2,884 matches
-
-l câștigăm de partea noastră, trebuie să-i acordăm întreaga atenție, ascultându-l. Fiecare om are o dorință profundă de a fi ascultat, pentru că aceasta îl face să se simtă mai bine și mai important. Atunci când ne manifestăm ca un ascultător activ, îi facem un compliment celeilalte persoane, chiar fără să rostim un singur cuvânt. Dacă o ascultăm în timp ce vorbește despre ceea ce crede ea că este important, o cucerim repede și topim gheața care există adesea în cazul unor prime întâlniri
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mai bine este să ne facem însemnările după întâlnirea de afaceri, când cealaltă persoană nu mai este de față. Simularea ascultării Deoarece putem asculta de trei ori mai repede decât putem vorbi, trebuie să facem exerciții pentru a deveni un ascultător conștiincios, mai ales dacă ascultăm o persoană care vorbește mai rar decât noi. Să ne aducem aminte, de câte ori am stat față-n față cu cineva, uitându-ne în ochii lui, zâmbindu-i, dând afirmativ din cap, în vreme ce ne gândeam la
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Ia fel cu spusele mele. OK?" Apoi să începem discuția, întrebându-l pe celălalt ce a înțeles din ceea ce i-am spus sau interesându-ne dacă l-am înțeles cum trebuie. SĂ ASCULTĂM CU TOATĂ ATENȚIA în fine, să fim ascultători atenți atunci când vorbesc ceilalți. Ascultarea cu toată atenția înseamnă a asculta conștiincios, cu întreaga noastră capacitate de înțelegere, cu ochii și urechile, cu mintea, cu întreg trupul. Să ne aplecăm înainte fizic și psihic și să ascultăm cu atenție pe
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
în cele din urmă în favoarea lui: "O noapte în pat cu o femeie merită o sută de palme de la altele". Folosind acest caz drept model, grupul de cursanți a considerat că o asemenea abordare directă cerea prea multă angajare din partea ascultătorului și i-a sugerat să-și reformuleze întrebarea, cerând o angajare redusă, care să-i sporească șansele de succes. Noua întrebare reformulată suna astfel: "înainte de a face dragoste cu mine la noapte, nu ai vrea să cinezi?" Dacă femeia era
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
expusă în fața clasei. Activitatea se încheie cu un joc. JOC 1. Se împart elevii în perechi. 2. În cadrul fiecărei perechi, unul dintre elevi - vorbitorul - urmează să vorbească despre un conflict pe care el / ea l-a avut recent. Celălalt elev - ascultătorul - ascultă, făcând apel la elemente de limbaj corporal negativ. 3. După câteva minute, se cere ascultătorului ca în timp ce îl ascultă pe vorbitor, să facă uz de elemente de limbaj corporal pozitiv. Ascultătorii se pot folosi de fișa de lucru pentru
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
2. În cadrul fiecărei perechi, unul dintre elevi - vorbitorul - urmează să vorbească despre un conflict pe care el / ea l-a avut recent. Celălalt elev - ascultătorul - ascultă, făcând apel la elemente de limbaj corporal negativ. 3. După câteva minute, se cere ascultătorului ca în timp ce îl ascultă pe vorbitor, să facă uz de elemente de limbaj corporal pozitiv. Ascultătorii se pot folosi de fișa de lucru pentru a-și aminti care sunt aceste elemente. 4. Se oprește jocul după câteva minute. Se întreabă
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
el / ea l-a avut recent. Celălalt elev - ascultătorul - ascultă, făcând apel la elemente de limbaj corporal negativ. 3. După câteva minute, se cere ascultătorului ca în timp ce îl ascultă pe vorbitor, să facă uz de elemente de limbaj corporal pozitiv. Ascultătorii se pot folosi de fișa de lucru pentru a-și aminti care sunt aceste elemente. 4. Se oprește jocul după câteva minute. Se întreabă vorbitorul fiecărei grupe: · Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
uz de elemente de limbaj corporal pozitiv. Ascultătorii se pot folosi de fișa de lucru pentru a-și aminti care sunt aceste elemente. 4. Se oprește jocul după câteva minute. Se întreabă vorbitorul fiecărei grupe: · Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal negativ? Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal pozitiv? 5. Se inversează rolurile (vorbitorul este acum ascultătorul, iar ascultătorul este vorbitorul). Se repetă pașii de la
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
pentru a-și aminti care sunt aceste elemente. 4. Se oprește jocul după câteva minute. Se întreabă vorbitorul fiecărei grupe: · Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal negativ? Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal pozitiv? 5. Se inversează rolurile (vorbitorul este acum ascultătorul, iar ascultătorul este vorbitorul). Se repetă pașii de la 2 la 4. 6. Se cere elevilor să discute în perechi următoarele chestiuni: · Cum putem
