5,096 matches
-
dintr-o căsuță Într-alta În funcție de rezultatul aruncării cu zarul. De exemplu, „Nu te supăra frate!” este un jeu de l’oie. (n. tr.) Paul Webster, Saint-Exupery, viața și moartea Micului Prinț, Editura Félin, Paris, 1993. «Ucenicul vrăjitor” - numele unei balade scrise de Goethe În 1797, care a inspirat ulterior poemul simfonic cu același nume de Paul Dukas. Balada povestește cum ucenicul unui vrăjitor, rămas singur acasă folosește vrăji pe care Încă nu le stăpânește, declanșând forțe malefice care-i scapă
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
jeu de l’oie. (n. tr.) Paul Webster, Saint-Exupery, viața și moartea Micului Prinț, Editura Félin, Paris, 1993. «Ucenicul vrăjitor” - numele unei balade scrise de Goethe În 1797, care a inspirat ulterior poemul simfonic cu același nume de Paul Dukas. Balada povestește cum ucenicul unui vrăjitor, rămas singur acasă folosește vrăji pe care Încă nu le stăpânește, declanșând forțe malefice care-i scapă de sub control. Din fericire, vrăjitorul se Întoarce acasă la timp pentru a repune lucrurile În ordine. Pentru practicanții
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
dar minte. În urma influenței turcești, în țările române se utilizează ca armă albă hangerul. La Sadoveanu, o boieroaică pregătește hangerul pentru a ucide un haiduc, pe Cosma Răcoare. Dar când îl vede renunță la intenția inițială. Frații Kirei Kiralina din balada dunăreană îl ucid cu hangerele pe turcul care le răpise sora dar și pe aceasta, prihănită de venetic. Haiducii umblă exclusiv înarmați. Manea și Toma Alimoș au arme albe cu care se taie reciproc. Dar Andrii Popa deține o pușcă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
din activist grădinar decât din profet activist. Niculae are o relație amoroasă cu o pictoriță, Simina, care începe să creeze tablouri remarcabile, dar se epuizează lucrând și moare ca Manole al lui Lovinescu. Mitul operei realizate prin sacrificiu, din celebra baladă, cunoaște prelucrări teatrale la Blaga și Horia Lovinescu, dar și într-o piesă de Sebastian Ungureanu, intitulată chiar Sacrificiul. Și Ioanide spune că e un Meșter Manole dublu. În literatura română, creatorii care duc la capăt o operă sunt puțini
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
artist amator în timpul liber, interpretul unui rol în spectacolul de teatru „Puterea dragostei" de Ion Băieșu. În afară de alți prozatori prof. Georgeta Anghel și Ion Maftei, de exemplu, foaia Bârladul cultural cuprinde poezii semnate: Horia Graur (Dor), Veronica Penea (Țărm de baladă), George Grindină (Pentru bărbații de pe corăbiile muncii" și „Sunt fiul acestei fântâni"), Doina Diaconu (Statornicie). * Brazdă nouă Brazdă Nouă a apărut în anul 1920, ca organ al Partidului Naționalist Democrat din Județul Tutova și a servit când pe acesta, când
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
G. Tutoveanu este „un adevărat, un duios și un puternic poet”; poezia sa „Aduceți‐vă aminte” este „Una din cele mai frumoase bucăți lirice din literatura noastră”; poemul său „Logodnica lui Vifor” este „de o formă clasică pură”; întregul volum „Balade” e „cea mai însemnată carte de poezii din acest an și de câtva timp încoace”. Cel de al doilea număr din Praștia apare la 20 ianuarie 1924. Este realizat la Tipografia Aron Haber Bâ rlad. Praștia a fost un fel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Literatura și arta română”, „Semănătorul”, „Pagini alese”, „Luceafărul”, „Noua revistă română”, 155 „Ramuri” și la tribuna literară a ziarelor: „Epoca”, „Evenimentul”, „Apărarea Națională”, „Conservatorul”, „Tribuna”... Autor al volumului „Albastru”; revistele i‐au anunțat și pe cel de al doilea volum: „Balade”. A întemeiat revista „Făt‐ Frumos”, iar acum lucrează în fruntea unui comitet de inițiativă, la întemeierea unei biblioteci publ ice în Bârlad.” În același anuar, dar pe anul următor, 1909, se acordă un spațiu și mai larg prezentării județului Tutova
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tolstoi, Jurnal, vol. I. Traducere de Janina Ianoși, prefață, tabel cronologic, note și comentarii de Ion Ianoși, Editura Univers, București, 1975, p. 50. (7) Umberto Eco, op. cit., p. 229. (8) Lev Tolstoi, Jurnal, vol. II, p. 73. (9) François Villon, Balade și alte poeme. Traducere de Dan Botta, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956, p. 51. (10) Cécile Wajbrot, „Le double secret”, in Magazine littéraire, nr. 8, 1991, p. 89. (11) Mihai Zamfir, „Jurnal de criză și jurnal
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
