4,306 matches
-
societății de sus au de ce face spume la gură și tot poporul râde. Tribunalul corecțional osândește în lipsă pe d. baron de Reineck, fiindcă a bătut și a rănit pe doamna baroană, la 3 luni închisoare. Făcând opoziție, d-nul baron a rămas osândit la 100 lei amendă. Care va să zică și între baroni se obicinuiește păruiala?... Dar de ce, oare, să fi fost silit d. baron a veni la această extremitate?... Se fondează în luna septembrie întâia fabrică de hârtie în România. Aceasta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
poporul râde. Tribunalul corecțional osândește în lipsă pe d. baron de Reineck, fiindcă a bătut și a rănit pe doamna baroană, la 3 luni închisoare. Făcând opoziție, d-nul baron a rămas osândit la 100 lei amendă. Care va să zică și între baroni se obicinuiește păruiala?... Dar de ce, oare, să fi fost silit d. baron a veni la această extremitate?... Se fondează în luna septembrie întâia fabrică de hârtie în România. Aceasta e fabrica de la Letea. Inițiativa este a lui Constantin Porumbaru. Actualul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fiindcă a bătut și a rănit pe doamna baroană, la 3 luni închisoare. Făcând opoziție, d-nul baron a rămas osândit la 100 lei amendă. Care va să zică și între baroni se obicinuiește păruiala?... Dar de ce, oare, să fi fost silit d. baron a veni la această extremitate?... Se fondează în luna septembrie întâia fabrică de hârtie în România. Aceasta e fabrica de la Letea. Inițiativa este a lui Constantin Porumbaru. Actualul comitet este compus din: C. Porumbaru, I. Balanolu, I.V. Socec, Al. Cretzescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
streinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Art. 12. Toate privilegile, scutirile și monopolurile de clasă sunt oprite pentru totdauna în Statul român. Titlurile de nobleță streină, precum principi, grafi, baroni și alte asemenea, ca contrarii vechiului așezământ al țării, sunt și rămân neadmise în Statul român. Decorațiunile streine se vor purta de români numai cu autorizarea Domnului. Art. 13. Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit decât în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
care reprezentanții români vor fi fost ascultați în ședința de lunea viitoare. [...] protocolul nr. 10 Ședința din 1 iulie (19 iunie) 1878 Prezenți: Pentru Germania, principele de Bismarck, d. de Bülow, principele Hohenlohe-Schi llingsfürst; Pentru Austro-Ungaria, comitele Andrássy, comitele Károlyi, baronul Haymerle; Pentru Franța, d. Waddington, comitele Saint-Valllier, d. Desprez; Pentru Marea Britanie, comitele de Beaconsfield, marchizul de Salisbury, lordul Odo-Ressell; Pentru Italia, comitele Corti, comitele de Launay; Pentru Rusia, principele Gorceakoff, comitele Șuvaloff, d. d’Oubril; Pentru Turcia, Alexandru Caratheodory-pașa, Mehemed-Ali-pașa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe seama comisiei de redactare. protocolul nr. 11 Ședința din 2 iulie (20 iunie) 1878 [...] La ordinea zilei este discuțiunea Articolului XII și XIII din Tratatul de la San Stefano relative la Dunăre și la fortărețe. Președintele dă citire Articolului XII și baronul de Haymerle prezintă înaltei Adunări proiectul următor de redacțiune nouă a acestui articol: „1. Spre a asigura, prin o nouă garanție, libertatea de navigațiune pe Dunăre, toată partea fluviului plecând de la Porțile-de-Fier până la vărsarea sa în Marea-Neagră este declarată neutră
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
respinge sau înlocui articolele Tratatului de la San Stefano, dară o reglementare așa de dezvoltată a unui punct special (deși, pe cât poate judeca de la prima vedere, este dispus a-i accepta dispozițiunile) îi pare că nu este în atribuțiunile înaltei Adunări. Baronul de Haymerle observă că propunerea austro ungară conține mai multe principie esențiale: 1. neutralitatea Dunării până la Porțile-de-Fier; 2. permanența Comisiunii europene; 3. participarea României la lucrările acestei Comisiuni; 4. atribuțiunea Austro-Ungariei singure a lucrărilor de făcut la Porțile-de-Fier. Comitele Șuvaloff
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
d-nii plenipotențiari ai Rusiei observând însă că adeziunea lor la remanierea proiectului de către colegii lor austro ungari nu implică nicidecum consimțimântul lor la principiele propunerii. Președintele continuă citirea Articolului XII și Congresul decide, după observa țiunea lordului Salisbury și a baronului Haymerle, ca cuvintele: „Imperiul rus“ să fie adăogate la enumerarea statelor riverane, înalta Adunare, după citirea celui de al doilea aliniat al aceluiași articol, recunoaște că România va trebui să fie de aci înainte reprezentată în Comisiunea europeană. [...] protocolul nr.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
