13,806 matches
-
vomitat de Cneph), mit reluat de Hermes Trismegistul și de lunga lui tradiție, prin oul din care se naște Brahma sau prin mărul și șarpele biblic care trimit și ele la oul originar. Dar poate cea mai rodnică interpretare, în armonie cu vremurile, o găsim în teoriile cosmologice actuale, în acea hiperfizică de care pomenea Paleolog (op. cit., p. 120). Această sculptură a ceasului zero (prezentă, central, în Începutul Lumii, Cosmos și Die Gottesformel, unde oul este din bronz, dar și, în
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
că am ajuns atât de sus. Am scos flautul și am început să cânt un fragment din ” Sonata în sol minor” de Johann Sebastian Bach. Sunetul flautului spărgea liniștea muntelui. Notele ieșeau cu atâta acuratețe de parcă învăluiau crestele muntelui cu armonia lor, iar ecoul îngâna Sonata în surdină ca și cum o orchestră mă acompania. La un moment dat am auzit alte sunete. Un pian mă acompania. Dar sunetele veneau de undeva departe, aduse de vânt. M-am oprit să ascult cu atenție
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
la o terasă unde am stat la un pahar de vorbă, am făcut schimb de cărți și autografe și ne-am făcut planuri pentru alte întâlniri. A fost o zi minunată, unde a excelat o atmosferă de prietenie, voioșie și armonie. Mă bucur sincer că v-am întâlnit, Maria și Claudiu! Vă mai aștept în București! Referință Bibliografică: 28 mai 2014 - La Cenaclul Cetatea lui Bucur din București / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1244, Anul IV, 28 mai
LA CENACLUL CETATEA LUI BUCUR DIN BUCUREŞTI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350473_a_351802]
-
mai curate ale sufletului trebuie să zâmbească neîntinat chipul Prieteniei, care provoacă înnoirea spiritului și o tonifiere a conștiinței morale. Aducând mângâiere și binecuvântare sufletului, Prietenia ca chip al bucuriei, conferă omului puterea Adevărului și un sublim al desfătării. În armonia sufletească, bucuria se contemplă ca frumusețe a Prieteniei. În Taina ei, Prietenia aduce împlinirea transcendentă a ființei, ca persoană a comuniunii, ca sens moral exhatologic, ca esență mistic-ortodoxă a eternității. Prietenia înmiresmează euforia frumuseții cunoașterii în dimensiunea armoniei sale perfecte
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
desfătării. În armonia sufletească, bucuria se contemplă ca frumusețe a Prieteniei. În Taina ei, Prietenia aduce împlinirea transcendentă a ființei, ca persoană a comuniunii, ca sens moral exhatologic, ca esență mistic-ortodoxă a eternității. Prietenia înmiresmează euforia frumuseții cunoașterii în dimensiunea armoniei sale perfecte, euforia luminii Adevărului în circumstanța Logosului Său absolut, euforia spiritului creației în plenitudinea sa vocațională, euforia Dragostei în Cerul Trinității plenare, care ne transfigurează divin ca ipostaz al vieții, ca lumină și cântec al ei, ca frumusețe și
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
faldurile Logosului, cumpănit în: a fi și întrupându-se Iubirii nemuritoare. Prietenia creștină înalță omul de la condiția sa de afirmare lumească la cea de confirmare cosmică. Starea aceasta de afirmare și confirmare, conferă omului o permanentă prezență creatoare, participatoare la armonia cosmică. Ființând omenirii prin Cerul Prieteniei lui Hristos, omul se poate cunoaște pe sine și pe întreaga lume din jurul său, comunicând și cuminecându-se semenilor săi, afirmând lumea și lumea confirmându-l, astfel: Lumea Lui Hristos devine lumea sa creștină
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
