13,008 matches
-
transcrie fazele Lunii pe os, folosind un fel de notație abstractă, deci cu mult înainte de apariția scrisului, și poate chiar a numărării. Soarele și Luna au atras primele atenția, despre stele nu se știe nimic, deoarece nu dispunem de mărturii arheologice în acest sens. Neoliticul - epoca nouă a pietrei - când omenirea cultiva plantele, Soarelui i se dădea cea mai mare importanță, deoarece de căldura și lumina lui depindeau oamenii acelei epoci, ce se ocupau cu creșterea animalelor și cultivarea plantelor . Observarea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
dintr-o zonă cum e cea a Bucovinei, oferă mereu deschideri, cu noi perspective, cu noi imagini, mai vaste și mai profunde. Concluzia pe care o oferă cercetătorului materialul studiat apare cu totul firească: acesta cuprinde un bogat material lingvistic, arheologic, istoric, practici ale slujbelor religioase, date privind arta iconografiei poezia duhovnicească, versificarea duhovnicească, săvîrșirea ritualurilor În biserică, cîntarea corală În Îmbinarea elementelor ei laice cu cele religioase. Toate aceste aspecte au fost legate de studierea procesului istoric de dezvoltare a
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de pe valea Șacovățului,se fac referiri la diverse aspecte care interesează geografia, precum în cazul Plugușorului local: Aspectele prezentate se regăsesc parțial și la capitolul de geografie economică, cu precizarea că luleaua (implicit, obiceiul de a fuma tutun) este atestată arheologic din perioada ceramicii feudale de la Recea. Dintre jocurile populare din perioada Anului Nou sunt mai frecvente "Ursul" și "Capra", ele îmbrăcând unele aspecte inedite care asigură specificul local spre exemplu arnăutul împodobit cu zeci de clopoței care bate la poarta
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
chiar 75 %) din teritoriu a avut rolul principal în apariția și dezvoltarea așezărilor de aici. În sprijinul acestei afirmații stă faptul că așezările și drumurile ce le leagă se adaptează cadrului natural, scoțând în evidență linii de despădurire. Chiar săpăturile arheologice și unele vechi documente indică o migrare a vetrelor în direcția pădurii. Totodată masivele păduroase care acopereau interfluviile au oferit lemnul necesar construcțiilor dar și pentru foc, îmbrăcămintea și încălțămintea confecționate din piele animalelor vânate, adăpost contra vânturilor care bat
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
mai puțin de 6 vetre. Situația aceasta e caracteristică și poate fi pusă în legătură cu existența pe teritoriul comunei Învecinate-Țibana a unei fortificații din aceeași epocă. Dovezile prezenței omului în paleoliticul inferior pe aceste locuri, constau într-o varietate de piese arheologice precum: "așchiile mijlocii de silex de Prut, cu talon diedru fațetat, cu retușe de uzură pe latura dreaptă, apoi o lamă mijlocie de decorticare retușată pe ambele laturi -, precum și un gratoar (răzuitor)". Acestea au fost descoperite de arheologi în punctul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Gravetiene, situată la 406 m altitudine, a fost pusă în evidență de specialiș ti pe platoul calcaros "Mlaștina la Iezer", în proximitatea hotarului comunelor Țibana, Țibănești și Mironeasa, având o vechime de cea 20000 ani. Repartizarea pe epoci a stațiunilor arheologice din comuna îibănaș ti se grupează în felul următor: 1. Epoca paleolitică: 2 așezări existente și încă 2 probabile; 2. Epoca neolitică: 4 așezări; 3.Perioada de tranziție către epoca bronzului: 2 așezări; 4. Epoca bronzului: 5 așezări; 5. Prima
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
a fierului (Hallstatt): 3 așezări; 6. A doua epocă a fierului (Latene):17 așezări; 7. Epoca Daciei romane: 11 așezări; 8. Epoca feudalismului timpuriu: o așezare; 9. Epoca feudalismului dezvoltat: 4 așezări; 10. Epoca feudalismului târziu: 5 așezări. Aceste descoperiri arheologice fără putință de tăgadă au demonstrat prezența unui element autohton de mare densitate și de mare stabilitate pâînă astăzi începând din epocile arătate. Neoliticul (5500- 2oo ani î.e.n.) aparține unei tehnici mai evoluate de prelucrare a pietrei prin șlefuire sau
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
mai larg și i-ar indica pe dacii liberi în general. Lucrul este posibil tot așa cum este posibil ca sub numele de daci (și geți) să se ascundă uneori, în izvoarele literare sau în inscripții, cel de carpi"). Prin intermediul cercetărilor arheologice s au pus în evidență în Moldova peste 400 de puncte de vestigii carpice, 50 de necropole de incinerație, cca. 100 de tezaure de argint, apoi fibule carpice filigranate artistic în argint, brățări de bronz și argint, perle de calcedonie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
