratificația acestuia este : sol vegetal și strat de umplutură, argilă nisipoasă, strat de pietriș rar și balast. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țigănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,13%). Pentru 9,23
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
comunei Ibănești aparține din punct de vedere geologic de Platformă Moldoveneasca. Aceasta este alcătuită dintr-un soclu puternic cutat și metamorfozat de varsta precambiana, si o cuvertura necutata cu structura monoclinala post proterozoica. Cuvertura este alcătuită dintr-o succesiune de argile și nisipuri, având intercalate orizonturi de calcar . Cuaternarul este reprezentat prin depozitele aluviale, întâlnite în lunca râului Ibana. Relieful poate fi caracterizat în general drept structural și fragmentat, datorită văilor adânci și a faptului că dealurile sunt înguste. Cotele cele
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Ibănești și Putu Olarului există zone de cernoziom, în special cernoziomul cambic dar sunt supuse degradării și eroziunii datorate în primul rând utilizării nechibzuite de către locuitori . La resurse naturale putem menționa materialele folosite în construcții , lemn și nisip, luturi sau argile. Lemnul este folosit și pentru încălzirea locuințelor. În 1889, în unul din depozitele nisipoase din apropierea satului Mânzați , cercetătorul Grigore Ștefănescu a descoperit scheletul fosilizat al unui mamut din specia Deinotherium gigantissimum. Acest exemplar, astăzi una dintre piesele valoroase ale Muzeului
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1 km de satul Faroanele datează din perioada eneoliticului și este atribuită aceleiași culturi Cucuteni; situl de la cariera de argilă Vârteșcoiu conține urmele unor așezări și necropole din Epoca Bronzului (cultura Monteoru fazele Ic4, Ic2, IIa-IIb) și din Epoca Medievală (secolele al XII-lea-al XIII-lea); ultimul sit, cel din dealul Titila de la Vârteșcoiu cuprinde vestigiile unei așezări cu
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
platformei, bine consolidat, alcătuit din formațiuni cristaline, este acoperit de o cuvertura sedimentara formată pe parcursul a trei cicluri de sedimentare, cel mai important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile și nisipuri, la care se adaugă unele nivele de gresii și calcare oolitice, lentile de prundișuri, etc. Din punct de vedere geomorfologic, sătul Calafindești se află pe platoul structural, ce are o înălțime maximă de 504 m (la Ciuhă), numit
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
parte tipică a Podișul Sucevei monoclin cu forme structurale. Podișul Dragomirna este cuprins între culoarele văilor Suceava și Siret. El se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene constituitive sunt alcătuite dintr-o alternanta de gresii, nisipuri și argile. În partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluenta a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
caracteristici dealurile mijlocii cu o altitudine de 300-350 m, culmi înguste, iar regiunea dealurilor mijlocii este tăiată de văi adânci cu o înclinare mai mare în direcția nord-sud. Relieful este determinat de cauze care au lucrat într-un material friabil (argile, marne, nisipuri, prundișuri) și au dat culmi paralele cu direcția apelor, adică nord-sud, ape care despart și culmile. Exemplu: pârâul Pesceana, despărțea culmea Padina de culmea Teiul, iar pârâul Aninoasa, desparte culmea Aninoasa de culmea Verdea. Din punct de vedere
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
o înălțime mai mare. Pentru prima dată este amintit în 1261 iar în anul 1379 este amintit Jichișul ca sat. De-a lungul timpului localitatea este cunoscută sub mai multe denumiri, astfel: Referitor la structura geologică, sedimentele sunt reprezentate de argile, marne și intercalații de tufuri vulcanice care datează din Bademianul inferior. Aflorimentele principale se întâlnesc în Dealul Malu și în locul numit "Sub Topile". În Dealul Malu înșiruirea de cinerite este bisecvențială, fiind caracterizată de apariția la zi a unui neck
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
De-a lungul râului Sălătruc se află o luncă asimetrică, cu lățime de până la 0,7km și cu lățimea mai mare în aval de confluența cu Valea Gugii. Rocile care apar pe teritoriul satului fac parte din categoria rocilor sedimentare: argile, marne, gresii, conglomerate, nisipuri, pietrișuri. Legat de formațiunile argiloase și marnoase apar alunecări de teren de tip lenticular pe Coasta Mare și D.Gropi, care au fost stabilizate prin lucrări tehnice și culturi de pomi fructiferi. Clima satului Rugășești este
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari de ape minerale sub presiune. Culcușul complexului cărbunos, care pe alocuri se află la o adâncime destul de mare (300-450 m), este format din argile verzui cu multe concrețiuni calcaroase, puse în evidență atât prin forajele executate, cât și prin lucrările miniere de explorare și chiar exploatare. Ele conțin o cantitate destul de mare de montmorilonit, care este extrem de higroscopic (venind în contact cu apa, cauzează
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
de 27 iulie 2012, în urma unor lucrări de excavare în zona izvorului de apă potabilă "Ciurgău - Cremeniș" pentru realizarea unei amenanjări piscicole, pictorul Mircea Corpodean și geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta au găsit intacte 5 bucăți tuburi de apeducte din argilă arsă cu interiorul rotund și exteriorul de forma hexagonala, avînd următoarele caracteristici: lungime tub = 320 mm., diametrul interior pentru circulația apei{fi}= 100 mm.,latura hexagon = 90 mm.,grosime perete (hexagona)= 25 mm. De altfel, la circa 60 metri nord
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]