puterilor semnătoare.“ Președintele observă că este o mică diferență între această propunere și aceea depusă de către plenipotențiarii austro-ungari. D. d’Oubril zice că reprezintanții Rusiei au avut scopul de a evita amănuntele și de a se mărgini la expunerea principielor. Baronul de Haymerle arată diferințele între textul austro-ungar și acel citit de comitele Șuvaloff. Excelența-Sa semnalează mai ales în lucrarea sa fixarea Galațiului ca punctul până la care se vor putea întinde acțiunea Comisiunii europeană a Dunării, măsurile de supraveghere ce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
citire documentului coprinzând principiele propunerii austro-ungare, și că, în scopul de a stabili un acord între cele două texte, un plenipotențiar austro ungar și un plenipotențiar rus se vor întruni împreună cu unul din colegii lor, în timpul unei suspendări de ședință. Baronul de Haymerle și d. d’Oubril sunt desemnați pentru pregătirea acestei înțelegeri, cu concursul comitelui de Saint-Vallier. După o observațiune a lordului Salisbury relativă la interesul ce ia Englitera în cestiunile de navigațiune a Dunării-de-jos, principele de Bismarck zice că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
care înfățoșează Dunărea ca o mare arteră a comerțului german cu Orientul se reazemă pe o ficțiune, căci navele germane venind din susul Ratisbonei nu coboară Dunărea pentru exportarea mărfurilor în Orient. Președintele citește apoi rezumatul articolelor prezentate de d. baron Haymerle: „Art. I. Libertate de navigațiune. Excluderea bastimentelor de război pe tot cursul Dunării între Porțile-de-Fier și gurile sale. (Adoptat.) Art. II. Prelungirea duratei Comisiunii europene internaționale, întinderea competenței sale până la Galați, independința sa de puterea teritorială și admisiunea a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să fie locul unde s-ar putea stabili un pod peste Dunăre la răsăritul Silistrei, pod care ar lega cele două țărmuri române ale fluviului. Comitele Șuvaloff, admițând că un pod ce ar uni amândouă țărmurile Dunării era necesar și baronul de Haymerle adăogând că, după părerea experților, un singur punct în împregiurimi este propice la construcțiunea unui pod, președintele întreabă dacă congresul acceptă: 1. linia fruntariei de nord a Bulgariei; 2. linia Silistrei până la Mangalia 3. lăsarea detalielor pentru studiile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Armeniei, principe hereditar și suveran al principatelor din Circazia și altor principi de la munți, urmaș al Norvegiei, duce al Șlesvigului-Holstein, al Stormarcului, al Dethmarsenului și Oldemburgului etc. etc. etc. Agentul Nostru diplomatic și consul general la București, consiliarul de Stat, baron Stuart și ministrul român al Afacerilor Străine Kogălniceanu au încheiat și subscris în București, la 4 aprilie al anului curent, în virtutea deplin împuternicirilor ce li se dase, două convențiuni speciale: prima privitoare la trecerea oștirilor Noastre prin România, în patru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
rusesc destul de practic. Orele de masă erau la 2 pentru prînz și la 9 pentru masa de seară, care se termina la restaurante noaptea tîrziu. Activitatea în oraș începea după ora 9 dimineața, obiceiuri moștenite de la ruși. Primarul orașului era baronul de Herța, renumit prin mesele sardanapalice pe care le dădea. Comandantul corpului de armată era generalul Ion Popovici, un zbir. Chișinăul era, la epoca aceea, vizitat, în special, de personalități și ziariști străini. Unii din curiozitate, alții venind să facă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
13 aprilie. Ora 15. Carol, Mihai și suita au părăsit Balcicul și s-au deplasat cu automotorul spre București, unde au ajuns la ora 2020. În gara Mogoșoaia au fost primiți de A. Călinescu, șeful guvernului, E. Urdăreanu, ministrul Palatului, baronul Flondor, mareșalul Palatului, A. Mocsonyi, maestrul Vânătorilor Regale. Miercuri, 19 aprilie. Ministrul de Externe, Gr. Gafencu, aflat în Germania, transmite regelui că lui Mihai îi fusese decernată o decorație, care urma să-i parvină prin intermediul lui Fabricius, ministrul Germaniei la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Băneasa. (Mogoșoaia). Sâmbătă, 24 iunie. Mihai absolvă cursurile clasei a VII-a de liceu. Duminică, 25 iunie. La ora 5.30, trenul regal a sosit în gara Mogoșoaia. Mihai a coborât din tren la 730, fiind salutat pe peron de baronul de Flondor, mareșalul Curții Regale, gen. Ilasievici, mareșalul Palatului, Silviu Dragomir, ministrul Minorităților, gen. Argeșeanu, comandantul Corpului 2 Armată, col. Mihăilescu și maior Tomescu, adjutanți regali ș.a. De la gara Mogoșoaia, Mihai s-a deplasat cu automobilul la Palatul Regal din
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
