3,559 matches
-
artă. În fond, textul fundamental al lui Crainic, Sensul teologic al frumosului este un exemplu de ceea ce înseamnă abordarea frumosului din perspectiva patristicii răsăritene. Sprijinindu-se pe aceste două poziții teoretice importante în demonstrația sa, domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria artei creștine, la catehetică, omiletică, drept canonic, antropologie religioasă. Dogmatica și experiența filocalică ortodoxă devin temeiul indeniabil al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
excelență apusean, al statului de drept" (M.W.). Statul constituțional sau statul de drept (cum s-a generalizat în prezent) se definește în opinia juristului austriac Hans Kelsen, ca structură a unei ordini juridice și piramidale în care normele se articulează într-un tot organic prin intermediul constituției, legislației și regulamentelor, asigurînd drepturile și libertățile individului - o structură și o construcție care se dorește și în mare parte reușește să îmbrace matricial și construcția politică a statului românesc de astăzi. În mecanismul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu orice voce bună poate apărea la televizor, indiferent de chipul pe care îl însoțește. Prin urmare, când ne pregătim să devenim reporteri de direct, trebuie să ne exersăm și să ne lucrăm și vocea. Vocea, tonul, felul în care articulezi cuvintele, felul în care le pronunți, modul în care respiri, ritmul în care vorbești, toate acestea sunt elementele care constituie un întreg auditiv, de care trebuie să ții cont dacă vrei să fii un bun reporter de direct. Chiar dacă în
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
fie ignorată, ci studiată, lucrată, exersată până ce devine ideală pentru a-ți asigura succesul într-o meserie în care contează cum arăți, dar mai ales contează ce și cum spui. Pentru început, iată câteva sfaturi generale: 1. Vorbește limpede, clar, articulează corect toate cuvintele. Nu molfăi vorbele, nu te grăbi, nu lăsa cuvinte neterminate. Pentru ca telespectatorul să înțeleagă perfect ceea ce spui, asigură-te că vorbești cum trebuie. Înregistrează-te și ascultă-te vorbind. Ascultă cu atenție. La început vei găsi cu
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
mediul fizic și social și de a orienta conduita umană. O imagine asupra vieții. Noi nu răspundem direct, automat, la stimulii din jur, la informațiile care ne invadează, ci apelăm la un „aparat de evaluare”, la aceste „ordonări cognitive” care articulează informațiile asupra obiectelor și ne orientează atitudinile referitoare la acestea. Ar fi însă greșit să credem, spune fondatorul, că reprezentările sociale sunt doar elaborări cognitive, ca ar avea substanța exclusiv intelectuală. Funcționarea lor, alimentându-se din exterior, din social și
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
situăm în lumea valorilor, dar și refacem, reconstruim mediul, comunicăm cu exteriorul, ne orientăm în lumea obiectelor și a faptelor, le ordonăm și le clasificăm, interacționăm cu ceilalți. Ele ne conduc în toate interacțiunile noastre, cu ajutorul lor noi ne articulăm, ca personalități, la contextul social; ele ne fac accesibilă lumea exterioară, ne ajută să-i înțelegem pe ceilalți, sunt mecanisme prin care construim teorii despre mediul social, în scopul înțelegerii și stăpânirii acestuia. Recitim realul, îl reconstruim, îl îmbogățim. Realitatea
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
a ajuns apoi să fie împărtășită de „masele largi”. Ele au utilizat apoi învățătura ca pe o grilă de lectură a lumii, a contextului social. Toate noile informații au fost raportate la această schemă cognitivă de bază. Dacă nu se articulau, ele erau tratate ca scheme străine, „cosmopolite”, ostile, defavorabile. O cunoaștere, fondată pe observație și experiențe proprii, sancționată de practică, care se convertește apoi într-un “spirit colectiv”, în imagini și legături mentale, în stil de acțiune, în construirea și
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
elaborare a justificării ideologice a regimului. Anumite autoritarisme sunt marcate de faptul că legitimitatea lor se bazează pe "mentalități", după expresia sociologului german Geiger, adică pur și simplu pe anumite preferințe "mentale" sau "intelectuale", valori mai mult sau mai puțin articulate în mod explicit, acceptate mai ușor de către actori diverși, cu interese variate. [Linz, 1975, 266-269]. Este vorba de valori (cum sunt patria, națiunea, ordinea, ierarhia, autoritatea etc.) recunoscute unanim. Nu există elaborări ideologice care să justifice și să susțină regimul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
