3,030 matches
-
caz ca un Napoleon dinainte sigur de victoriile sale. Unii colegi motivau modul meu de a scrie printr-un ascuns spirit de avariție. Vroiam, cu alte cuvinte, să fac economie de hârtie, care pe atunci, de altfel, se găsea din belșug și era ieftină. Jalnică explicație, nemeritând nici cea mai mică atenție. În schimb, cu mult umor, un prieten din acea vreme a observat că, în ciuda caracterului foarte mărunt, scrisul meu e cam... lăbărțat. Îmi recomanda să-l mai comprim! În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Sfinte Când povară mă apasă Când povară mă apasă Și când chinul este greu Singur mă închid în casă Și mă rog lui Dumnezeu. Căci Scriptură ne învață Că orice îi cerem Lui Ne va da acum, în viață, Din belșugul Cerului. Cand furtună se-ntețește Și când valurile gem Sufletu-mi se odihnește Cu Iisus și nu mă tem. Căci Scriptură minunată Ne arată cum Iisus Marea-a potolit odată Cu-un Cuvânt ce-atunci i-a spus. Când e
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
el știa cum, de câteva grăunțe, pe care le împărțea cu duioșie tuturor celor din jur, fiecăruia câte puțină Acestea, coapte pe o tablă ruginită în pădurea prietenoasă a școlii, ori chiar, uneori, câteva ghinde prăjite pe jăratec, aflate din belșug la poalele falnicilor stejari ce ne înconjurau și (aș adăuga astăzi nostalgic) de parcă ne ocroteau, ne astâmparau foamea.Astăzi, după mai mulți ani, cele două întâlniri avute la școală, prima în 2000 și cea de a doua în vara lui
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
cum i s-o fi spus celui care se ocupa de grăsuni primea zilnic suplimentul de grăunțe sau ce mai trebuia pentru animale. Dar și pentru porci “pescuitul” era principala sursă de hrană. și cum oare să uiți anii de belșug ai Câșliței, singurul loc de pe pământ unde sărbătoarea toamnei scotea din adâncul sufletelor cele mai frumoase obiceiuri prin ancestralitatea lor? Doar aici am văzut , ca o lege nescrisă obligatorie dar și respectată, renunțarea aproape totală la folosirea veselei, a paharelor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
le făceau. An de an rămânea porumbul necules pe câmp. Se dădea dispoziție să-l taie și să-l ia acasă, dar tot nu voiau. Erau sătui și de furat. Coșerele lor erau pline cu porumb, care se făcea din belșug. Miliția lua măsuri doar cu aceia care nu-i serveau când aveau nevoie de ceva. În rest, tot ce era al C.A.P.-ului, era al tuturor. Frigul din ziua precedentă, îmbrăcămintea udă și neobișnuința de a munci în câmp m-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
iar sulurile de zăpadă de aproape un metru blocau șoseaua, astfel încât nici măcar cu tractorul nu se putea ieși din sat. Navetiștii nu au putut ajunge săptămâna aceea la lucru. Totul în comună era încremenit. Dimineața, doar coșurile care scoteau din belșug fuioare albe de fum, arătau că satul este locuit. Nimeni nu venea la primărie. Stăteam singură în birou și răsfoiam dosarele pe care le ordonam frumos. Țăranii nu ieșeau din casă decât pentru a da de mâncare animalelor. Primărița era
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fost o investiție bună. Doar calitatea lucrărilor de construcție a fost îndoielnică. După puțin timp de la construire, imobilul avea tencuiala căzută și se vedea cât de mare economie se făcuse la ciment, nu și la nisipul care se găsea din belșug destul de aproape. Coincidență sau nu, inginerul care se ocupa de lucrări tocmai își construia o vilă, care era puțin mai mică decât blocul, dar mult mai solidă decât acesta. După puțin timp de la instalarea în apartament, la ferma viticolă au
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Rucsanda, învățătoarea cea nurlie și pricepută în a da informații și a reclama, dar și mai pricepută la pregătirea unor mese îmbelșugate. În curtea casei sale avea un grătar uriaș, care prindea viață la venirea musafirilor. Fripturile erau stropite din belșug cu vin vechi, nohan și cu țuică tare de prune. Avea o rețetă secretă de pregătire a unui vin special în care adăuga mătrăgună și alte plante într-o cantitate numai de ea știută, astfel încât cel care bea, după ce trecea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