papei, învingător al sarazinilor și precursor al cruciadelor" (ibidem). Dintre poemele eroice franceze, numite chansons de geste 215, preferatul parodiștilor italieni este Cântecul lui Roland, poate și pentru că e cel mai bine realizat epic, unind diferite elemente de legendă și baladă, acreditându-se și ideea că la desăvârșirea lui au colaborat, în fapt, mai mulți poeți. Se știe că el modifică adevărul istoric al faptelor, exagerând episoadele sângeroase pentru ca "gloria viteazului suveran să rămână neștirbită". Ce s-a întâmplat însă cu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ca pe un Robespierre și un Napoleon al revoluției ruse. Însă Gleb Nerjin nu împărtășește deloc această percepție. El consideră că Stalin este "un tâmpit", cu minte obtuză și îl numește în mod repetat cu porecla "Pahan". Rubin compune o baladă despre Moise, care i-a călăuzit timp de patruzeci de ani pe evrei în deșert, făcând în acest fel o aluzie la menirea lui Stalin de a conduce poporul rus. În discuția pe care o are cu Nerjin, Spiridon îl
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și stihiale toate acestea fiind de fapt transfigurări ale duhului ortodoxiei. Viziunea spațială a plaiului sau a spațiului mioritic "un spațiu înalt și indefinit ondulat înzestrat cu accente ale unui anume sentiment al destinului" (Blaga, 1936:21) răzbate din doine, balade, metrica poeziei, ritmul limbii, din structura așezărilor și din arhitectura caselor. De exemplu, ideea de spațiu-punte între Occident și Orient regăsită la Stăniloae (2002) se observă în analiza arhitecturii caselor românești puse în antiteză cu cele rusești, care se întind
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de mărimea ei, exprimă un anumit conținut, anumite idei, stări sufletești etc. În funcție de toate acestea, lucrările muzicale impun o anumită mișcare, un grad de iuțeală, adică un tempo în execuție, în strânsă legătură cu conținutul. În muzica populară românească, doinele, baladele, cântecele de leagăn sunt încadrate în mișcări liniștite, rare, iar dansurile populare necesită mișcări vioaie, rapide, antrenante și viguroase. 3.4. ACOMPANIAMENTUL MUZICAL ÎN GIMNASTICA AEROBICĂ Așa cum subliniază Fred Greder, muzica reprezintă un element mobilizator al mișcării, invită la acțiune
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
trebuie să uităm că identitatea culturală specifică unui popor (a fi parte) poate fi modelata și prin aceste modalități verbale expresive specifice care aparțin laturii etno-idiomatice și care conturează matricea mentală a respectivului popor. Putem menționa: * pe de o parte, baladele tradiționale românești: "Miorița" (1850) sau "Meșterul Manole" (1852). Ambele balade prezintă o corporalitate economică. Dincolo de aspectul metafizic al Mioriței, Alină Mungiu-Pippidi (2002: 81) identifica relații dintre oameni bazate pe neîncredere și invidie socială. Deși Mircea Eliade a încercat să justifice
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fi parte) poate fi modelata și prin aceste modalități verbale expresive specifice care aparțin laturii etno-idiomatice și care conturează matricea mentală a respectivului popor. Putem menționa: * pe de o parte, baladele tradiționale românești: "Miorița" (1850) sau "Meșterul Manole" (1852). Ambele balade prezintă o corporalitate economică. Dincolo de aspectul metafizic al Mioriței, Alină Mungiu-Pippidi (2002: 81) identifica relații dintre oameni bazate pe neîncredere și invidie socială. Deși Mircea Eliade a încercat să justifice acțiunea Meșterului Manole de a-si zidi soția între zidurile
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
să justifice acțiunea Meșterului Manole de a-si zidi soția între zidurile Mănăstirii Argeșului, astfel oferind "o orbire ideologică" menită a proslăvi faptul că gloria are nevoie de sacrificiu, Mihaela Miroiu (1996) oferă o nouă perspectivă, si anume faptul că balada Meșterul Manole dezvăluie o lipsă a libertății. Manole s-a sacrificat pentru Negru-Vodă, la fel cum Ana s-a sacrificat pentru soțul ei; * pe de altă parte, expresiile idiomatice construite pe anumite legături motivaționale (Lakoff 1987: 448), de exemplu a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cu bani mărunți", "Lupul și capra". - Ciobanul "Mioriței" a spus ca la cap să-i puie diverse categorii de fluiere. - Mulțimile de boieri exploatatori își țineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atacau și îi ușurau de bani în toate baladele. - Balada e o specie a liricii populare inventată de Ciprian Porumbescu. - Alexandru Lapușneanu s-a ținut de cuvânt atunci când a spus: de mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu! Dovadă că azi cel mai întâlnit nume este
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
bani mărunți", "Lupul și capra". - Ciobanul "Mioriței" a spus ca la cap să-i puie diverse categorii de fluiere. - Mulțimile de boieri exploatatori își țineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atacau și îi ușurau de bani în toate baladele. - Balada e o specie a liricii populare inventată de Ciprian Porumbescu. - Alexandru Lapușneanu s-a ținut de cuvânt atunci când a spus: de mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu! Dovadă că azi cel mai întâlnit nume este Popescu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