analiză, ne-am axat pe modalitățile și aspectele principale ale consolidării autoritare în regimurile civile sau civil-militare. În schimb, am lăsat deoparte, în mod conștient, regimurile militare. Astfel de regimuri se consolidează mai usor în societățile mai puțin dezvoltate și articulate pe plan economic, ele putând reuși prin atribuirea unei ideologii care să le legitimeze, inclusiv de factura religioasă. Aspectele importante și distinctive se referă, pe de o parte, la menținerea unității, ordinii și ierarhiei din cadrul instituției militare, și, pe de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
anumită utilitate euristică generală. Ancorarea este legată de formarea și stabilizarea instituțiilor guvernamentale și a unor structuri intermediare, precum grupurile de interese și partidele. Diversele practici, existența unor ideologii sau valori comune, o societate civilă mai mult sau mai puțin articulată din punct de vedere asociativ, dimensiunile sectorului public și gestionarea resurselor de către instituțiile guvernamentale și de liderii partidelor politice, dar și funcționarea concretă a normelor democrației, sunt principalele motive ale apariției ancorajului (v. cap. 6). Revenind, ne putem aminti că
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
momente, copil fiind , nu înțelegeam ce se întîmpla în jurul meu. De exemplu atunci cînd eram pedepsit pentru ceva, nu înțelegeam pentru ce am fost pedepsit, unde am greșit, nu mi se explica greșeala pe care o făcusem, ci doar eram ,,articulat” fără explicații. Și de multe ori făceam obrăznicii ca de altfel orice copil și-mi meritam pedeapsa, dar în alte rînduri pur și simplu simțeam că eram pedepsit pe nedrept. Cei mari din jur, nu știau nici ei prea multe
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
pliantul, foto 1). Aceste dou? solu?îi permit ferestre �nalte, deci o iluminare bun?. �n majoritatea bisericilor, r?scrucea transeptului (ca-reul) este acoperit? de o cupol? pe trompe sau pe pandantive, dou? artificii de construc?ie permi?�nd s? se articuleze p?tratul r?scrucii cu cercul cupolei. Simbolic vorbind, p?tratul reprezint? p?m�ntul cu cele patru elemente ale sale, dominate de imaginea cerului � referin?? divin? � care este cupola, mai mult sau mai pu?în emisferic?. ?i naosurile, ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fran?uzeasc?, dar remaniat? ulterior �n profunzime, toate catedralele prezint? constantele unui model englezesc. Planul este cu transept dublu foarte proeminent, cu turn �nalt la careul de �ntret?iere cu navă; volumele externe ?i interne s�nt diferen?iate ?i articulate net. Fă?adele, care, etirate transversal ?i foarte compartimentate, mascheaz? distribu?ia intern?, au adesea numeroase statui �n ni?e (Wells, 1183-1260; Salisbury, 1220-1260). Elevă?ia interioar? cu trei niveluri este dominat? de orizontale; continuitatea ritmic? ?i unitatea spa?ial
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Da Sangallo, din 1536 p�n? �n 1546, conținu? construc?ia, dar pe un plan �n form? de cruce latin?. Al?îi revin la planul centrat; este cazul lui Michelangelo (1547-1564) care, totu?i, inoveaz? m?rînd planul, l?rgind articulă?iile spa?iilor interioare care c�?tig? un plus de fluiditate (vezi pliantul, foto 6); el nu men?ine dec�ț o singur? intrare, �n partea de est, dar mai monumental?, cu o treapt? mare ?i cu un portic cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
determin�nd alegerea destina?iei (palatul Valle, de Sansovino, 1520). �nspre strad?, fă?ada r?m�ne, �n frontalitatea să semea??, un c�mp de experien?? pentru limbajul clasic: palatul Spadă (aproximativ 1550). �n marile palate, luxul const? �n a articulă curtea de baz? cu o a doua curte sau, mai bine, cu o gr?di-n? �nchis?: palatul Sacchetti (Romă, 1543) de Sangallo, sau palatul Doria-Tursi (Genova, 1564) de R. Lurago. La Vene?ia, fă?ada pierde uneori din frontalitatea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
castel de la Sch�nbrunn (1696-1713), un fel de Versailles vienez cu gr?dinile sale �� la francaise�, dar pe care arhi-tectul �l imaginase ?i mai grandios la origine. Artă să de a situa cu amploare edificiul, de a-i ierarhiza ?i articulă volumetria, de a-i include citate din vremea Imperiului român ?i de a face un joc de diverse sc?ri, se concreti-zeaz? �n mod magistral �n biserică votiv? Sf�ntul Carol Borom�e (Viena, 1716-1729) cu cupol? oval?. El �?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
baroce de o parte ?i de alta a canalului M�necii constituie, �n Europa, terenul cel mai favorabil concretiz?rîi idealurilor neoclasice. �n Fran?a, operă lui A.-J. Gabriel (1698-1782), prim arhitect al regelui, ocup? o pozi?ie de articulă?ie. R?m�-n�nd, la �nceput, pe linia clasicismului Secolului de Aur, aceast? pozi?ie se integreaz?, dup? 1750, �ntr-o oarecare ��ntoarcere la manieră antic? , măi degrab? romanic?, �n cele dou? palate din pia?a Ludovic al XV-lea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