au venit milițienii să o apere. Să o legăm și să o dăm pe mâna oamenilor sau să o omorâm! Ce facem cu ea? Cred că cele auzite la capătul firului i-au potolit brusc elanul „revoluționar”, stimulat bahic din belșug la crâșma din centrul comunei noaptea trecută, astfel încât a pus ușurel telefonul în furcă și, târâindu-și piciorul beteag, a ieșit pe ușa pe care a și închis-o ușor de tot. Odată cu el au ieșit și cei doi bețivi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pe râuri interioare, pe fluviu și pe mare cu monoxile, bărci și plute, folosite la pescuit, comerț și, rar, în lupte. Alexandru cel Mare ar fi luat de la locuitorii Istrului bărcile de care avea nevoie, pentru că aceștia le fabricau din belșug, inclusiv pentru incursiuni de jaf asupra coloniilor grecești. Ar putea fi aceasta o primă acțiune de piraterie în spațiul autohton. Dobrogea a devenit provincie romană, în secolul I î.Hr., și interesele comerciale ale cuceritorilor au adus în apele Mării Negre, pe
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
este încercarea și prea crudă lovitura care ne-a nimerit! Dar în fața voinței dumnezeiești trebuie să ne închinăm cu evlavioasă supunere și creștinească resemnare. De aceea nu ne rămâne decât să ne înecăm durerea în izvorul lacrimilor, care curg din belșug pe fața tuturor. Din corpul acesta neînsuflețit și-a luat sborul spre cer un suflet bun și blajin, un suflet împodobit de fire cu alese însușiri morale și intelectuale [...]. În organismul debilitat de griji și osteneli s-a încuibat cu
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
amintirea și nostalgia defilărilor pompoase în calești de aur, încadrînd persoana sacră a Suveranului Pontif, a procesiunilor care făceau să sclipească în soare ornamentele odăjdiilor, aurul toiegelor și al raclelor cu relicve sfinte, însoțite de distribuirea de monede aruncate din belșug de servitorii pontificali. Dar așa cum se prezenta ținuta de paradă, poporul privea favorabil trecerea regelui pe străzi, cu figura sa plăcută pe care sprîncenele stufoase și mustața groasă nu reușeau să o facă fioroasă. Curajul dovedit la Custozza și pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care s-a prezentat a fi poetul Paul Daian. Îl cunoșteam din vedere, căci îl întâlnisem de mai multe ori în diferite situații: un personaj pitoresc al literaturii bucureștene, nu lipsit de talent poetic și, în orice caz, înzestrat din belșug cu umor. Ei bine, acest simpatic poet care nu pregeta să bântuie Salonul cărții de la București, din luna iunie, deghizat în fel și chip, uneori suflând în trompetă, alteori lovind într-o tobă, poetul deci se declară cu cea mai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și ale lui Saul Below, trecând prin articolul lui Tony Judt și reacțiile stârnite de acesta, mi-am zis la un moment dat că revista 22 e o arenă (am găsit cuvântul!) a politically correctness-ului: cu nisip sau talaj din belșug, câțiva dresori mânuind bici cu șfichiul lung și intelectuali români abia scăpați din cuști și care învață să fie liberi... Cotidianul, 16-17 februarie 2002 Globalizarea literaturii după descoperirea dinamitei Într-o conferință pe tema „Poate fi literatura globalizată?”, Gheorghe Schwartz
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ca pe o redutabilă avangardă în lupta lor pentru ocuparea ultimelor camere ale hotelului paradisiac. Și cum să nu-i înțelegi! Vor și ei să se bucure de civilizația care domnește în marele hotel. Vor și ei să trăiască în belșug și în siguranță. Cât despre amănuntele sumbre și uneori sordide ale acestei Europe atât de râvnite, cine stă să-și piardă vremea și să-și strice buna dispoziție cu ele? Iată o scurtă „poveste de Crăciun”. Zilele trecute, în Germania
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
uneori ghinion, și asta nu e vina antrenorului, după cum nu e meritul antrenorului nici cînd echipa lui cîștigă în minutul 93. Tehnicianul poate fi pus în discuție doar cînd jocul e prost, iar la UTA asemenea momente au fost din belșug. Cinicii ar spune că patronii de la Arad puteau retrograda liniștiți și cu un antrenor domiciliat în țară, plătit cu 10 000 de dolari pe an, nu pe lună. Sau că printre tehnicienii români s-ar găsi destui pricepuți specialiști în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
grămadă de corespondenți în viața reală. Cămăși hawaiene, pulovere turcești din mohair, costume la două rînduri cu design à la Gheorghiu Dej. Albastru peste galben, roșu peste verde, roz pe sub bleu. Enormități vestimentare și cromatice care pot fi întîlnite din belșug la o simplă plimbare a degetului pe butoanele telecomenzii. Realizatorul Jderescu, bătrînul nea Pișcoci și profesorul de istorie înmuiat de-o viață în vodcă, protagoniștii filmului laureat la Cannes, există și ei pe sticla televizoarelor seară de seară. Personajele sînt