aplica pe suprafața pământului cu mâna. Apoi, cu degetele palmelor întinse, toată această compoziție se întindea pe suprafața solului. După ce se usca totul bine, erau întinse preșurile și țolicile, făcute la războiul de țesut. Nu, bunicii mei n-au fost baroni locali și nu s-au lăfăit în bogății. Ei n-au uitat niciodată că sunt urmașii celor pe care Cuza i-a împroprietărit și cărora le-a redat demnitatea de oameni liberi. După masa de seară, ne-am spus rugăciunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Giurgeni (Ialomița, 2005) și al municipiului Slobozia (Ialomița,2009), vă felicit din toată inima, ați primit și multe alte premii, sunt ele o recunoaștere a muncii și talentului? Truda poetului nu are monedă de schimb. Cu ce-l răsplătiți pe baronul Johannes von Buday pentru "Țiganiada"? Probabil bătându-l la stâlpul infamiei marxiste, că ar fi fost "aristocrat". Dar amărâtul de Marx nu a fost un profitor "burghez"? Al naibii ce-i mai plăceau chefurile stropite cu multă bere, pe banii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care n-a mai avut loc. Dar să începem cu începutul. A.M.P. : Aș insista asupra motivelor pentru care l-am susținut în 2004, deși nu îl cunoșteam bine. Pentru că NĂstase blocase integrarea europeană, nu avea puterea să treacă peste baroni, iar BĂsescu a făcut ce i-am cerut, i-a cură‑ țat de pe lista neagră pe toți oamenii lui, cu o excepție. Sigur că mi-am asumat un risc dând acea recomandare de vot în favoarea lui în 2004 în emisiunea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că se comportă ca doi lupi care aleargă în fruntea unei haite de frică că or să-i ajungă ceilalți din urmă și or să-i muște de fund. V.A. : Iar cei care alergau după cei doi erau, bineînțeles, baronii locali și pușcăriabilii... A.M.P. : PĂi, oamenii care au apărut în seara respectivă și au spus că numărul votanților e de 50% au fost dom‑ nii Fenechiu și alții, ușor de verificat cine. V.A. : Oameni care au probleme... A.M.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se schimbe, povestea se termină. Și deci acesta este can‑ didatul nostru cel mai bine plasat în acest moment. V.A. : Cred că el mai are și o mare dificultate în acest partid în care nu-i poate controla pe baronii locali, înșu‑ rubați foarte bine în feudele lor, vulnerabili doar în fața justiției. Ei condiționează sprijinul în campania electo‑ rală de promisiunea că, odată ajuns la Cotroceni, Ponta îi va scăpa de pedeapsa legii. De aceea raporturile clien‑ telare, cele dintre
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de promisiunea că, odată ajuns la Cotroceni, Ponta îi va scăpa de pedeapsa legii. De aceea raporturile clien‑ telare, cele dintre șef și subordonați, sunt inversate în PSD. A.M.P. : Noi trebuie oricum să ne domesticim și să civi‑ lizăm baronii. România, de fapt, nu are o altă clasă la care să se uite și din care să se dezvolte o nouă clasă politică decât pe primari. Primarii sunt singurii care mai fac și ce vor oamenii. Oamenii nu se hrănesc
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
săptămână, iar de la 5 ianuarie 1903 în format mai mare: 44/29 cm. Ea era purtătoarea opiniilor intelectualilor dr. Iancu Cavaler de Flondor și dr. George Popovici, creatorii Partidului Poporal Național și sprijinea să devină deputați doi bărbați deosebiți: dl. Baron Eudoxie Hurmuzachi și dl. George Popovici. Din 6 aprilie 1903, Deșteptarea avea un supliment literar de patru pagini, cel din 6 aprilie publicând: „Probleme ale culturii românești” de I.A. Rădulescu Pogoreanu, cu referire la limba și cultura orașelor și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
rămas fără urmări. Deși articolele aveau titluri ca acestea: „Românul are șapte vieți în pieptui de aramă”; „Satrapul de la Rădăuți” - referitor la conduita conducătorului de district Patak, unde în locul legii domnește volnicia și bunul plac, după „sosirea în țară a baronului Bourgignon a început persecutarea Partidului Național al Românilor, inclusiv a ziarului, întrecând toate prestațiunile de până acum ale Guvernului local.” Pentru că Patria se făcea apărătoarea celor prigoniți pentru purtarea la vedere a tricolorului românesc, Bourgignon și-a îndreptat toată urgia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apărătoarea celor prigoniți pentru purtarea la vedere a tricolorului românesc, Bourgignon și-a îndreptat toată urgia împotriva ziarului, l-a cenzurat și supravegheat, iar pe Valeriu Braniște l-a exilat, deși nu l-a găsit nicăieri. Dar cu cât înverșunarea baronului era mai mare cu atât mai dârză era rezistența românilor și atitudinea ziarului. Deși la alegerile pentru Dieta Bucovinei Partidul Românilor a susținut lupta în șapte districte Câmpulung, Rădăuți, Suceava, Gura Humorului, Storojineț, Siret, dar și la Cotman, Sadagura, Vîjnița
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]