3,424 matches
-
perioada aprilie-octombrie 1958 Lansky a efectuat "vizite de lucru" în "zona" Republica Dominicană, Martinica, Barbados, Puerto Rico, Trinidad-Tobago, Jamaica și Bahamas. Din octombrie 1958 nu a mai părăsit Cuba, rămânând în Havana pentru a asigura rezistența împotriva comuniștilor a "prietenului" său, dictatorul Batista, cu care stabilise de mulți ani o relație "reciproc avantajoasă". Se spune că Batista primea 10% din câștigurile de la cazino-urile patronate de mafioții lui Lansky San Souci, Sevilla-Biltmore, Commodore, Deauville și Capri și 30% de la cazinourile Montmartre Club, Nacional
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Puerto Rico, Trinidad-Tobago, Jamaica și Bahamas. Din octombrie 1958 nu a mai părăsit Cuba, rămânând în Havana pentru a asigura rezistența împotriva comuniștilor a "prietenului" său, dictatorul Batista, cu care stabilise de mulți ani o relație "reciproc avantajoasă". Se spune că Batista primea 10% din câștigurile de la cazino-urile patronate de mafioții lui Lansky San Souci, Sevilla-Biltmore, Commodore, Deauville și Capri și 30% de la cazinourile Montmartre Club, Nacional și Riviera, contribuția mafiei la cele 300 milioane de dolari adunate de Batista fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
că Batista primea 10% din câștigurile de la cazino-urile patronate de mafioții lui Lansky San Souci, Sevilla-Biltmore, Commodore, Deauville și Capri și 30% de la cazinourile Montmartre Club, Nacional și Riviera, contribuția mafiei la cele 300 milioane de dolari adunate de Batista fiind substanțială! Și a venit și 1 ianuarie 1959 și sfârșitul "frumoșilor ani"! Cu o zi înainte de fuga "prietenului Batista", Lanky avea să "decoleze" în Bahamas. Revenit la Havana pentru "tatonarea terenului", s-a mai întâlnit în martie cu unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Capri și 30% de la cazinourile Montmartre Club, Nacional și Riviera, contribuția mafiei la cele 300 milioane de dolari adunate de Batista fiind substanțială! Și a venit și 1 ianuarie 1959 și sfârșitul "frumoșilor ani"! Cu o zi înainte de fuga "prietenului Batista", Lanky avea să "decoleze" în Bahamas. Revenit la Havana pentru "tatonarea terenului", s-a mai întâlnit în martie cu unii din "colaboratori" în suita sa de la hotelul Nacional. Închiderea și apoi naționalizarea cazinourilor de către comuniști, i-au adus lui Lansky
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a autorizat luarea de măsuri. Continuând refuzul de extrădare, autoritățile americane au decretat stoparea exportului de produse farmaceutice americane către Cuba. În acest context "prietenul" Lansky, a plecat la Daytona Beach pentru a se consulta cu "prietenul comun" ,expreședintele Fulgencio Batista. Acesta a avansat două posibile soluții: guvernul cubanez să răspundă la blocada de produse farmaceutice americane cu blocada exportului de zahăr cubanez în SUA! A doua soluție era deplasarea lui Luciano la Caracas, "cu acte în regulă", prin Republica Dominicană. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
sa. I-a propus un onorariu de 5000 pesoși, propunere acceptată de Hemingway cu condiția ca din cei 5000 de pesoși să se cumpere televizoare pentru bolnavii internați la sanatoriul "El Rincon" din Havana! După succesul "cubanez", președintele Cubei, "dictatorul "Batista, i-a conferit lui Hemingway o "medalie onorifică", în numele "pescarilor profesioniști de pește-spadă"! Avea să mai primească în Cubaîn 1954"Ordinul Național Carlos Manuel de Cespedes" și în noiembrie 1955, la Palatul Sporturilor din Havana, "Ordinul San Cristobal de la Habana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
că oricum Pilar va continua să-i aparțină. L-a întrebat "Donde quieres tenerlo?" unde vrei să-l ții? La care Gregorine a răspuns" En su casa" în casa lui! Despre întâlnirea lui cu Fidel, Grego-rine avea să spună: "Mie Batista nu mi-a dat nimic. Dar Fidel a venit să mă vadă și mi-a dat o leafă specială și un televizor"! Transportat la Finca, pe șosea, Pilar avea să fie restaurant în mai multe rânduri în Cuba, ultima oară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cele trei restaurări ale yachtului Pilar, acestea fiind efectuate cu bani cubanezi! Excelent observator al realităților politice și economice din țările pe unde a trăit sau pe care le-a vizitat, Hemingway nu putea să rămână pasiv la excesele regimului Batista. Este posibil ca fostul corespondent și combatant din Războiul Civil din Spania să fi nutrit gânduri de apreciere a eforturilor poporului cubanez de înlăturare a dictaturii. Sunt ilustrative în acest context câte-va rânduri din "A avea și a nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