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
vorbitorul fiecărei grupe: · Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal negativ? Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal pozitiv? 5. Se inversează rolurile (vorbitorul este acum ascultătorul, iar ascultătorul este vorbitorul). Se repetă pașii de la 2 la 4. 6. Se cere elevilor să discute în perechi următoarele chestiuni: · Cum putem să arătăm cuiva că îl ascultăm fără să vorbim? Se dau exemple concrete. În ce fel a
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
grupe: · Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal negativ? Cum v-ați simțit când ascultătorul a făcut uz de elemente de limbaj corporal pozitiv? 5. Se inversează rolurile (vorbitorul este acum ascultătorul, iar ascultătorul este vorbitorul). Se repetă pașii de la 2 la 4. 6. Se cere elevilor să discute în perechi următoarele chestiuni: · Cum putem să arătăm cuiva că îl ascultăm fără să vorbim? Se dau exemple concrete. În ce fel a manifestat colegul
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
desene de linii drepte sau cercuri sau elipse pline de stângăcie. Mai întâi, este clar că adevărul teoremelor pe care le demonstrez nu este în niciun fel afectat de calitatea desenelor mele. Funcția lor este doar să transmită mesajul meu ascultătorilor, și, dacă pot face asta, nu merită să fie redesenate de cel mai priceput desenator. Ele sunt ilustrații pedagogice, nu parte a obiectului real al conferinței mele. Să mergem acum un pas mai departe. Sala în care susțin prelegerea este
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
rău să spui asta, cel puțin atât timp cât numerele Betti merg, este ca și când ai multiplica polinoame. Dacă menționezi functori, atunci spune că un exemplu tipic este formarea dualilor de spații vectoriale și a vecinătăților de transformări liniare. Fii simplu, fiind concret. Ascultătorii sunt pregătiți să accepte generalizări nedeclarate (dar sugerate) în mai mare măsură decât sunt capabili, sub impulsul momentului, să decodifice o abstracție precizată și să reinventeze cazurile speciale care o motivează. Atenție: a fi concret nu conduce automat la capacitatea
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
demonstrează ceva o mică teoremă, o lemă folositoare și elegantă, ceva care este tipic pentru textul și metodele folosite în tematică. Dacă demonstrația este îndeajuns de scurtă, aproape nici nu mai contează faptul că poate nu a fost înțeleasă. Pentru ascultător contează să-l audă pe lector spunând că numerele lui Bernoulli intră în teoria grupurilor de homotopii stabile, chiar dacă ascultătorul are doar o idee aproximativă despre ce sunt numerele lui Bernoulli și grupurile homotope. Ceva și mai bun decât o
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
tematică. Dacă demonstrația este îndeajuns de scurtă, aproape nici nu mai contează faptul că poate nu a fost înțeleasă. Pentru ascultător contează să-l audă pe lector spunând că numerele lui Bernoulli intră în teoria grupurilor de homotopii stabile, chiar dacă ascultătorul are doar o idee aproximativă despre ce sunt numerele lui Bernoulli și grupurile homotope. Ceva și mai bun decât o simplă demonstrație este ideea demonstrației, și în primul rând intuiția care o sugerează, motivul pentru care teorema este adevărată. Găsirea
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Un nivel ușor peste medie, foarte ușor, nu strică, dar un nivel prea mult peste este, uneori, mult mai rău decât un nivel sub.) Un cititor poate pune cartea deoparte pentru a o relua atunci când a aflat mai multe; un ascultător contrariat te va părăsi, în spirit, și oricât ar mai dura prelegerea, nu va mai reveni niciodată. Nivelul potrivit pentru o comunicare este o parte din ceea ce trebuie să facă organizarea, dar, bineînțeles, primul și cel mai important lucru în
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
în patru sau cinci sub-teme, portabile, module care să poată fi adăugate sau scoase la nevoie și a căror eventuală omisiune să nu distrugă continuitatea. În ceea ce privește prezentarea spontană, există două justificări: sună bine și face posibilă interacțiunea dintre vorbitor și ascultători. Toate acele fețe din public pot fi revelatoare și de ajutor: îți pot arăta când este nevoie să încetinești ritmul, când să-l iuțești, dacă trebuie să explici ceva, sau e nevoie să omiți altceva. Pregătire Pregătirea unei prelegeri înseamnă
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