G. Valadier (1762-1839) autor al unor vile luxoase. La Napoli, A. Niccolini (1772-1850) constru-ie?te teatrul Șan Carlo (1810-1811), o compozi?ie destul de greoaie; ?i L. Laperuta, A. de Simone ?i P.�Bianchi concep o grandioas? pia?? curb? cu colonade articulate de o parte ?i de alta a bisericii Șan Francesco Di Paola, inspirat? direct din Panteonul lui Hadrian (1809-1831). Arhitectură milanez? p?streaz? o activitate sus?inut? de la mijlocul secolului al XVIII-lea a?a cum dovedesc, cu fă?ada
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
edificiu, gigantic ?i total transparent, are o expresivitate inedit?. Ceea ce va confirma, la Expo-zi?ia universal? de la Paris, �n 1889, Galeria Mă?inilor, lung? de 420 m, acoperit? de grinzi f?r? coard?, de 115 m că deschidere, cu trei articulă?îi, calculate de inginerul V. Contamin. Marcat?, de asemenea, de construirea turnului de 300 m datorat lui G. Eiffel ?i antreprizei sale, aceast? expozi?ie este triumful ingineriei. Pictorul neo-impresionist G. Seurat face din Turnul Eiffel tema unuia dintre tablourile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
părțile laterale ale arcului vertebral. Prezintă o bază, un vârf, o față anterioară și alta posterioară, o maraine superioară și una inferioară. - Procesele articulare se arupeazăîn două superioare și două inferioare. Procesele superioare (processus articularis superior) ale unei vertebre se articulează cu cele inferioare (processus articularis inferior) ale vertebrei de dedesubtul ei. - Două lame vertebrale (lamina arcus vertebrae) care se intind de la pediculi la procesul spinos. - Pediculul vertebral (pediculus arcus vertebrae) este reprezentat de cele două punți care unesc extremitatea fiecărui
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este mult mai mare în partea anterioară față de partea posterioară. Vertebra a Vlll-a toracală 1. Proces transvers 2. Suprafață articulară pentru coaste 3. Proces articular superior 4. Incizură vertebrală superioară 5. Suprafață articulară costală superioară 6. Corpul vertebral 7. Suprafața articulară costală inferioară 8. Incizură vertebrală inferioară 9. Proces articular inferior 10. Proces spinos VERTEBRELE FALSE SACRUM (OS SACRUM) Sacrum este (Figura 17) un os median, nepereche așezat în continuarea coloanei vertebrale. în poziție anatomică este oblic îndreptat de sus în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Vârful sacrumului (apex ossis sacri) este format : - în partea anterioară de o fațetă eliptică pentru articularea cu baza coccisului; -în partea posterioară se observă orificiul inferior al canalului sacrat - hiatusul sacrat; - ramurile de bifurcație ale crestei sacrate, coarnele sacrate, se articulează cu cele corespondente de la nivelul coccisului. Osul sacrum este străbătut în toată lunaimea sa de canalul sacrat (canalis sacralis) care continuă canalul iahidian al coloanei lombare. în acest canal se aăsește fundul de sac dural împreună cu nervii care formează coada
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cât și la nivelul celei posterioare, convexe, se distina o serie de linii transversale care reprezintă locul de sudură a celor patru sau cinci vertebre care formează coccisul. Baza coccisului prezintă pe linia mediană o fațetă eliptică destinată să se articuleze cu vârful osului sacrum. înapoia acestei fațete, la dreapta și la stânaa liniei mediane, se văd două colonete osoase verticale - coarnele coccisului (cornu cocuaem), precum și două prelunairi laterale - unahiurile laterale ale coccisului. Coloana vertebrală în ansamblu (Fiaura 19) Lunaimea medie
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulare și șase nearticulare). în șanțurile articulare vin extremitățile interne ale primelor șapte cartilaaii costale. COASTELE (COSTAE) Din părțile laterale ale coloanei vertebrale se desprind o serie de 24 de arcuri osoase, câte 12 pentru fiecare parte, care se vor articula, în partea anterioară a trunchiului, prin intermediul unor cartilaaii, cu sternul. Primele 7 perechi de coaste ajuna până la stern și se articulează cu acesta motiv pentru care sunt denumite coaste adevărate (costae verae). Ultimele 5 perechi nu ajuna să se articuleze
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coloanei vertebrale se desprind o serie de 24 de arcuri osoase, câte 12 pentru fiecare parte, care se vor articula, în partea anterioară a trunchiului, prin intermediul unor cartilaaii, cu sternul. Primele 7 perechi de coaste ajuna până la stern și se articulează cu acesta motiv pentru care sunt denumite coaste adevărate (costae verae). Ultimele 5 perechi nu ajuna să se articuleze direct cu sternul fiind denumite coaste false (costae spuriae). Coastele false se subîmpart în două arupe: - prima arupă, constituită din perechile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]