6,134 matches
-
înfrățit cu „Poisonville” - pronunția voit defectuoasă a lui Personville -, din romanul Red Harvest al lui Dashiell Hammett. Otrava există pretutindeni: în clădiri, în oameni, în bani. E însăși esența acestui univers descentrat, decerebrat, devitalizat (cu ironia lui devastatoare, Jim Thompson botează cu numele Central City localitatea din romanul The Killer Inside Me - evident, din Texas!). Doar forțele maligne - asasinii, contrabandiștii, patronii de bordeluri, escrocii - posedă suficientă energie pentru a face să palpite viața în aceste veritabile sicrie de dimensiuni înfricoșătoare. Lupta
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
p. 372, trad. Leon Levițchi și Dan Duțescu) și, în afara puternicei sonorități, nu stabilește neapărat o legătură cu substanța cărții. E mai degrabă un tic al lui Parker, care a apelat adeseori la scriitori de prim-plan pentru a-și boteza cărțile: The Widening Gyre (1983) împrumută o sintagmă din faimoasa poezie The Second Coming a lui W.B. Yeats; Valediction (1984) e inspirată de poemul lui William Blake, iar Taming a Sea Horse (1986) provine din marele poem al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și a Fecioarei Maria, deseori deținuții fiind dezbrăcați la pielea goală. Unii supraviețuitori povestesc chiar că s-a procedat la inversarea poruncilor din decalog ori la interpretarea lor malițioasă. Și alte practici ori momente religioase erau batjocorite. Astfel, agresorii își „botezau” victimele în hârdăul cu fecale și urină, la fel cum „împărtășirea” se făcea tot cu excremente. Simulări cu caracter blasfemic au fost executate și pentru a reproduce zămislirea lui Hristos: „Tu ești Fecioara Prea..., iar tu șși se indica spre
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
forțele democratice, care „apără dreptul tuturor la viață”. Ea îndemna femeile să respingă „linia politică a extremismului, fie el de dreapta, fie de stânga” și să urmeze „numai linia medie a democrației, acesta fiind curentul sănătos și trainic”1. Calypso Botez releva, în fața asistenței, pericolul politicii statelor fasciste care impunea femeilor „o permanentă fabricare a cărnii de tun” și „înregimentarea în detașamente de muncă forțată” pentru realizarea proiectelor revanșarde. Ea a condamnat participarea unor tinere la manifestările legionare, folosind „semne și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
examene și obțin cărțulia de maestru calificat. Cei care au aptitudini speciale pentru învățătură sunt trimiși în școli superioare, primăria trebuind să le poarte de grije, până la completa terminare a studiilor. Fetițele din Orfelinatul „Radu Vodă”, care, până la venirea d-nei Botez în fruntea asistenței municipiului erau destinate a fi plasate „în căpătuire” prin familii (adică servitoare fără leafă, dar cu obligația de a li se depune câte o sumă lunară ridicolă, pentru înzestrare) își vor avea de-acum viitorul asigurat. Făcându
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
trebuie să aibă grijă de ridicarea nivelului moral și cultural al țărănimii. D-na Ortansa Satmary vorbește despre importanța participării femeilor la viața publică a națiunilor, participare ce corespunde unei necesități evidente a realității vremurilor ce trăim. D-na Calypso Botez face un istoric al mișcării feministe la noi în țară. Spune că locul femeilor care aspiră la libertate este în cadrul Partidului Național-Țărănesc, care luptă pentru un echilibru real în viața națională între clasele sociale. După ce d-na Botez și-a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
realul fiind perceput aici prin prisma visului și utopiei. SCRIERI: Ispita înfloririi, Chișinău, 1970; Culegători în amurg, Chișinău, 1976; Perpetuele bucurii, Chișinău, 1977; Primăvara în doi, Chișinău, 1988; Întoarcerea lui Traian, Chișinău, 1990; Orizont vertical, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Ispita înfloririi și ispita unui debut, „Cultura”, 1972, 1 aprilie; Grigore Vieru, Răbdare și frumoasă trudă, LA, 1988, 25 august; Mihai Cimpoi, Amiaza culegătorului, LA, 1988, 25 august; Gheorghe Tomozei, Poeți basarabeni, L, 1992, 48; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 219
BURAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
Sociale și Politice, care a funcționat la un moment dat În zona Academiei. Avea un birou pe strada Mozart, pe care Îl conducea un sociolog cu numele Mircea Ioanid. A lucrat acolo și Gabriel Liiceanu, dacă nu mă Înșel. Mihai Botez avea la rândul său relații În această direcție. Vorbesc de traduceri-pirat, pentru că nu se plătea nici un fel de copyright, circulau 100 de exemplare dintr-un volum - să spunem o nouă carte de Toffler - care nu apărea și la Editura Politică
