2,823 matches
-
consumate la titrare, V0. Se calculează concentrațiile exprimate în g/L ale acidului acetic înainte de titrare: . 2. Adsorbția acidului acetic pe cărbune Din baloanele 1, 2, 3, 4 și 5 se prelevează câte 50 mL soluție (cu o pipetă cu bulă de 50 mL) și se aduc cantitativ în alte 5 baloane prevăzute cu dop rodat. În fiecare din aceste baloane se adaugă câte 1,5 g cărbune activat la temperatura de 900°C, notându-se timpul t la care s-
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
că libertatea pur și simplu poate crea civilizațiunea, neam înșelat amar, căci civilizațiunea creează libertatea, iar nu libertatea civilizațiunea.<ref id=”1”>P.P. Carp, „Art. 7 din constituție“, în Discursuri parlamentare, ediție îngrijită de Marcel Duță, studiu introductiv de Ion Bulei, Editura Grai și Suflet - Cultura națională, București, 2000, p. 94.</ref> Ca și la Maiorescu, statul formelor fără fond sfârșește prin a perverti sensul originar al instituțiilor importate. Ceea ce în spațiul de origine era mecanismul chemat să organizeze regimul reprezentativ
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
utilizate pentru măsurarea rapidă și cu precizie a volumelor mici de lichid. Pipetele sunt tuburi de sticlă subțiri la bază și la vârf; se deosebesc pipete gradate, cu care se poate măsura un volum variabil de lichid și pipete cu bulă, care nu au gradații intermediare și cu care se poate măsura volumul înscris. Aspirarea substanțelor toxice se face cu para de cauciuc, după care se închide orificiul superior al pipetei cu degetul arătător, reglând volumul de lichid dorit. Biuretele sunt
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
lumină (de aceea apa de clor trebuie păstrată în sticle de culoare închisă). Astfel dacă un balon cu apă de clor se răstoarnă într-un vas cu apă și se ține un timp la soare, se observă cum se desprind bule de gaz care se adună în partea de sus a balonului. Gazul adunat poate fi identificat prin aprinderea unei așchii care arde fără flacără; este oxigenul. Clorul este un gaz galben-verzui, cu miros înțepător și sufocant. El este de 2
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
poematizării oricărui element din afara eului ("orașul balaur. cu sute de străzi. una este decapitată. trecutul țâșnește./ merg pe strada aceea./ eu. adică viața care o părăsește. câte străzi atâtea fraze./ una singură nu se mai termină.// orașul alunecă printre poeme. bulă de aer prin tuburile cu perfuzie" (Feluri de a suporta dispariția unui capăt de stradă (file de spovedanie), dicțiunea de sine, confesiunea riguroasă, deși întârziată de subterfugii descriptive ori autoironice, rămâne finalitatea de fond a poeziei lui Dan Bogdan Hanu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
neamului”, F, 1983, 19; Traian Ștef, Iosif Vulcan, „Publicistica”, ATN, 1985, 9; Costin Tuchilă, Portretul unui umanist, LCF, 1986, 51; Nae Antonescu, „Publiciști precursori ai Marii Uniri”, F, 1989, 1; Aurel Turcuș, În slujba idealului național, O, 1989, 16; Ion Bulei, Împotriva uitării, VST, 1989, 23; Nicolae Georgescu, Presa în slujba Unirii, LCF, 1989, 50; Ion Al. Stănescu, Dicționar al oamenilor de cultură, artă și știință din județul Teleorman, Pitești, 1993, 165-166; Cristea, Teleorman, 707-709; Datcu, Dicț. etnolog, II, 268. I. D
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
mult. Dar, mai ales, viziunea banilor orientează gândurile spre preocupări egoiste, după cum a arătat un alt experiment. Psihologul K. Vohs a așezat voluntarii în fața unui ecran de televizor pe care apăreau, într-un caz, bani ridicându-se ca niște mici bule într-un acvariu, iar în celălalt caz, un acvariu cu pești. Apoi le-a cerut voluntarilor să se așeze într-o sală în care erau mai multe scaune: pe unul din aceste scaune era deja așezată o persoană. K. Vohs
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și chestionări esențiale precum: *inegala distribuție de participare în spațiul public (mi-noritate de leaderi și mediatori suprainformați și supra-echipați/vs/ "majoritatea tăcută" în mod cert subechi-pată și deseori și subinformată); * fragmentarea spațiului public în "spații" parțiale impermeabile sau miriade de "bule" comunicaționale" (P. Flichy) individuale etc., nu ne îndreptățesc să adoptăm o atitudine defetistă: spațiul public există chiar dacă într-o formă diferită de modelul Habermas al "arheologiei publicității" ca dimensiune constitutivă a societăților burgheze. "Spațiul public se perpetuează chiar dacă funcția de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asistăm la o profundă renaștere culturală și lingvistică. "Pe scurt, suedezii vor deveni mai suedezi, chinezii mai chinezi și francezii mai francezi" (J. Naisbitt, 1989:125). Așa cum a arătat Michel Maffesoli, societatea se atomizează nu doar în indivizi (izolați în "bula lor comunicațională" sau în realitatea virtuală), ci și în noi comunități tribale care se definesc prin moștenirea lor culturală și un intens sentiment de apartenență. Pentru a împiedica fragmentarea societății în asemenea comunități închise, impenetrabile, nu rareori anomice, vor trebui
