3,579 matches
-
sfârșitul anilor ’60 între mine și președintele U. Scriitorilor, Zaharia Stancu. Ne aflam într-o ședință a Biroului Uniunii și, la un moment dat, puțin intempestiv, dar și indignat de un anume mod de a rezolva, amânând, unele probleme ale breslei, mai ales în ceea ce ne privea pe noi, tinerii, i-am propus lui Stancu să se retragă de la conducere dacă nu mai poate face față! Indignat, Stancu, abil, a creat imediat un mic spectacol din această altercație, s-a ridicat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ducea nu atât frontal „contra partidului sau contra activiștilor săi cei mai acerbi”, ci, dedus cumva, contra grupului Barbu, care în ochii noștri reprezenta aripa cea mai radicală. Barbu însuși nu a făcut nimic pentru a-și nuanța poziția în interiorul breslei, ba uneori prelua aproape voios o sarcină ce revenea de obicei activiștilor și încă nu celor mai de frunte: cea de provocator. Un exemplu: la una din plenarele Uniunii de care am mai vorbit, mini-conferințe pe țară ale U. Scriitorilor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
evidentă, tot mai nocivă, tot mai greu de limitat. Eram stupefiat de incapacitatea elitei științifice și culturale de a reacționa în fața unei dictaturi ce se năștea, aproape fiecare încerca să-și apere propriile poziții sau să apere „pozițiile câștigate” ale breslei. Și încă nu știam, „nu aflasem” ceea ce urma să-mi dezvăluie revista Dosarele istoriei peste aproape treizeci de ani, prin stenograma excluderii mele din c.c., într-o ședință închisă condusă de Ceaușescu, în februarie ’72, revistă care publică și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dovedește diplomație, nefiind nici pentru, nici contra; unde se dezvălue de cătră comisoaia taine ale curții dela Suceava și se dau lămuriri de cătră staroste despre războiul Radului Vodă. După care Comisul cel mare vrea să convingă pe Jder că breasla căsniciei e cea mai grea breaslă și îl îndeamnă să se ducă să vadă la fața locului pe comisul Simion și pe Ispravnic (unde Ionuț găsește lucruri neașteptate însă cu totul altfel decât le închipuia bătrânul). III. Ne ducem la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
contra; unde se dezvălue de cătră comisoaia taine ale curții dela Suceava și se dau lămuriri de cătră staroste despre războiul Radului Vodă. După care Comisul cel mare vrea să convingă pe Jder că breasla căsniciei e cea mai grea breaslă și îl îndeamnă să se ducă să vadă la fața locului pe comisul Simion și pe Ispravnic (unde Ionuț găsește lucruri neașteptate însă cu totul altfel decât le închipuia bătrânul). III. Ne ducem la Suceava, unde Domnul se pregătește să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
profesor universitar, membru corespondent al Academiei. O casă plină de tablouri, stampe, obiecte de artă care de care mai frumoase, și cărți. Masă fină; vin bun. Au mai fost: Dr. Ionescu-Mihăești, Dr. Ciucă, Mihai Ralea. Am vorbit puțin de legea breslelor, care întâmpină oarecare rezistență între membrii guvernului chiar. D-l Argetoianu ar fi zis: "Signor regele e partizan convins al legii, însă M. Sa nu prea are trecere..." Am vorbit ceva despre declarațiile d-lui Molotov, privitoare la raporturile cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sămănăturile. Probabil că vor veni brusc căldurile. Pământul are apă. * Miercuri, la Senat, am văzut pe d. Ghelmegeanu și i-am vorbit despre slaba administrație comunală de la Iași. Mi-a comunicat că va face schimbări după sărbătorile Paștilor. În ce privește "Legea Breslelor", pe care o prezintă d. Ralea, se pare că sunt destule opoziții. Lucrătorii o consideră fascistă, iar reacționarii comunistă așa cum e în firea lucrurilor și a oamenilor dela noi. Cu toate acestea avem o constituție care pretinde așezarea Statului nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care o prezintă d. Ralea, se pare că sunt destule opoziții. Lucrătorii o consideră fascistă, iar reacționarii comunistă așa cum e în firea lucrurilor și a oamenilor dela noi. Cu toate acestea avem o constituție care pretinde așezarea Statului nou pe bresle. D. G. însă ar pretinde să rămâie muncitorimea neorganizată, cași restul Țării, pentru ca forța suverană să se exercite fără rezistență. Altul are interese de clasă (mare industriaș) etc. Legea va fi prezentată de d. Tătărăscu, în numele guvernului. Cu acest prilej
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
