2,657 matches
-
vedere al dreptului istoric. Acum, după ce am parcurs documentar traseul istoric urmat de satele umbrăreștene până aici, văzând cum au ajuns ele din obști sătești libere în sate aservite intereselor materiale ale unor stăpâni, avem posibilitatea să constatăm că stăpânirile boierești nu s-au întemeiat, în cazul satelor noastre, cel puțin, nici pe dreptul natural, firesc, nici pe cel istoric, ci a fost consecința unor împrejurări social-economice și politice favorabile acelora ce dețineau pârghiile puterii în stat, respectiv politică, militară și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
jalbe instanțelor în drept, respectiv Comisiilor de împroprietărire de la plasă și județ, mai apoi și Consiliului de Stat, aducând mărturii ale consătenilor drept probe că au efectuat zile de clacă, 22 de oameni au arătat că respectivii au „muncit ponturile boierescului mai bine de 25 de ani”. Rezoluțiile puse pe cererile lor tergiversează rezolvarea, ei revin plângându-se că „în loc să se modifice cererile de a ne împroprietări după drepturile ce posedăm, astăzi ne vedem depărtați chiar și din locuințele noastre cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
publică de la fanarioți încoace, de care nu știm dacă ne vom vindeca vreodată fără a aplica efectiv leacuri draconice, adică pe măsura bolii. Comparând cifrele din care rezultă suprafețele atribuite acum pentru împroprietărire cu cele ce fuseseră stabilite prin „ponturile boierescului” din Așezământul lui Alexandru Moruzi, observăm o diminuare a suprafețelor atribuite sătenilor față de suprafețele avute anterior în folosință și care erau: -4 fălcii pentru cosit, 4 fălcii pentru pășunat, patru fălcii pentru arătură și semănături fruntașilor; -câte 3 fălcii din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și locuitorii clăcași îndreptățiți să primească dreptul de proprietate, potrivit celor trei categorii, plus locuitorii săteni așezați pe moșie, dar care nu au făcut clacă. Pentru moșiile de de teritoriul comunei noastre s-au întocmit liste pe cele două proprietăți boierești, Umbrăreștii stăpâniți de Elenco Manu și Torceștii lui Panaite Balș. Pentru o bună documentare redăm capul și rubricile listei de clăcași aflați pe moșia Umbrărești: Tabela A de constatarea numărului clăcașilor, a categoriei lor și a sumei de despăgubire cuvenită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuitori împroprietăriți. Diferența la procente reflectă aceeași situație. Altă prevedere a Legii din 1864, cea mai importantă prin consecințele sale sociale, a fost cea de la art. 10 prin care „Se desființează odată pentru totdeauna și în toată întinderea României, claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de meremet, carele de lemne, și alte asemenea sarcine, datorite stăpânilor de moșii sau în natură sau în bani...”, în schimbul unei despăgubiri după cum urmează: - 133 lei cel cu 4 boi și o vacă; - 100 lei și 24
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
2 fălcii și 70 prăjini codașii, suma răscumpărării rămâne aceeași ca și a acelora ce au primit suprafețe mai mici, adică raportat numai la numărul vitelor cu care locuitorii fuseseră obligați să efectueze și să rezolve sarcinile prevăzute în „ponturile boierești”. Că acestea reprezentau atunci împilarea și marea povară de care doreau țăranii să scape ne convingem și din pasajul jalbei țăranilor prezentată în Adunarea ad-hoc din Moldova care urmează: „suspinul, - durerea noastră di toate zilele, dorința cea mai mare pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scape ne convingem și din pasajul jalbei țăranilor prezentată în Adunarea ad-hoc din Moldova care urmează: „suspinul, - durerea noastră di toate zilele, dorința cea mai mare pentru care ne rugăm zi și noapte lui Dumnezeu ca să să îndure, este căderea boierescului; de aceea vrem să răscumpărăm boierescul și toate acelea cu care suntem împovărați de către boierii de moșii. Vroim să scăpăm, să ne răscumpărăm de robia în care suntem”. Aceasta era chintesența jalbei lor ce-și va găsi rezolvarea abia în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
jalbei țăranilor prezentată în Adunarea ad-hoc din Moldova care urmează: „suspinul, - durerea noastră di toate zilele, dorința cea mai mare pentru care ne rugăm zi și noapte lui Dumnezeu ca să să îndure, este căderea boierescului; de aceea vrem să răscumpărăm boierescul și toate acelea cu care suntem împovărați de către boierii de moșii. Vroim să scăpăm, să ne răscumpărăm de robia în care suntem”. Aceasta era chintesența jalbei lor ce-și va găsi rezolvarea abia în 1864. Am insistat asupra problemei privind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dețineau următoarele imobile funciare: - 2300 fălcii, ceea ce ar da circa 3.450 ha, familia fraților Suțu la Umbrărești, din Herătău până la Siret; - 5.148 ha măsura proprietatea familiei Balș la Torcești. Prin urmare, era o prea mare discrepanță între proprietățile boierești și cele țărănești. Se înțelege de ce reforma agrară din 1864, cu toate laturile sale benefice, a reprezentat, din punct de vedere economic și social, doar o rezolvare de scurt timp. Curând reapare din nou în discuție ceea ce s-a numit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