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dar care sunt, de fapt, declanșatoarele actualei crize economice globale. Cumva violent, se ajunge la corectarea exceselor unui capitalism prea obsedat de scopul bogăției, iar pentru aceasta a recurs la mijloace iraționale, la proceduri de distribuire a riscului obscure, la bule speculative extrem de toxice, care au spulberat încrederea în sistemul financiar global. Pentru a sublinia această revoluție epistemologică pentru Economie, putem conchide cu o mirare exprimată de John von Neumann, chiar dacă el avea alte motive: „cum poate să funcționeze sigur un
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
virtualizarea a fost înlăturarea ultimului suport al stabilității valorii îndeplinit de etalonul-aur, după care problema echilibrelor a devenit insolubilă, deși în sine viziunea echilibrului nu este cea care asigură consistența Economiei și stabilitatea sistemelor economice. Calea economiei autodeterminante începuse deja. Bulele speculative constituiau marea provocare a performanței - capitalismul antreprenorial. Economia banului făcea regula și pentru economia produsului și pentru economia muncii. Presiunile asupra SME au început să fie din ce în ce mai violente. Crizele s-au înmulțit nu doar pentru că extensiile iraționalității aveau cale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de Bukovine et de Transylvanie, Paris, 1930; Croisade pour l’anémone, Paris, 1931; Le Destin de lord Thomson of Cardington suivi de Smaranda, Paris, 1932; ed. (Destinul lordului Thomson of Cardington. Smaranda), București, [1932]; ed. tr. Vasile Zincenco, pref. Ion Bulei, București, 2002; Lettres d’une fille de Napoléon, Paris, 1933; ed. (O fiică necunoscută a lui Napoleon), îngr. și pref. Ion Grecescu, tr. Andreea Gheorghițoiu, București, 1993; Égalité, Paris, 1935; Le Rire de la Naïade, Paris, 1935; Un Tendre amour de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
II, Paris, 1960-1976; Echanges avec Paul Claudel, Paris, 1972; ed. (Corespondența cu Paul Claudel), tr. Maria Brăescu și Gh. Lăzărescu, București, 1992; Jurnal politic. 1939-1941, tr. și introd. Cristian Popișteanu și Nicolae Minei, București, 1979; Imagini de album, tr. Elena Bulei, București, 1998; Un sacrificiu regal. Ferdinand al României, tr. Maria Brăescu, București, 2000; Jurnal 1915, tr. Vasile Zincenco, pref. Ion Bulei, București, 2001; Jurnal berlinez ’38, tr. și îngr. Dumitru Hâncu, București, 2001. Repere bibliografice: Cioculescu, Amintiri, 395-399; Cioculescu, Itinerar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
1992; Jurnal politic. 1939-1941, tr. și introd. Cristian Popișteanu și Nicolae Minei, București, 1979; Imagini de album, tr. Elena Bulei, București, 1998; Un sacrificiu regal. Ferdinand al României, tr. Maria Brăescu, București, 2000; Jurnal 1915, tr. Vasile Zincenco, pref. Ion Bulei, București, 2001; Jurnal berlinez ’38, tr. și îngr. Dumitru Hâncu, București, 2001. Repere bibliografice: Cioculescu, Amintiri, 395-399; Cioculescu, Itinerar, III, 198-202; Paleologu, Ipoteze, 274-282; Maria Brăescu, Interferențe românești în opera Marthei Bibescu, București, 1983; Ion Negoițescu, Despre Martha Bibescu, TR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
interior. Astfel, o parte din ea însăși, în speță sistemul conștient, luptă împotriva detașării și a abandonului, indispensabile adormirii. Freud insistă în mod deosebit asupra concordanței dintre cel care doarme și fetus. Și unul, și celălalt se află într-o „bulă”, izolați de lumea exterioară. Persoana care doarme recreează, de fapt, condițiile existenței sale prenatale. Mai întâi, la nivelul mediului înconjurător, prin modalitățile specifice somnului: întuneric, căldură, calm. În al doilea rând, la nivelul atitudinii corporale, prin posturile adoptate: cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
falsul vid a dispărut, lăsând loc adevăratului vid, cu energia sa din punctul de zero absolut pe care o observăm zilnic în universul nostru. A fost ca un ibric cu apă, încălzit instantaneu la o temperatură uriașă. S-au format bule de vid „autentic“, care s-au extins cu viteza luminii. Universul nostru observabil se află închis într una dintre aceste bule - sau în mai multe care s-au cuplat. Asimetria universului poate fi explicată prin natura asimetrică a bulelor expansibile