restul Țării, pentru ca forța suverană să se exercite fără rezistență. Altul are interese de clasă (mare industriaș) etc. Legea va fi prezentată de d. Tătărăscu, în numele guvernului. Cu acest prilej d. Argetoianu a avut o butadă Signor Regele sprijină legea breslelor, ar fi spus d-sa; însă regele nu prea are trecere. * Masa Miercuri sara. Am participat la o masă care a avut loc la Capșa sus dată de Ralea în onoarea unui oaspete italian, director general al muncii, al cărui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deștepte în sine toate sentimentele de datorie cătră semenii săi. Să fie lângă cel ce face Binele, să apere în chip dezinteresat pe cel nedreptățit, să aline suferințile și mizeria. În locul pe care-l ocupă în funcția de Stat, în breasla liberă, în partidul în care militează, să fie generos și integru. Mila și caritatea să-i fie efective. Sărmanii n-au nevoie de tirade lirice, ci de pâine. Se poate oare înțelege altfel adevăratul patriotism? Această tagmă, la noi necunoscută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
negustorii lioveni le cumpărau pentru a le răspândi în restul Europei. Prin privilegiul din 1460 Ștefan cel Mare da libertatea de a neguța în târgurile și orașele moldovenești. Liovenii aduceau postavuri, marfă de mare preț, care a dus departe faima breslelor de postăvari din Florența, orașele Flandrei și orașele nemțești de pe Rin și din Bavaria. Ei mai aduceau pânzeturi din Germania și Lituania, catifea pentru hainele boierilor, așa cum o cerea moda europeană. După aceea, venea rândul mărfurilor mai mărunte: cuțite, coase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
comensualității are o pregnantă încărcătură inițiatică, sugerând un tabu, „în perioada de pregătire dintre copilărie și inițiere omului tânăr nu-i este îngăduit să se atingă de alimentele de căpetenie”. Interpretările au mers, de altfel, în direcția unei inițieri în breasla pescarilor, sugerată de masa comună. Ipostaza eroului exprimă o tensiune interioară, dezlegată în următoarele versuri din baladă, ca simptom al „vremii de căsătorit”, adică al probei prema- ritale figurate de confruntarea cu tărâmul fabulos al Vidrosului. Poziția lui fizică denotă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a știut de la început că numai cu oasele peștilor mitici poate pune bazele unei noi familii prin construirea casei este o mutilare ca „mijloc de diferențiere definitivă” a celui ce a depășit proba inițiatică cu o valență dublă: inițiere în breasla pescarilor și în statutul de întemeietor. Stăpână a „pragului de ape” (Mihai Coman), dar și mamifer, Vidra este vulnerabilă doar prin statutul de mamă. Prinderea și baterea puiului ei îi aduc lui Antofiță făgăduiala că va prinde peștii cei mari
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o rămas, tos tri” (Fundu MoldoveiSuceava). Printr-o înghițire transfigurată trece și Antofiță din Vidros I(11), sugestie dată de cufundarea în apele mitice bogate în pește și vidre, după cum arată și toponimul. Balada începe cu o masă rituală (specifică breslei pescarilor), la care flăcăul nu poate participa înainte de pescuitul arhetipal. Descrierea, luxuriantă în sine, denotă și o încărcătură de factură creștină, pentru că peștele „devine simbolul mesei euharistice, unde apare adesea alături de pâine”: „Numai cigă și postrugă,/ Galbină de caracudă/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la peliță,/ (...)Albișor d-ăl mărunțel,/ (...) Câti-un cotolan dă somnî/ Dă râmnește mai mulz’ domni!”. Masa de la curțile lui Vioară ține de social întru totul, aparența ei de „palmares” al abilităților pescărești neputând fi ascunsă. Antofiță nu e inițiat în breaslă și comensualitatea nu se poate îndeplini. În plus, el aspiră la un vânat cu mult mai mare, cerut de altfel de viitoarea soție: „Și ea, taică, mi-a trimes/ Carte albă, slovă neagră,/ Ca să-i aduc/ Știucile/ Ca vacile,/ Morunii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
răspuns: "Na că nu mă duc la Brăila dar nici nu mă pot gândi la așa ceva și să-mi las satul meu pentru Brăila". Și să am ertare dacă mă întorc și povestesc din urmă, eu nu sunt scriitor de breaslă, ci-s un biet învățător. După războiul din 1916-1918 s-a făcut prima alegere de deputați și senatori în 1921 primăvara. Centru de votare s-a hotărât în com. Sasca jud. Suceava, com. Baea fiind prea cuzistă și iorghistă. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
30 de ani a bazei balneologice Nicolina, cât și valorificarea în slujba populației a apelor sulfurose din zona Nicolina Iași. Stimat și iubit de studenți pentru claritatea expunerii, organizarea și argumentarea științifică a ideilor sale inovatoare, respectat de colegii de breaslă, profesorul Veaceslav Carasevici se înscrie ca unul dintre prestigioșii elevi ai Liceului de băieți din Bolgrad, anii căruia și astăzi îi sunt vii în memorie, și ai Universității de Medicină din Iași, pe care a slujit-o cu mult profesionalism