pregătirea uneltelor de muncă, cu prelucrarea ceramicii. S-a dat o lupta aprigă pădurecurătură. Omul de pe aceste locuri s-a ocupat și de apărare contra intrușilor migratori, a ridicat cetățui de apărare împrejmuite cu valuri de apărare,după cum dovedesc vestigiile arheologice descoperite în zona numită " Între șanțuri" (probabil de la est de Țibana unde se află dealul Ș anțurilor 450 m). O parte a pieselor arheologice se constituie Întrun bun indicator al variatelor relații cu populațiile și culturile învecinate, ca de exemplu
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
contra intrușilor migratori, a ridicat cetățui de apărare împrejmuite cu valuri de apărare,după cum dovedesc vestigiile arheologice descoperite în zona numită " Între șanțuri" (probabil de la est de Țibana unde se află dealul Ș anțurilor 450 m). O parte a pieselor arheologice se constituie Întrun bun indicator al variatelor relații cu populațiile și culturile învecinate, ca de exemplu: amforele grecești; amforele romane; tezaurele monetare de argint, ca cel din comuna învecinată Ipatele, apoi monedele imperiale romane de la Gârbești și Ț ibana, care
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
transformarea unei părți din Dacia în provincie romană, carpii au început să se afirme pe plan politic, militar și al culturii materiale. Continuitatea de locuire a teritoriului comunei Ț ibănești în Evul Mediu, este demonstrată atât din punct de vedere arheologic, cât și mai ales, din punct de vedere documentar. Arheologii au identificat în această zonă o serie de așezări din Evul Mediu timpuriu până în secolele al XVIIlea și al XVIIIlea. Astfel, Dumeștii Vechi, dar și Popeștii din nordul zonei cercetate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
bucățile de zgură metalică de la Frumușica. Se poate aprecia cu certitudine că în toate așezările mai importante au existat ateliere de fierărie unde se confecționau sau se reparau diverse tipuri de unelte agricole și ustensile casnice. Conviețuirea carpogermanică, bine documentată arheologic pentru sec.III-IV e.n., sa evidențiat prin realizarea unor podoabe de argint de o rară frumusețe, în tehnica filigranului: cercei, pandantivicoșuleț, perle în formă de butoiaș, fibule etc. Aceste adevărate opere de artă demonstrează influența reciprocă a culturilor PRZEWORSK și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Mic lexicon ilustrat al noțiunilor de sistematizare, Ed. Tehnică, București. 21.Călinescu, R., Bunescu, A., Pătroescu, M.N. (1972)Biogeografie, E.D.P.. București. 22. Cămărășescu, I. (1928)Ghidul drumurilor din România, A.C.R.R., București. 23.Chirica, V., Tanasache, M. (1984, 1985) Repertoriul arheologic al județului Iași, vol. I și II, Inst. Ist. Arh. "A.D.Xenopol", lași. 24.Chintă, C. (1888)Dicționar geografic al județului lași, S.G.R.R., București. 25.Chiriță, C. (1889)Dicționar geografic al județului Vaslui, S.G.R.R., București. 26.Cihodaru, C, Platan, Gh.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
și să ordoneze un vast fond documentar, parțial valorificat în lucrările sale. Numeroasele sale recunoașteri externe (concretizate în premii și în primirea ca membru sau membru onorific în foruri prestigioase precum Academia Imperială de Științe din Sankt Petersburg, Societatea Imperială Arheologică din Sankt Petersburg, Societatea Jagellonică din Cracovia, Societatea de Lingvistică din Paris, Academia Regală din Belgrad, Societatea Academică din Sofia, Academia din New York, Societatea Neolingvistică Americană din Baltimore, Syllogul Filologic Elenic din Constantinopol etc.), ca și cristalizarea, în timp, a
HASDEEANA. SECȚIUNE TEMATICĂ BOGDAN PETRICEICU HASDEU. REPERE ALE UNEI BIOGRAFII ILUSTRE. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
m-a asistat tăcută în tot ceea ce am întreprins. Și a început munca: clase de condus ca dirigintă, material didactic, activități în școală și în afara școlii, cerc de istorie, cerc de cultură istorică, excursii, vizitarea monumentelor istorice și a șantierelor arheologice, lecții la muzee și la Arhivele Statului, colaborări cu personalități culturale ale Iașului. Privind acum în urmă, cu nostalgie, cu iubire și, se înțelege, cu firești păreri de rău, consider că cea mai nobilă misiune a unui dascăl, în afară de a
O VIAȚĂ DE OM AŞA CUM A FOST EA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Maria Marin () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1733]
-
în cadrul experimentului UNESCO Educația pentru pace prin cultură. Dezbaterile din ședințele de cerc au fost adeseori urmate de activități practice la Muzeul de Istorie a Moldovei, de excursii pentru vizitarea monumentelor istorice de la Hârlău, Dobrovăț, Aroneanu, Cotnari, Hlincea, a șantierului arheologic de la Cucuteni - Băiceni și bineînțeles, a monumentelor orașului Iași. După cum se poate observa, istoria locală. Iașul cultural, vechi și nou, a fost o preocupare permanentă a noastră. Nu numai Iașul istoric, ci și Iașul literaturii. Ne-am plimbat pe urmele
O VIAȚĂ DE OM AŞA CUM A FOST EA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Maria Marin () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1733]
-