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în universul nostru. A fost ca un ibric cu apă, încălzit instantaneu la o temperatură uriașă. S-au format bule de vid „autentic“, care s-au extins cu viteza luminii. Universul nostru observabil se află închis într una dintre aceste bule - sau în mai multe care s-au cuplat. Asimetria universului poate fi explicată prin natura asimetrică a bulelor expansibile, care s-au format și apoi s-au unit. Conform acestei teorii a inflației, energia nonzero din punctul de zero absolut
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
format bule de vid „autentic“, care s-au extins cu viteza luminii. Universul nostru observabil se află închis într una dintre aceste bule - sau în mai multe care s-au cuplat. Asimetria universului poate fi explicată prin natura asimetrică a bulelor expansibile, care s-au format și apoi s-au unit. Conform acestei teorii a inflației, energia nonzero din punctul de zero absolut a creat stelele și galaxiile. Zero poate deține, de asemenea, și secretul nașterii cosmosului. Așa cum reușesc să creeze
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
niște ferestre către supa primordială dinainte de Big Bang - iar clocotul supei din centrul unei găuri negre, unde timpul și spațiul nu au nici un sens, dă naștere în mod constant multor altor noi universuri, care ies la suprafață sub formă de bule, se extind și își creează propriile stele și galaxii. Poate că zero deține secretul existenței noastre - și al existenței unui număr infinit de alte universuri. Zero este puternic deoarece dă complet peste cap legile fizicii. La ora zero a Big
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
celor doi in aeternum: "Bucureșteni, raiale, salutar bătute de părintele acestui om, la singurele voastre părți simțitoare pentru păcatele de somn, prostie și îmbuibare, nu purtați vrăjmășie fiului!" BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Marin Bucur, I. L. Caragiale Lumea operei, Paralela 45, f.a. Ion Bulei, Atunci cînd veacul se năștea..., Lumea românească 1900-1908, Editura Eminescu, 1990 I. L. Caragiale, Opere (I-III ), studiu introductiv și cronologie de Ștefan Cazimir, Editura Național, 2000 I. L. Caragiale, Opere, ediție îngrijită și cronologie de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
un glonț obișnuit mai scapi, dar un dum-dum îți face carnea sită. Asta- i pentru muncitori, vor socialism”, zice un elev-ofițer, și atunci „Violonistul” Serdici, apostol al ideilor socialiste, îi dă un pumn. Ca la începutul anilor ’50, personajele scot bule agit-prop pe gură aidoma celor din benzile desenate. Tot ce se câștigase ca „păcălire” artistică a propagandei prin Desfășurarea, Directorul nostru, La Moara cu noroc se anulează în Viața nu iartă, care, în cei aproape trei ani cât a durat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
făcuse Lucian Pintilie în Duminică la ora 6. Dacă Pintilie subminează diegeza propagandistică prin toate mijloacele nondiegetice pe care cinematograful i le pune la dispoziție, dna Urșianu evacuează orice urmă de substanță umană din filmul său, făcând din personaje niște bule de vid vorbitoare, niște semne purtătoare ale textului politico-ideologic, lipsite de viață. Nu există nici un cadru „inutil”, fiecare centimetru de peliculă are o contribuție la transmiterea mesajului propagandistic. Se recade astfel în „filmul cu ingineri”, pe care îndrăzniseră să-l
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de azi lumina. Zidul (1975) sau Lupa și spațiul claustral Foarte rar, cineaștii români din perioada comunistă și-au asumat tema propagandistică și au reușit s- o rezolve artisitc. Constantin Vaeni și Dumitru Carabăț au ales lupta comuniștilor în ilegalitate, bulă speculativă de mari dimensiuni a propagandei, și au creat pe scheletul ei aerian remarca bilul Zidul. Confruntați cu schematismul majorității peliculelor pe această temă produse până atunci, Vaeni și Carabăț au vrut să-l învingă, ceea ce însemna deja foarte mult
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o ungem cu puțin unt condimentat, peste unt punem o felie de șuncă, apoi altă felie de cașcaval unsă cu unt, altă felie de șuncă și cașcaval pe deasupra. Presăm bine cu mâna, apoi ornăm pe deasupra cu unt frecat și măsline. BULE CU BRÂNZĂ FRĂMÂNTATĂ Din doi litri de zăr dulce de la stână ( sau apă ), 700 - 800 gr. de făină - mălai grișat și puțină sare facem o mămăligă mai vârtoasă pe care o împărțim în trei - patru bucăți. Facem bulzi umpluți cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
oțet Compoziția se împarte în două: 150 gr. de unt și 150 gr. de făină; 150 gr. de unt , 150 gr. de făină, două gălbenușuri, un ou întreg, trei linguri de oțet și sare. Se frământă bine până se fac bule de aer, apoi se întinde și se unge cu crema de unt de trei ori. Crema - 8 ouă (3 întregi și 5 gălbenușuri), 1 l de lapte, 300 g zahăr, 6 linguri de făină, 2 pachețele de budincă de vanilie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]