poem eminescian, indiferent de "forma" lui particulară, astfel încât "acordul dintre personalitate, experiența adânc trăită și forma internă" lămurește și "stăruința de a plăsmui", propensiunea creatoare. Căutând, deci, "forma internă" a liricii eminesciene, criticul identifică o "structură dramatică" recurentă (mai precis: balada), "cerută de chiar personalitatea lui", așadar o "formă" ce are la bază o experiență psiho-erotică sui generis (în cazul lui Lovinescu avem de-a face tot cu o structură dramatică "romanul-melodramă" impusă în mod involuntar de personalitatea psihică a autorului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
spus că suntem atât de mioritici, încât toate celelalte popoare își pot face fără grijă nevoile direct în capul nostru, fiindcă așa cum am ajuns acum, pot să jur că este cu mult mai rău decât pe timpul celor trei ciobănași din baladă, dintre care doi se simțeau suficient de bărbați să- i facă felul celui de al treilea, fiindcă, nu numai că avea oi mai multe, și mândre, și al naibii de cornute, ci și fiindcă l-au mirosit că era suficient
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
artistică dintre formațiile căminelor din Dănești (gazdă) și Tăcuta a avut darul de a dezmorți spiritele și de a declanșa ambiții. Cei care au luat parte la spectacol au putut reține , între altele, de la Dănești, recitalul poetic întemeiat pe geniala baladă ,,Miorița“, creația originală a poetului Ion Enache, brigada artistică și formația teatrală instruită de prof. Ion Emil Andrieșanu (este demnă de stimă strădania artiștilor amatori de a aborda un repertoriu larg și valoros; ei au jucat un fragment din ,,Tache
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în relatarea unor evenimente, întro succesiune de secvențe temporale. Acest mod de organizare textuală însumează „fabula“ („povestea“, „istoria“, șirul de întâmplări) și „discursul“ (textul, modalitățile narării) și este definitoriu pentru genul epic (romanul, nuvela, povestirea, basmul, schița, snoava, parabola, fabula, balada, poemul, epopeea; apare și în scrieri de graniță de tip memorialistic). Narațiunea este esențială în operele epice tradiționale, dar își pierde relevanța în epica modernă, devenind adesea un pretext. - Seria de evenimente (fabula, istoria) este definită prin temporalitate, fiindcă întâmplările
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Glossă, Doină, Terține, Iambul de M. Eminescu, Rondeluri de Al. Macedonski, Psalm de T. Arghezi, Poem, Necuvintele, În dulcele stil clasic de N. Stănescu, Romanul adolescentului miop de M. Eliade, O zi ca o proză scurtă de M. Ne delciu, Balada crinilor care șiau scris frumos, Balada trandafirului cu aburi de Emil Brumaru etc. au un rol metatextual, încadrând în specie sau reliefând o caracteristică textuală. - Un termen verbal/o structură verbală sau adverbială este simptomatic(ă) pentru definirea unei atitudini
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Eminescu, Rondeluri de Al. Macedonski, Psalm de T. Arghezi, Poem, Necuvintele, În dulcele stil clasic de N. Stănescu, Romanul adolescentului miop de M. Eliade, O zi ca o proză scurtă de M. Ne delciu, Balada crinilor care șiau scris frumos, Balada trandafirului cu aburi de Emil Brumaru etc. au un rol metatextual, încadrând în specie sau reliefând o caracteristică textuală. - Un termen verbal/o structură verbală sau adverbială este simptomatic(ă) pentru definirea unei atitudini de aderare la real: Pălind de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Și stingesar soarele ca lumânarea. / To peascăse zarea ca scrumul. / Funingini, cenușa, sacopere drumul. (T. Arghezi) 2.10. Repere prozodice ale textului Deși în mod curent tiparul de versificație este asociat genului liric, textul poetic definește și specii epice - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda și basmul versificat ori proza rimată - sau creații dramatice (de exemplu, teatrul poetic al lui Victor Eftimiu, Înșir’te mărgărite, Cocoșul negru sau drama în versuri Vlaicu Vodă de Al. Davila). Subiect controversat pentru poeții și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un grad mare de convenționalitate (personajele din basme, de exemplu). - Personajul simbolic este un erou de natură categorială, învestit cu puternice sem nificații morale sau psihologice (Luceafărul eminescian, de exemplu). - Personajele alegorice apar mai ales în fabule, dar și în baladă sau basm; pot fi vie tăți, plante, obiecte, concepte personificate, cu valențe accentuate de semnificare. - Personajele parodice (antieroul, omul „sucit“ etc.) sunt construite întrun registru cari catural/ironic/ludic. Alte clasificări vizează gradul de implicare în evenimente (personaj prin cipal
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]