secolului al XIX-lea și începutul celui următor, creându-se adevărate trusturi arendășești. Sistemul a fost favorizat prin legile în domeniu ce preconizau învoielile sau tocmelile agricole, pe care țăranii le-au perceput și simțit la fel ca pe „ponturile boierești”, condițiile și obligațiile fiind unilaterale, numai pentru țărani forțați să le accepte din lipsa pământului necesar existenței lor. Acum, aceste condiții sunt specifice întregii țărănimi, clăcași și răzeși, ambele categorii resimțind nevoia de a se învoi cu proprietarul ori arendașul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se învoi cu proprietarul ori arendașul atotputernic prin avere și sprijin politic. Umbrăreștenii nu au rămas în afara acestei situații. Bătrânii satului vorbeau în perioada interbelică ca despre niște amintiri amare, cum ei au trăit și au muncit „înainte de război ponturile boierești” la arendașii moșiilor Umbrărești (Traian Cristescu) sau Torcești (C. Bușilă). Părinții și vecinii noștri, urmași de răzeși, relatau sărbătoarea când se adunau și își depănau amintirile și trăirile despre calvarul lucrului în „dijmă” la boieri. De pildă, trebuia să plece
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
calvarul lucrului în „dijmă” la boieri. De pildă, trebuia să plece tot satul de pe la miezul nopții la recoltatul porumbului pe Valea Lupei, o distanță între 6 și 9 km de sat, se întorceau spre seară cu carele încărcate la „leșile boierești” (expresia le aparține) lângă curtea de la Tămășeni, unde urmau să descarce recolta. Carele se înșirau pe o lungime de sute de metri, de la actualul local al Primăriei până aproape de fosta biserică a Corpăceștilor, fiecare stătea și aștepta ceasuri întregi să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sociale ce recurg la dreptul separării din obște, al ieșirii din indiviziunea numită devălmășie. Că așa s-a produs ruperea succesivă a Bozieștilor și Torceștilor din marea întindere umbrăreșteană ne stă mărturie apa râului Bârlad, devenit hotar între marea stăpânire boierească și obștea Umbrăreștilor devălmași, ceea ce nu era permis în străvechime, când „cursul apelor reprezenta o folosință” și nu un hotar. Am avut unele informații în legătură cu desființarea devălmășiei Torceștilor, nevoiți să renunțe la răzeșia de mai înainte, ca urmare a acelui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aici începuse mai dinainte prin înstrăinările din 1633 și 1634, poate chiar cu mult timp mai devreme, dar actele nu s-au păstrat pentru anii anteriori; acum forma veche de stăpânire este abandonată de nevoie și înlocuită cu stăpânirea individuală, boierească, răzeșii de altă dată devenind dijmași. Deși câțiva dintre locuitori și-au rezervat o stăpânire răzeșească în continuare pe partea de nord a moșiei, rezistența lor nu a durat decât puțină vreme după 1683, iar satul ajunge în întregime boieresc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierească, răzeșii de altă dată devenind dijmași. Deși câțiva dintre locuitori și-au rezervat o stăpânire răzeșească în continuare pe partea de nord a moșiei, rezistența lor nu a durat decât puțină vreme după 1683, iar satul ajunge în întregime boieresc prin 1698, poate puțin mai înainte. Destul de explicit ni se prezintă, documentar, felul cum s-a produs la umbrăreștenii de la vest de apa Bârladului separarea părții boierilor Costăchești de cele răzeșești. Am arătat într-un capitol precedent că, până în anul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarnic prin care se face separarea nu s-a păstrat, ori n-am dat noi de el, dar conținutul său de bază se află menționat într-un document ce relatează o judecată purtată între răzeșii din Umbrărești și stăpâna părții boierești din 1835, Elenco Manu. Ce se întâmplase ? Stăpânul moșiei vecine, numită Podoleni, încălcase hotarul părții boierești în partea sa de nord, se deschisese un proces între Elenco Manu și Alecu Ghica, a cărui desfășurare se prelungea, motiv pentru postelniceasa Manu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