pune o problemă; pregătește-o în detaliu; organizează-i conținutul și adaptează-l la nivelul audienței; păstreaz-o scurtă și, pentru a fi sigur că faci așa, pregătește-o astfel încât să fie flexibilă. Să țineți minte că vorbiți pentru a atrage ascultătorii spre tema voastră și pentru a-i informa; și amintiți-vă că mai puțin înseamnă mai mult. Comentarii Paul Halmos (1916-2006) a fost profesor la câteva mari universități americane (Chicago, Michigan, Institute for Advanced Study) și un matematicien foarte influent
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
învățat Ili/Iisus atîta înțelepciune și cînd, pentru că nu a trecut prin sistemul lor de educație ca să-l cunoască și ei. Informațiile istorice se găsesc în manuscrisele descoperite la Qumran, care spun că Învățătorul Frăției Celui Ales îi luminează pe ascultătorii mozaici cum vine treaba cu învățătura vie a geților/esenilor primită de la Sîntu și cea moartă care le-a lă-sat-o Moșe pe ceva scrisorele, adăugite cu mare sîrg de către prolificii rabini cu propriile ,,înțelepciuni”. Rabinii, au stabilit în Tora că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
copii" în funcție de percepția părinților asupra propriilor fii: * copilul pitic privită ca o ființă nedezvoltată, lipsită de valoare, care necesită o permanentă corectură prin admonestări; * copilul marionetă care trebuie să corespundă întru totul cerințelor și exigențelor părinților: să fie cuminte și ascultător etc; * copilul sălbatic care manifestă porniri și comportamente indezirabile care trebuie reprimate prin dresaj. Prin aceste raporturi părinți -copii șansele de acte delincvențiale sunt foarte mari: copilul în fața unor părinți hiperautoritari și hiperagresivi nu poate răspunde decât cu obediență, însă
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
golit în mai puțin de o lună, mă unsese la inimă și mi se pare astăzi aproape profetic. Bellow se dovedește un excelent observator al unei lumi de care nu-l leagă decât originea soției; este cel puțin un bun ascultător al celor care-i pun observațiile directe în context și îi povestesc tot restul. Chiar și paginile despre America (pornind de la Chicago) din Iarna decanului, pentru care cele despre România (pornind de la București) sunt un fel de contrapunct, câștigă din
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Precizarea „și să determine finalmente atitudini/ acțiuni” diferențiază propaganda de artă. Actul artistic nu mizează pe o atitudine/acțiune ulterioară a receptorului ; se urmărește crearea unei stări emoționale, meditative, de veselie sau tristețe, deosebită de starea cotidiană a spectatorului, cititorului, ascultătorului. Acesta plătește pentru stare, o „consumă” și din ea poate rămâne în ființa respectivului spectator un reziduu activ ani de zile. Sau nu. Arta se poate situa sub semnul secolelor sau chiar al mileniului, propaganda fiind legată de o conjunctură
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aceasta are eficiență maximă dacă aduce în mintea receptorilor imagini. O frază ca „Statura politică a domnului prim- ministru Adrian Năstase s-a diminuat considerabil fără ca dânsul să observe acest lucru” nu aduce nici un pixel de imagine în „ochiul minții” ascultătorului. În schimb, „Adriane, nici nu știi cât de mic începi să fii !” creează pe loc o imagine puternică, legată de înălțimea de aproape 2 metri a respectivului politician. Limbajul propagandistului performant trebuie să fie de o maximă vizualitate, întrucât IMS
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
totodată, real (prin verbul „a fost”);pentru trecerea în fantastic, incredibil (prin adverbul „odată”); - se realizează pendularea între ficțiune, fabulos Ț real și fantastic; cititorul este introdus într-o stare de incertitudine; (b) mediane - prin care se întreține vie atenția ascultătorului(cititorului); ex: „... și-nainte cu poveste, că de-aicea mult mai este...”; (c) finale - ex: „...și Ț ncălecai pe-o șa...” - atrag atenția că s-a terminat aventura (dar și povestea); - aceeași pendulare între fabulos și real; între credibil și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
poate repurta victorie asupra morții; - de obicei, femeia este aceea care rupe legătura căsniciei (fugind de acasă) sau își plânge nefericirea; balada capătă astfel puternice accente lirice. Are formule tradiționale, șabloane convenționale: a. formule introductive (prin care se solicită atenția ascultătorului); - uneori, se anunță și numele eroului; b. urmează un fel de expoziție sumară; - în care se arată preliminariile întâmplării; - se delimitează destul de vag locul și timpul în care urmează să se desfășoare subiectul; c. desfășurarea acțiunii îmbină relatarea narativă și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]