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
seamă ai comunității bulgare din sudul Basarabiei se numără inginerul Petre Dalacov. S-a specializat, încă de la absolvirea facultății, în industria vinificației și a produselor alcoolice. Datorită energiei sale, principialității și omeniei, a fost respectat de partenerii săi de breaslă, cât și de subalterni. A fost omul care a respectat omul și, îndeosebi, omul simplu, pentru că de copil a cunoscut greutățile acestora și, mai cu seamă, în creșterea și formarea copiilor. Ca specialist s-a dovedit un novator în ramura
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
prins de gulerul uniformei, cea mai bună din magazia gălățeană, dar plină de jeg. Iată unde ajung medicii veterinari când sunt conduși de “trupeți”. Calvarul meu militar luase sfârșit, căci regimul din spitalul bucureștean era cel acordat unor colegi de breaslă, mai tineri. Am fost repartizați fiecare În laboratorul sau secția specifică și odată pe săptămână mărșăluiam cântând, spre locul de instrucție: “Frunză verde, verde, de stejar / Dragă-i viața când ești militar.” O simțisem din plin. Instrucția de front o
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Marile debuturi au ceva sacral: universul se reculege în fața unui nou creator. Este un pariu cu nemurirea ce poate fi cucerită doar cu o singură carte exemplu Eminescu. În ultimul timp a devenit un bilet de intrare, primit contra-cost, în breasla autorilor. Mulți autori, puțini scriitori. Industria debuturilor de azi a devenit o afacere profitabilă pentru editori, dar a dus la o inflație de poezie proastă. Și critica este foarte indulgentă cu grafomanii. E vremea ca măcar criticii cu autoritate să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se tot acordă, și un "obscur" scriitor român. Ar sparge gheața, atrăgând atenția asupra valorii literaturii române, și poate ar urma și alții. Ne-ar vindeca de un complex cultural de inferioritate față de alte literaturi, dar n-ar schimba mentalitatea breslei scriitoricești, sfâșiată permanent de orgolii și invidii. Nimic nu te desparte/ izolează mai mult de breasla scriitoricească decât câștigarea unui premiu. Un Nobel al fi motiv de linșaj psihologic. Confrații l-ar ocoli ca pe un ciumat, iar jurnaliștii l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
române, și poate ar urma și alții. Ne-ar vindeca de un complex cultural de inferioritate față de alte literaturi, dar n-ar schimba mentalitatea breslei scriitoricești, sfâșiată permanent de orgolii și invidii. Nimic nu te desparte/ izolează mai mult de breasla scriitoricească decât câștigarea unui premiu. Un Nobel al fi motiv de linșaj psihologic. Confrații l-ar ocoli ca pe un ciumat, iar jurnaliștii l-ar agresa la fiecare pas. Politicienii ar vrea să-l numere în tabăra lor. De aceea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în vizorul Securității niște "vânduți" Occidentului. Securitatea, prin scriitorii racolați de ea, a inventat protocronismul, care încerca să demonstreze preeminența noastră culturală europeană de la Burebista la Ceaușescu... Ea a cultivat lupta generaționistă, pentru a divide și controla mai bine această breaslă care îi crea insomnii. Istoria breslei oferită de Securitate este o enormă mistificare (vezi "Cartea albă a Securității"). Puțină decență le-ar sta mai bine securiștilor, comuniștii zeloși de ieri și capitaliștii uituci de azi. O întrebare pe care am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Securitatea, prin scriitorii racolați de ea, a inventat protocronismul, care încerca să demonstreze preeminența noastră culturală europeană de la Burebista la Ceaușescu... Ea a cultivat lupta generaționistă, pentru a divide și controla mai bine această breaslă care îi crea insomnii. Istoria breslei oferită de Securitate este o enormă mistificare (vezi "Cartea albă a Securității"). Puțină decență le-ar sta mai bine securiștilor, comuniștii zeloși de ieri și capitaliștii uituci de azi. O întrebare pe care am mai pus-o colegilor noștri: o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ținând, evident, de firea omului. Cât privește nevoia scriitorului român de Uniune, asta vizează opțiunea fiecărui membru în parte. USR nu ține neapărat să inoculeze cuiva ideea cum că acesta ar avea nevoie neapărat de Uniune. Suntem o organizație de breaslă și facem atâta cât putem pentru membrii noștri. Care sunt proiectele tale literare (culturale) pentru care mai ai nevoie de trei vieți? La care dintre ele lucrezi acum? Un roman. O carte de poeme. Visez și la un șevalet și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]