el, dar conținutul său de bază se află menționat într-un document ce relatează o judecată purtată între răzeșii din Umbrărești și stăpâna părții boierești din 1835, Elenco Manu. Ce se întâmplase ? Stăpânul moșiei vecine, numită Podoleni, încălcase hotarul părții boierești în partea sa de nord, se deschisese un proces între Elenco Manu și Alecu Ghica, a cărui desfășurare se prelungea, motiv pentru postelniceasa Manu de a pretinde schimbarea hotarului dintre partea ei și a răzeșilor pe o altă linie decât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unde noi ziceam La Dib, deformare populară în loc de dig, I. S.), spre apus prin pivnița lui Ocniș” până în apa Siretului, deoarece partea de peste Siret era stăpânită în acest timp de către „hătmăneasa Rucsanda Ruset, născută Calimah”, fiind vorba de partea Umbrăreștilor boierești de la vest de Siret, aflată în hotar cu Bilieștii la nord și cu răzeșii surăieni de pe moșia răzeșească umbrăreșteană, în partea de sud. Trebuie să mai observăm și să reținem permanenta distincție care se face în documentele din care am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reprodus prin termenii „înpărtășire răzășască” și „stăpânitorii părții de sus”; în primul caz, referirea se face pentru cei rămași în devălmășie, care stăpâneau încă pe părți nealese și nefixate pe teren și pe indivizi; în cel de-al doilea, stăpânirea boierească, devenită individuală. Distincția ce se face între stăpânirea răzeșească a Umbrăreștilor și cea a boierilor o găsim exprimată, pentru această parte de vest de Siret, și în mărturia hotarnică întocmită de Săndulache Stamatin, în anul 1827, când răzeșii afirmă: „făcându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
amestecare cu noi răzășii, din pârâul Dimaciul și până în Siretul cu apă”. Această mărturie hotarnică a fost confirmată și întărită pe data de 15 aprilie 1828 prin anaforaua marilor boieri din Divanul de atunci, adăogându-se și textul privind proveniența moșiei boierești, „zăstri a soției dumisale Ruxandrei, fiica dumisale vornicului Alecu Calimah, și dumnialui, iarăși, le are după soția dumisale, fiica răposatului vornic Gavril Conachi”, moșie care a fost acum „stâlpită cu pietri de giur-împregiur și fără vreo amestecare cu dânșii”, adică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precedentă. Întâlnim în anul 1724 pe un „Sandul, căpitanul de Umbrărești”, participant la efectuarea unei hotărnicii din satul vecin, „Bârlădenii, care sunt la ținutul Tecuciului”, pe Darie, vătav al logofătului Manolache Costachi (în acest răstimp a crescut mult numărul slugilor boierești), pe Ion Drăgoi, mazil la Torcești, înregistrat ca atare în catagrafia din 1774, dând și o mărturie în 1784. Poate vor fi existând și alte nume prin documente pe care noi nu le-am văzut, dar fenomenul la care ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
liniște. Scopul lor au fost să li se dea pământ”. Preotul de la Torcești a raportat că „în cuprinsul acestei parohii nu s-a petrecut nici o răscoală țărănească”, voind să spună că țăranii de aici nu au făcut stricăciuni la curtea boierească cum s-a întâmplat la Umbrărești, dar împotriva proprietarului Paul Balș s-au ridicat. Mama mea, martoră a episodului, relata că a văzut cum locuitori din Torcești „alergau cu topoarele după trăsura boierului care fugea pe marginea pădurii”, adăpostindu-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o masă și li se aplicau loviturile pe spate. În timpul când oamenii treceau la curte, un funcționar al Primăriei, ascuns în pod și urmărind pe cucuvea pe fiecare, îl nota pe listă, având evidența celor care au trecut spre curtea boierească, fie și din aceeași curiozitate specifică oricărui individ, astfel că, și cei care au prădat și cei care doar au privit, au suportat aceleași pedepse și suferințe. Au urmat cercetările și arestările celor implicați în evenimente, un raport al Procuraturii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țăranilor fiindu-le Legea din 4/17 aprilie 1908, de înființare a Casei Rurale, „societate bancară specializată în finanțarea țăranilor care doreau să participe la cumpărarea unor moșii scoase la vânzare”. În spiritul acestei legi s-a procedat cu moșia boierească a Umbrăreștilor între anii 1910-1921, fapt despre care am relatat într-un capitol precedent. În legătura cu cele întâmplate la Umbrărești (și în alte sate) au rămas amintirile povestite de către localnici când se adunau sărbătoarea la taclale, uitate și ele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
însărcinat cu această treabă, dar vătafii erau obligați să aibă o evidență pentru sumele și veniturile de care răspundeau pe timp de un an, cel puțin. Și nu erau sume mici ori cantități de produse neînsemnate. Vătafii de prin satele boierești erau considerați slujitori și asimilați cu ceea ce se va numi mai apoi funcționari la diferite instituții de stat sau particulare. În vremea când erau angajați la boieri, nu erau incluși în rândul birnicilor, ci al privilegiaților. Nu trebuie să se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]