trebuie să spunem că, sub cornișa dealului Podgoria Copou s-au găsit câteva așchii de silex patinate, dovadă în sprijinul ipotezei că, în paleoliticul superior (35.000 10.000 de ani în urmă), aceste locuri au fost populate. Alte dovezi arheologice duc la concluzia că sub panta vestică a Podgoriei Copou s-ar mai putea găsi mărturii de locuire aparțin�nd culturii Criș (mileniile V și IV înaintea erei creștine). Poate că prin cercetări viitoare, bine îndrumate, să se găsească și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
altarului, se află o cruce din piatră, pe un postament, așezată pe locul unde a fost sfânta Masă a vechii biserici, având inscripț ia: "1730". Săpăturile făcute în această zonă de către oameni competenți au scos la lumină oseminte și mărturii arheologice, care dovedesc că aici a existat o altă biserică, și mai veche, datând din prima jumătate a secolului al XVII-lea. N. Stoicescu, în lucrarea sa intitulată "Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova", scrie că: Mai aflăm
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
7133, luna aprilie, 12 (1625). A fost reparată și recondiționată în mai multe r�nduri,. Ultima renovare a fost cea din al 8 lea deceniu al secolului al XX-lea, c�nd s-au făcut și ample săpături și cercetări arheologice chiar în interiorul bisericii supravegheate și îndrumate de către arheologul Prof.univ.dr. N. Pușcașu. Rezultatele cercetărilor nu ne-am propus a le consemna aici. Nu s-au adus modificări în privința arhitecturii, care este de tip unic în Țara Moldovei. Este o clădire înaltă
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
terasa C, care au fost reconstruite sub formă de construcții supraterane, iar pe terasa D, în locul celor 11 magazii distruse în totalitate și a cheiului portului vechi aflat în prezent sub nivelul actual al mării, s-a amenajat un parc arheologic în aer liber, țărmul mării fiind în prezent mult mai îndepărtat de baza taluzului, realizând aici o largă cale de acces spre orașul Constanța și un mare triaj de cale ferată portuară. Mozaicul realizat pe terasa B avea o suprafață
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
muove !” Galileo Galilei Mohen-jo-daro este recunoscută drept una dintre cele mai importante orașe timpurii din Asia de sud, aparținând civilizației Indusului. Mohen-jo daro se traduce prin „Colina lui Krishna” (Mohană sau „Colina Morților”. Site-ul se află sub protecția Departamentului Arheologic și Muzeistic al Pakistanului, fiind situat în regiunea semiaridă Sindh. Mohen-jo daro a fost descoperit în anul 1922 de către R. D. Banerji, ofițer de la Suprevegherea Arheologică din India, la doi ani după începerea excavațiilor majore la Harappa, la 590 km
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Colina lui Krishna” (Mohană sau „Colina Morților”. Site-ul se află sub protecția Departamentului Arheologic și Muzeistic al Pakistanului, fiind situat în regiunea semiaridă Sindh. Mohen-jo daro a fost descoperit în anul 1922 de către R. D. Banerji, ofițer de la Suprevegherea Arheologică din India, la doi ani după începerea excavațiilor majore la Harappa, la 590 km mai spre nord. În perioada 1964-1965 s-au desfășurat aici o serie de excavații majore, stopate ulterior datorită problemelor legate de conservarea structurilor dezgropate. Construcțiile sunt
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
î. Hr.Ă ? Într-adevăr, destul de recent, în anul 2002, arheologii indieni au descoperit pe coasta de vest a Indiei resturile unei civilizații datând din anul 7.500 î. Hr., situată la o adâncime de 40 m sub nivelul mării. Site-ul arheologic relevă existența unei așezări asemănătoare unui oraș, existând curți, scări, băi și, se pare, un fel de templu. De aici au fost recuperate o serie de obiecte din metal, vase de lut, fragmente de sculpturi și fosile umane. Descoperirea spulberă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
seculare de arbori gigantici adăpostind din nou o faună bogată, între care s-ar regăsi mari turme de erbivore și, evident, prădători. După 50.000 de ani semnele trecutei stăpâniri a planetei de către om s-ar rezuma la câteva rămășițe arheologice. Peste 200.000 de ani ultimele chimicale produse de om ar dispărea, pentru ca după 2.000.000 de ani chiar și reziduurile radioactive să-și piardă puterea mortală. Ultimele semne ale civilizației umane ar dispărea, acoperite complet de trecerea timpului
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
târziu, în opinia autorilor, după adoptarea economiei productive. Evidențierea importanței vitale a contribuției culturale a femeilor și copiilor este însoțită, în partea finală a studiului, de câteva observații legate de acțiunea, frecvent ignorată, a acestor categorii sociale în geneza documentației arheologice de vârstă paleolitică. 1. Introducere Orice investigație istorică și orice narațiune reieșită din aceasta sunt nevoite să aleagă, pentru a putea măsura diferența - fie ea un simplu „eveniment”, sau ansambluri de practici și valori ale comunității umane studiate -, câteva repere
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]