Prietenia din Adevărul sfânt te face, așadar, părtaș al unei frumuseți aproape nedefinite, dar arhibinecuvântate. Prietenia este sceptrul Adevărului, care discerne cele două lumi ale existenței: cea a luminii și cea a întunericului. Sub cupola Prieteniei sufletul vibrează de sfânta armonie cosmică. Cu porfira Prieteniei sufletul se îmbracă în har, iar trupul se înmiresmează permanent. În inima Prieteniei sufletul se îmbracă cu Lumina dumnezeirii. Credința în Prietenia sfântă te apropie tot mai mult și mai repede de Dumnezeu, înfiindu-te. Nădejdea
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
o poetă, maestră prin excelență a creației lirice, este sedusă de himera clasicității. O voluptate irepresibilă a rostirii și o dicție impecabilă împing poezia acesteia către discursul muzical în care par a se fi strâns cele mai incitante ritmuri în armonie cu trăirile egoului. Clasicismul prozodic al versurilor e însă mai degrabă o formă de îmblânzire a convulsiilor lăuntrice, un act de exorcism. Poemele freamătă de sensibilitatea unei poete admirabilă. Aceași seducție pentru versul clasic o descoperim la Lavinia Huțișoru Dumitru
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349071_a_350400]
-
avea fiecare țară, pentru “bunăstarea” ei așa cum există scris scenariul! Creștinismul ortodox a creat în cultura, arta, poezia și teologia universală- Sinteza sublimă a desăvârșirii. Dragostea Națiunii noastre precreștine și creștine a dat frumusețe Patriei și universului, a contribuit la armonia generală a lumii, a dat pământului civilizație, iar cerului cultura și spiritualitatea cea mai înaltă. Iată cum a dat măsură valorii Creștinismului în omenire, gânditorul francez Ernest Legouve: „Voiți să vă dați seama de influența Religiei creștine în civilizație? Închipuiți
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
MONDIALA A POEZIEI ! Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 811 din 21 martie 2013 Toate Articolele Autorului Moto: "Poezia este Lacrima de Sărbătoare când Sufletul se întâlnește cu Dumnezeu... -MARIN MIHAI (Spania) ´´ GHEORGHE A. STROIA,red.sef Rev ista Armonii Culturale : De ce? De ce mai avem nevoie de POEZIE? ...La aceasta intr ebare,raspund mai multi scriitori, redactori sau colaboratori ai Revistei Armonii Culturale. ...... (VIDEO youtube,atasat de Marin Mihai : Nichita Stanescu despre Poezie, ,intr-un interviu realizat de poetul sarbo-roman
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
de Sărbătoare când Sufletul se întâlnește cu Dumnezeu... -MARIN MIHAI (Spania) ´´ GHEORGHE A. STROIA,red.sef Rev ista Armonii Culturale : De ce? De ce mai avem nevoie de POEZIE? ...La aceasta intr ebare,raspund mai multi scriitori, redactori sau colaboratori ai Revistei Armonii Culturale. ...... (VIDEO youtube,atasat de Marin Mihai : Nichita Stanescu despre Poezie, ,intr-un interviu realizat de poetul sarbo-roman Adam Puslojic :http://www.youtube.com/watch?v= otbOyH55gc ) Liviu Ofileanu :“ Ce este poezia pentru mine? - am vrut să fac o introducere
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
pâinea și apa imaterială a Poeziei. Ce poate să îți adape visele, mai mult decât însuși visul? Sau ploaia aceea, pe care o simți căzând în culori, peste tine? (O stare - o culoare, o picătură - un vis, un sunet - o armonie). Că anotimpurile nu sunt cicluri, ci sunt părți ale unei lumi ce se află în tine, în puterea ta. Ce poate să-ți astâmpere mai mult foamea, decât o cină romantică, alături de Muză? Să-i poți șopti, din când în
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