persoana care acorda interviul: Huber Matos! Matos era în 1959, la vremea victoriei Revoluției cubaneze, unul din cei cinci "comandantes historicos" comandanți istorici, alpturi de Fidel și Raul Castro, Che Guevara și Camilo Cienfuegos. Luptase alături de ei împotriva dictatorului Fulgencio Batista în Sierra Maestra, era un om de bază al Revoluției, echilibrat și cinstit și dorea o Cubă pentru cubanezi, fără teroare, fără împilare și în special fără excese și imixtiuni interne sau externe comuniste. Când și-a dat seama că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Neruda a făcut prima vizită în Cuba în 1942 și cum chiar și poeții de geniu le mai încurcă uneori, la 27 noiembrie 1944 revista "El Siglo", organ al Partidului Comunist Chilian, publica sub semnătura sa, sub titlul "Saludo a Batista", o odă închinată dictatorului Cubei, Fulgencio Batista, cel pe care avea să-l fugărească Fidel la 1 ianuarie 1959! A revenit în Cuba în 1949 și în 1960. Neruda a fost primul poet care a consacrat un volum de lirică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în 1942 și cum chiar și poeții de geniu le mai încurcă uneori, la 27 noiembrie 1944 revista "El Siglo", organ al Partidului Comunist Chilian, publica sub semnătura sa, sub titlul "Saludo a Batista", o odă închinată dictatorului Cubei, Fulgencio Batista, cel pe care avea să-l fugărească Fidel la 1 ianuarie 1959! A revenit în Cuba în 1949 și în 1960. Neruda a fost primul poet care a consacrat un volum de lirică Revoluției cubaneze, "Cancion de Gesto", ce conținea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
soție, ratând astfel o posibila apariție "pe sticlă"! Când am plecat spre dimineață de la "Habana Libre", am căutat să retrăim acea noapte de acum 50 de ani, de 1 ianuarie 1959, când forțele revoluționare au răsturnat regimul dictatorial al lui Batista, când acesta a fugit precipitat, când hotelurile și localurile de lux au fost asaltate și devastate, scene redate și în filmul "Habana", cu Robert Redford în rolul principal! La 1 ianuarie 2009 cerul Havanei era albastru, stelele luceau, briza răspândea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
un colegiu privat catolic și în 1947 s-a înscris în "Partidul Ortodox"! Partidul Comunist Cubanez a apărut abia în 1965, revoluția din Cuba n-au făcut-o comuniștii ci patrioții cubanezi "fără de partid" și masele asuprite, iar pe dictatorul Batista, conform documentelor oficiale, chiar administrația americană dorea să-l debarce pentru teroarea și fărădelegile săvârșite. În acei ani doamna Ileana nu ajunsese în Congresul SUA, fiind doar o copilă de clasa întâia, iar mai târziu, ca domnișoară, nu-i avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
americane. Înainte de Revoluție firmele americane dețineau 80% din rețeaua de servicii, mine, pământuri și rafinării de petrol din Cuba, 50% din rețeaua de căi ferate și 40% din industria zahărului. SUA l-au susținut ani de-a rândul pe dictatorul Batista, oferindu-i chiar "azil" la o eventuală retragere, ofertă anulată în ultima fază a dictaturii, când Batista a refuzat să demisioneze. În "Cartea Albă a Departamentului de Stat" din aprilie 1961, elaborată de Arthur Schlesinger, asistent al președintelui J.F.Kennedy
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
din Cuba, 50% din rețeaua de căi ferate și 40% din industria zahărului. SUA l-au susținut ani de-a rândul pe dictatorul Batista, oferindu-i chiar "azil" la o eventuală retragere, ofertă anulată în ultima fază a dictaturii, când Batista a refuzat să demisioneze. În "Cartea Albă a Departamentului de Stat" din aprilie 1961, elaborată de Arthur Schlesinger, asistent al președintelui J.F.Kennedy, se menționează: "Caracterul regimului Batista în Cuba dădea naștere de o manieră cvasi-inevita-bilă la o reacție populară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
la o eventuală retragere, ofertă anulată în ultima fază a dictaturii, când Batista a refuzat să demisioneze. În "Cartea Albă a Departamentului de Stat" din aprilie 1961, elaborată de Arthur Schlesinger, asistent al președintelui J.F.Kennedy, se menționează: "Caracterul regimului Batista în Cuba dădea naștere de o manieră cvasi-inevita-bilă la o reacție populară violentă. Rapacitatea conducătorilor, corupția guvernu-lui, brutalitatea poliției, indiferența regimului față de necesitățile populației, în domeniile educației, sănătății, locuințelor, justiției și progresului social, toate acestea, în Cuba, ca și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