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
vieții au devenit din ce în ce mai proeminente în câmpul științelor sociale. Treptat, ele și-au câștigat un loc privilegiat în teoria, cercetarea și aplicarea diverselor discipline, dintre care am aminti psihologia, psihoterapia, științele educației, sociologia și istoria. Preluând terminologia kuhniană, unii au botezat această evoluție istorică „revoluția narativă”, în vreme ce alții au văzut în ea abandonarea paradigmei pozitiviste în științele sociale (Bruner, 1990; Sarbin, 1986). Utilizarea potențialului narativ al materialelor supuse cercetării poate fi atât un adaos la inventarul deja existent de metode tradiționale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a fi la curent, asociat unui grup) sau legat în mod nefericit de un eveniment neplăcut (a fi amestecat într-o afacere delicată). Dușul capătă un sens nou. Expresia «Duș rece» evocă o surpriză neplăcută, un eșec, o turnură neașteptată. Botez Botezul constituie un ritual de trecere și de purificare. În vis, dacă subiectul participă într-un fel sau altul ori e doar un simplu spectator, exprimă nevoia de «a se curăța», de «a se spăla» de acțiunile negative, de a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de-a face cu o explicație etiologică retroactivă. Matei spune că arhiereii au cumpărat terenul, numindu-l „țarina sângelui”; Luca, dimpotrivă, afirmă că Iuda Însuși l-a dobândit, Înainte de „a crăpa” și că din cauza morții sale „toxice” locul a fost botezat ca atare. Elementul comun este numele: „țarina sângelui”. Probabil bucata de pământ purta deja numele respectiv, iar evangheliștii nu fac decât să speculeze relația dintre toponim și fapta lui Iuda, fiecare propunând o versiune conformă cu propria teologie. * În finalul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sută din ancheta sa vizează Întrebarea: ce nu este păcat Împotriva Sfântului Duh? De pildă, păgânii care blasfemiază Împotriva Duhului, fără să-L cunoască, pot fi considerați pe veci osândiți? Nu, răspunde el, fiindcă oricând aceștia se pot converti și boteza, iar prin botez, primind Duhul Sfânt, devin curați ca lacrima. Cazul iudeilor: și aceștia, cum spune protomartirul Ștefan, se Încăpățânează Împotriva Duhului. Dar există și cazuri excepționale, când harul Îi transformă pe torționari sau increduli În apostoli ai lui Isus
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pe care le proclamă Împotriva Duhului, dacă la un moment dat ei revin pe făgașul ortodoxiei, păcatul le este iertat. Altă ipoteză respinsă: unii, maximaliștii, rigoriștii, fundamentaliștii intratabili, pretind că păcatul Împotriva Duhului este păcatul comis după botez. Te-ai botezat, s-a isprăvit, nu mai ai voie să păcătuiești. Aceștia exclud, pe de o parte, pocăința din partea păcătosului, pe de altă parte, capacitatea harului de a lucra și de a ierta, bunătatea harului. Aluzie clară la donatiști! Contrargument de bun-simț
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ce se Întâmplă cu creștinii care au primit botezul de mici, fără să fie conștienți de „povara harului” pe care o duc În suflet? Aceștia sunt excluși de la mântuire, din moment ce mintea lor nu era Îndestul de coaptă atunci când au fost botezați? Alții susțin că păcatul iremisibil este orice păcat comis În mod conștient, deliberat. Contraargument: cine nu știe că e păcat să te culci cu soția altuia, să Înșeli În afaceri, să minți, să depui jurământ mincinos? Toate sunt păcate conștiente
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cunoașterii voinței lui Dumnezeu? Dar cum putem stabili când cineva cunoaște voința lui Dumnezeu? Botezul nu constituie o cotitură decisivă În această privință, așa cum ne-o dovedește cazul centurionului Cornelius, care știe ce vrea Dumnezeu de la el Înainte de a fi botezat. Și viceversa, mulți dintre botezați habar nu au ce vrea concret Dumnezeu de la ei. Deși teoretic ei se numesc creștini, practic viața lor se află În contrasens cu voința divină. Dar și aceștia beneficiază de un antidot: creștinii desăvârșiți le
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