fi? Oare, ca să evadăm din închisorile trupului și să ascedem la libertatea Universului? Oare, ca să fim...NOI? Și ce? Cui îi mai pasă acum de oameni? Stau și mă întreb: DE CE? DE CE MAI AVEM NEVOIE DE POEZIE? Le mulțumim prietenilor ARMONII CULTURALE și vă rugăm, dragi cititori, NU UITAȚI: POEZIA... TREBUIE... SĂ EXISTE! 21 MARTIE 2013- REVISTA ARMONII CULTURALE www.armoniiculturale.ro http://www.armoniiculturale.ro/index.php?option=com content&view=article&id=114:de-ce-de-ce-mai-avem-nevoie-de-poezie-&catid=1:latest-news&Itemid=50 Referință
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
Și ce? Cui îi mai pasă acum de oameni? Stau și mă întreb: DE CE? DE CE MAI AVEM NEVOIE DE POEZIE? Le mulțumim prietenilor ARMONII CULTURALE și vă rugăm, dragi cititori, NU UITAȚI: POEZIA... TREBUIE... SĂ EXISTE! 21 MARTIE 2013- REVISTA ARMONII CULTURALE www.armoniiculturale.ro http://www.armoniiculturale.ro/index.php?option=com content&view=article&id=114:de-ce-de-ce-mai-avem-nevoie-de-poezie-&catid=1:latest-news&Itemid=50 Referință Bibliografică: LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! / Mihai Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
printre acești minunați și importanți oameni ai condeiului să mă aflu și eu”, a precizat Marina Glodici. În încheiere, poeta a recitat câteva poezii din volumele mai sus amintite și a fost răsplătită cu multe aplauze și flori. Așadar, câtă armonie și plăcere poate produce arta între oameni, indiferent de vârstă și ce minunat e să cultivi din copilărie dragostea față de poezie care nu e altceva decât respirația cerească a sufletului pământean. Referință Bibliografică: Profesorii și elevii băimăreni au sărbătorit “Ziua
PROFESORII ŞI ELEVII BĂIMĂRENI AU SĂRBĂTORIT “ZIUA INTERNAŢIONALĂ A POEZIEI” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349138_a_350467]
-
aceleeași atmosfere de magică reverie că în poezia „Somnoroase pasarele”. Simt și acum puterea cu care te absorbea prin frumusețe imaginea centrală a lacului că pe Eminescu în timp ce „Peste-a nopții feerie/ Se ridică mândră luna,/ Totu-i vis și armonie”. Mi-ar place să revăd „ascunzătoarea” lui Mihai Viteazul, în care odată pășeam cuprinsă de fiori, să revăd cele două chioșcuri, al lui Eminescu și al lui Slavici, să le închipui vopsite în alb strălucitor și încărcate de ghirlande de
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
41. ...Deasupra tuturor dezlănțuirilor frenetic-infernale (frenezie având ca motivație, pentru Satana, dar prin intermediar uman! - presentimentul apropierii Județului din Urmă și al excluderii finale a Răului, dintre personajele Teatrului Cosmic!), deasupra tuturor ipostazierilor sabatice ale Bacăului-Infern, însă, tronează Efigia Nemuritoarei Armonii/Re-Armonizări Cosmice prin POEZIE: STATUIA LUI BACOVIA! : „ în timp ce aleșii tăi de elită/se zbat cu disperare să strâmbe/tot ce prea drept li se pare/tu/ atât de înduioșător/și dezorientat primești/ disprețul magnoliei/ce înflorește / lângă/statuia lui Bacovia
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
SPIRITUL ÎN CÂNTEC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1281 din 04 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Căutăm neîncetat ca firul strădaniilor noastre zilnice să nu aibă capete, ori noduri, ci doar câte o buclă de pace și armonie spirituală, altminteri ne-am fi proprii robi și n-am avea parte de nicio cale de curățire a conștiinței, ca să semene cu lumina! Doar așa să avem dreptul și sarcina de a primi și dărui iubirea! Doar așa să ne
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
statale - aparține atât Împărăției Cerurilor, cât și celei a Cezarului. Însă Biserica, în pofida apartenenței sale la o altă lume, la un alt univers, nu și-a pierdut simțul istoric încercând să se situeze permanent într-un raport de conciliaritate, de armonie și deschidere față de structura seculară. Ceea ce este foarte important de subliniat aici, este faptul că acest raport se desfășoară între anumite limite și se funfamentează pe baza unor condiții invocate în mod reciproc. Așa cum spuneam, Biserica este un fenomen social