noteze:" Gândesc că nu există altă țară în lume, inclusiv în țările sub dominație colonială, unde colonizarea economică, umilirea și exploatarea au fost mai rele decât acele care au lovit sever Cuba din cauza politicii țării mele în perioada regimului lui Batista"! Inițial autoritățile americane, prin decizia Departamentului de Stat din 7 ianuarie 1959, au recunoscut noul guvern revoluționar cubanez, hotărând și înlocuirea ambasadorului de la Havana, Earl Smith, compromis pentru colaborarea cu Batista, cu Phillip Bonsal, ce elaborase un plan de ameliorare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Cuba din cauza politicii țării mele în perioada regimului lui Batista"! Inițial autoritățile americane, prin decizia Departamentului de Stat din 7 ianuarie 1959, au recunoscut noul guvern revoluționar cubanez, hotărând și înlocuirea ambasadorului de la Havana, Earl Smith, compromis pentru colaborarea cu Batista, cu Phillip Bonsal, ce elaborase un plan de ameliorare a relațiilor bilaterale. (cei doi ambasadori aveau să publice ulterior volume interesante privind relațiile SUA Cuba: EarlSmith "El cuarto piso",1962 și Phillip Bonsal "Cuba, Castro y los Estados Unidos",1971
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și 73,5 % din importurile Cubei proveneau din SUA! În plină perioadă a "Războiului rece", de aceste "stângăcii" ale administrației americane nu avea cum să nu profite URSS: la 8 mai 1960 Cuba reia relațiile diplomatice cu URSS, întrerupte de Batista în 1952; la 4 februarie 1960 vicepremierul Anastas Mikoian efectuează o vizită în Cuba, oferind un credit de 100 milioane dolari; la 13 februarie 1960 se semnează primul "Acord comercial Cuba URSS", sovieticii angajându-se să achiziționeze întreaga producție de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
anilor. Ele au fost perfectate de specialiști ai CIA, de contrarevoluționari cubanezi stabiliți în special în Miami și uneori au "colaborat" contra sume importante șefi ai mafiei americane ca Salvatore Giancana și Santo Trafficante, cu "practică" în Cuba sub dictatorul Batista. Precizăm că într-o informare publicată în 1975 de o comisie de investigații a Senatului SUA, prezidată de senatorul Franck Church, se releva legătura CIA cu membri ai mafiei recrutați și plătiți pentru asasinarea lui Castro. De menționat că prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
primească o lovitură, cea de a 639 și tot de la americani. Venea de la cunoscuta revista "Forbes", care-l cota cu o avere de 900 milioane dolari! Iniția, aceeași revistă îi trecea în cont doar 300 milioane (atât avea și dictatorul Batista, când a fugit din Cuba la 1 ianuarie 1959), apoi cu 600 milioane... A calificat informațiile drept "prostii". A împlinit la 13 august 2010, 84 de ani și deși a cedat prerogativele fratelui, cubanezii spun "Raul gobierna, Fidel esta ahi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pentru baze navale" (temeiul "juridic" pentru baza de la Guan-tanamo). 1902-1925, Cuba este condusă de 5 președinți. la 13 august 1926 se naște la Biran, provincia Holguin, Fidel Castro Ruz. 4 septembrie 1933, are loc lovitura de stat a "sergenților", Fulgentio Batista preluând conducerea militară. 15 ianuarie 1934, se instalează guvernul de "concentrare națională" prezidat de Carlos Mendieta. 1940-1944, Fulgencio Batista se instalează la conducerea Cubei. 1952-1958, Batista revine la putere. 26 iulie 1953, are loc atacul unui grup de insurgenți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
1926 se naște la Biran, provincia Holguin, Fidel Castro Ruz. 4 septembrie 1933, are loc lovitura de stat a "sergenților", Fulgentio Batista preluând conducerea militară. 15 ianuarie 1934, se instalează guvernul de "concentrare națională" prezidat de Carlos Mendieta. 1940-1944, Fulgencio Batista se instalează la conducerea Cubei. 1952-1958, Batista revine la putere. 26 iulie 1953, are loc atacul unui grup de insurgenți la cazarma de la Moncada. Au murit, în confruntări, 3 revoluționari, au fost răniți 5 și luați prizonieri 80, între care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Fidel Castro Ruz. 4 septembrie 1933, are loc lovitura de stat a "sergenților", Fulgentio Batista preluând conducerea militară. 15 ianuarie 1934, se instalează guvernul de "concentrare națională" prezidat de Carlos Mendieta. 1940-1944, Fulgencio Batista se instalează la conducerea Cubei. 1952-1958, Batista revine la putere. 26 iulie 1953, are loc atacul unui grup de insurgenți la cazarma de la Moncada. Au murit, în confruntări, 3 revoluționari, au fost răniți 5 și luați prizonieri 80, între care și Fidel Castro. 2 decembrie 1956, debarcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
80, între care și Fidel Castro. 2 decembrie 1956, debarcă în Cuba, de pe vasul "Granma", cei 82 de revoluționari conduși de Fidel Castro. Atacați de armată și poliție, se retrag în munții Sierra Maestra, unde pregătesc insurgența împotriva regimului dictatorului Batista. 1 ianuarie 1959, dictatorul Fulgencio Batista fuge și în Cuba se instalează o juntă civico-militară. 7 ianuarie 1959, SUA recunosc guvernul revoluționar cubanez. 8 ianuarie 1959, intră în Havana Fidel Castro, în fruntea coloanei 1 a "Ejercito Rebelde" José Marti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]