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
puteri în cer și pe pământ. Divanul său e un mic Olimp. Domnul umblă prin țară să împartă dreptate supușilor și e întîmpinat cu clapon cu vin, opărit cu unt, după o rețetă rămasă de la un boier al lui Mavrichie-împărat. Belșugul alimentar din curțile și hanurile Moldovei este un aspect particular al unei rodnicii nebune de țară aproape necălcată de oameni. Într-o dumbravă numită Măr-Putred (nume sugerând imensitatea roadelor) iarba nouă răzbate prin iarba veche și zimbrii se amestecă cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ultima vreme M. Sadoveanu a început a compune niște romane de un epic superficial, a căror valoare stă în încercarea de reconstrucție a unei Dacii absolute, a unei societăți rare, pierdute pe teritoriul geto-scitic, trăind după rituri imemoriale, într-un belșug fabulos. Uvar descrie Sciția atemporală, luând ca pretext memorialul unui iacut. Cantitatea fantastică a peștilor, vânatului e nota esențială. Cu un glonte se pot doborî deodată cincizeci și trei de păsări. Nopțile de Sânziene evoacă o Sciție mai apropiată, constituită de urmașii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
47: ,, Pe cînd goții, fiindu-le pe atunci rege Tanausis, locuiau în aceste părți, Vesosis, regele egipteni-lor, le-a declarat război. Regele goților Tanausis, l-a întîmpinat în luptă pe Vesosis al egiptenilor la fluviul Phasis, unde se găsesc din belșug fazanii, păsări vîndute în toată lumea pentru mesele celor puternici. Bătîndu-l strașnic l-a urmărit pînă în Egipt și, dacă nu l-ar fi împiedicat valurile de netrecut ale fluviului Nil, precum și întăriturile ridicate de Vesosis mai înainte împotriva etiopienilor, l-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de pe pă-mîntul Domnului(ca: casă, colonie, oraș + na: răzor, strat, a pregăti, loc, tămîie + an: cel din ceruri, Creator) sau casa neamul ales de Dumnezeu. Și Iordanes ne-a lăsat mărturie că prin acele lorcuri s-au lăsat ademeniți de belșugul locului o parte dintre prădătorii care au ,,vizitat” Egiptul prin secolul XVlll î.e.n.Chiar cuvîntul Palestina care arată numele regiunii în greacă, vine de la numele populației arimine/getice ce s-a stabilit pe aceste meleaguri în vremuri pe care încă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de hașișin, complicat și indescriptibil ca o planetă străină. Iată acea stâncă urieșească, scăldându-și picioarele-n mare, iată ciucurii de palate, pagode, temple, statui năpădind-o până în vârf, copleșind-o ca merele care rup ramul într-un an de belșug, iată sfințenia și cântările ce-o învăluie, iată piatra albastră și caolinul, iată marmura și malachita, iată terasele încălecate, balustradele în zig-zag, treptele, mii de trepte... Iată ferestrele mici ca de bunkere, iată coloanele și iată bolțile, iată acoperișele suprapuse
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Sarmisegetuza și am luat pământul de aici, din diferite părți ale cetății și am ales dintr-una din camerele dezgropate și care a ars în cursul asediului, pentru care motiv bulgării de pământ sunt roșii, simbolizând sângele vărsat acolo din belșug. Acest fort a fost comandat de cumnatul lui Decebal și căderea lui în mâinile romanilor a dislocat sistemul de apărare al Sarmisegetuzei care apoi a căzut definitiv.” Ion Moța, Corneliu Georgescu Ce spune istoria despre lupta lui Decebal (Istoria Românilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
urmă, n-a mai avut nici grija locuinței și a mâncării. Prin urmare, este cert că, dacă de la cei săraci nu lua decât un foarte modest onorar, în schimb de la cealaltă clientelă de oameni cu dare de mână lua din belșug. Doctorul Drasch avea și o mare pasiune: mânca mult. În contra tuturor prescripțiilor științei, mânca enorm și tot lucruri indigeste și vătămătoare. De aceea a murit de un ulcer al stomacului. Ignorant cum era și încăpățânat ca toți ignoranții, deși inteligent
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
radio despre activitatea frumoasă a tinerilor Înaintași. Este un colț bogat În izvoare culturale. Se ridică treptat ceața și apare În lumina care se cuvine. Mata ai un mare merit În această activitate, iar răbdarea, care trebuie, o ai din belșug. Primește toată admirația noastră. Lângă mata ai norocul să fie Încă Dl. Ciurea; un mare exemplu! Dumnezeu să-l ție Încă mulți ani! Este de admirat, cum se mai poate agita la o vârstă Înaintată. Cât elan, entuziasm, pricepere și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]