În toate Împrejurările, efectele ei terapeutice sunt puse la Îndoială. Într-adevăr, până la sfârșitul secolului al II-lea, botezul a fost „singura instituție penitențială”. Valoarea unică, absolut extraordinară a botezului excludea o taină paralelă, precum aceea a pocăinței. Cine se boteza avea iertate păcatele, dar În același timp se angaja să nu mai comită nici unul. De unde cutuma de a primi botezul abia spre sfârșitul vieții sau În situații critice. După botez nici un păcat: aceasta a fost regula În primele două secole
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
doctorat și tot Loichiță este cel care l-a determinat să se ocupe de scrierile lui Dositei al Ierusalimului (teză publicată În revista Candela, nr. 40, 1929, pp. 208-276). Loichiță a fost foarte apropiat de familia Stăniloae, căreia i-a botezat primii doi copii. A fost, de asemenea, martor la căsătoria lui Stăniloae. Pentru amănunte, Lidia Ionescu Stăniloae, În Lumina faptei, lumina adevărului, București, 2000, p. 40. Episodul este povestit de Crainic În memoriile sale, Zile albe, zile negre, București, 1991
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
BOTEZATU, Grigore (14.I.1929, Baraboi, j. Edineț), etnolog. Este fiul Anei (n. Burbulea) și al lui Gheorghe Botezatu, țărani răzeși. A absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1954), fiind apoi cercetător științific, șeful secției
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
BOTEZATU, Grigore (14.I.1929, Baraboi, j. Edineț), etnolog. Este fiul Anei (n. Burbulea) și al lui Gheorghe Botezatu, țărani răzeși. A absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1954), fiind apoi cercetător științific, șeful secției de folclor (1979-1999) și director adjunct al Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
poveste, vino! Povești și proverbe ale popoarelor Etiopiei și Sudanului povestite pentru copii de L. Linbarskaia, Chișinău, 1967. Repere bibliografice: E. Junghietu, Folclorul - o pasiune permanentă, LA, 1979, 18 ianuarie; I. C. Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 290-296; N. Băieșu, Grigore Botezatu, RLSL, 1989, 2; Datcu, Dicț. etnolog., I, 97-99; Pamfil Bilțiu, Un etnolog de seamă al Republicii Moldova, „România km 0”, 2001, 1-2. N.B.
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
Balada mâinilor ciungi, Chișinău, 1979; Cercurile trunchiului, Chișinău, 1979; Legământ, Chișinău, 1981; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1983; Rubiconul, Chișinău, 1984; Verb la netrecut, Chișinău, 1985; Poeme, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Martor ocular, Chișinău, 1983, 165-195; Eliza Botezatu, Lumina darnică a poeziei. Creația lui Pavel Boțu, Chișinău, 1987; Tatiana Botnaru, Simbolul gorunului la Lucian Blaga și Pavel Boțu, „Limba română”, 1994, 5-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 196. I.C.
BOŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 25-81; Lovinescu, Unde scurte, III, 141-144; Liviu Petrescu, Alice Botez, în Dicț. scriit. rom., I, 331-333; Cosma, Romanul, II, 256-257; Dicț. analitic, II, 148-149; Popa, Ist. lit, II, 801-802; Alina Nițu, Alice Botez, CC, 2000, 9-12. E.M.
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
calendaristice, Chișinău, 1984; Huța, huța cu căruța, Chișinău, 1985; Arici pogonici. Din folclorul copiilor, Chișinău, 1990; Să trăiți, să înfloriți! Colinde, hăuituri, teatru folcloric, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: I. Vatamanu, A vedea cu inima, Chișinău, 1984, 152-156; G. Botezatu, A. Hâncu, Nicolae Băieșu, la 60 de ani, RLSL, 1994, 4; Datcu, Dicț. etnolog., I, 62-63. Gr.B.
BAIESU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
rockul! Deși îmi este o foame de lup, nu vreau s-o supăr pe Raluca. Când eram foarte mic, m-am rătăcit prin pădure. Pădurarul m-a adus aici, în gospodărie, iar Raluca m-a hrănit cu biberonul. M-a botezat Suru’. Raluca a plecat la școală iar eu am fugit în pădure. Oare o să mă recunoască ? Și, Moțatule, te prind eu... Cocoșul: Puișori, am terminat rockul pentru Raluca. Am găsit un ritm vioi/ Ritmul foarte adecvat/Pentr-un rock adevărat
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
și ei. Copiilor le place să se joace cu animalele. Dar când i-a strâns, cel mai mic a rămas sub lemne. Când au venit fetele la grădină, l-au văzut și nu i-au mai dat drumul, l-au botezat Oscar și până astăzi păzește casa. Oscar e alb cu pete maro, a fost mult alintat cât a fost mic, apoi legat și el, altfel s-ar fi sălbătăcit. - Nu înțeleg, zicea Norișor. - Ar fi hoinărit și el ca maică
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]