RELATIA DINTRE STAT SI BISERICA IN CONTEXT EUROPEAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349152_a_350481]
-
în muzică, iar îngerul să fie în fiecare! Muzica îi e a doua viață dată omului, nu pentru a-l osândi, ci ca prin ea să dobândească mărirea primei, să o trăiască pe prima în iubire, curățire sufletească, înțelepciune și armonie! „Qui cantat bis rogat!”, („Cel ce cântă se roagă de două ori!”). Iată cât adevăr se descoperă în această cugetare...! Muzica, în toată durata umanității nu este nimic altceva decât părtașă legăturii omului cu taina cosmosului. Fără să conștientizeze, omul
NELLY MIRICIOIU. OPERA, UN PARADIS AL BUCURIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349189_a_350518]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > CE BUCURIE! Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Ce bucurie! Văd viața-mi toată împresurată de poezie. Rimele-adie și mă desfată, ritmul mă-mbată cu armonie. Mă-nalț spre soare-n zboruri rebele cu aripi grele, biruitoare. Fără-ncetare cioplesc în stele visele mele fremătătoare. Orfeu din mine un altul este. Urcă pe creste. Icar devine. Poartă-n retine zboruri celeste, nu mici proteste și uri
CE BUCURIE! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348535_a_349864]
-
adorație în cinstea lui Cristos cel Înviat și s-a împărțit binecuvântarea solemnă de Paști. După această Sfântă Liturghie în Biserica catolică a început timpul pascal care durează până la Rusalii. La sfârșitul slujbei din prima zi atmosfera sărbătorească de slavă, armonie și înălțare spirituală a culminat într-un concert susținut de Corul de tineri al Parohiei împreună cu părintele Andrei Dumitrescu. Au fost interpretate cântece precum: „Aceasta e ziua cea sfântă”, „Cristos a-nviat, Cristos a-nviat”, „Regina coeli”, „Cristos a biruit mormântul”, „Victimae
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
unui Isus Cristos viu, pe care l-am putut urmări cu ochii minții în momentele cruciale ale pătimirii și Învierii, trăind sentimente de întristare sau bucurie în atmosfera de măreție și slavă a Bisericii, amplificată de strălucirea luminii sfinte, de armonia și blândețea rugăciunilor și a cântecelor religioase. În același timp ne-a fost insuflat imboldul de a participa an de an la aceste sărbători în semn de slavă față de Isus Cristos, de a trăi mai aproape de El prin gesturi, cântece
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
spațializează ideea de bine și de rău și o introduce ca principiu nu numai în viața interioară, sufletească, ci și în natură, în ordinea cosmică. Lucrurile par întocmite în așa fel, încât ele răspund unor nevoi de ierarhie, echilibru și armonie a lumii obiective“. Gândirea noastră populară nu suportă ceea ce este obscur și abstract, apropiindu-se de „știința concretului“ specifică gândirii sălbatice, „pentru care viața era experiența, încărcată cu o semnificație exactă și precisă“ (Levi-Strauss). Omul satului românesc a moștenit însă
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
bătut de soartă. La apariția lui a fost foarte audiat și a zguduit multe suflete! Le mai zguduie și azi, cînd oamenii dau la câini pizza! Inerentul, repulsivul zgomot cere tot mai mult loc în viața omului, invadează, pe când liniștea, armonia interioară sunt zdrobite și surghiunite și de aceea ne e dor de Ionela Prodan!; căzuți în noi și noi neputințe, nu mai veghem la frumusețea și binele cântecului, la poezia cântecului, de aceea ne e dor de Ionela Prodan!; în
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]