3,270 matches
-
Pentru motivele contrarii, mă raliez și eu. Trebuie însă să facem unele observațiuni și unele distincțiuni. Cei care frecventează eleganta și fina capitală a Franței și a femeilor din toată lumea, nu bagă în samă exagerările acestea de economie de rochie. Burghezia franceză e încă destul de conservatoare și nu se grăbește să ajungă la moralitatea deplină. Urmează preceptele preotului și se menține în granițele vechei imoralități. Este însă o parte a populației femenine din Paris care se ține în fruntea progresului. Acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bună zi au apărut perfect goi pe ulițele capitalei și-n restaurante. Frunza de viță e o prejudecată și mai idioată, deci departe de ei asemenea ticăloșie. Cu acest prilej ca și cu altele autoritățile s-au arătat inclinate spre burghezie și, deși cu întârziere, au ordonat părechii entuziaste întoarcerea la vechile practici. Distincțiuni. Aplaudând această economie a femeilor noastre în asemena vremuri de scumpete, nu ne putem opri a nu face o mărturisire. Înțelegem civilizație și morală scurtă când e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să facă orice, chiar o faptă bună. Poți avea avere fără fericire ca și femei fără dragoste. Dicționarele au unele cuvinte uzate care așteaptă un scriitor nou, capabil să le redea vigoarea. Oile s-adună; leii se izolează. De ce preferă burghezii ca soți pentru fetele lor pe un prost care are o situație unui om de talent? Pentrucă situația prostului poate fi împărtășită: pe când talentul e incomunicabil. Când ți-ai propus un țel timpul se scurtează. (Unii bărbați disprețuiesc pe femeia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Literatura, dacă încetează de a alege și a iubi, decade, ca și femeia care se dă oricărui fără preferință. Pe de altă parte adevărul în literatură e strict legat de poezie. E bun numai ce e și frumos. În vremea burgheziei, Boașcă Hurdici, librarul și negustorul de articole de sport, ne mai putând face față plăților, se înfățișează la unul din protectorii săi, personagiu important la Banca Națională. Îi expune cazul: a cumpărat, a vândut, nu mai are cu ce plăti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nostru, o artă valabilă străină de preocupările și tendințele epocii? Discuția ar porni iar fără folos. Pictorii și sculptorii renașterii au fost dirijați de vanitatea și de interesele protectorilor lor; literații au închinat ode măririlor timpului. În epoca putredă a burgheziei, pictura cea "mai artistică" toată natura moartă și poezia se izola la hermetism. Ne-a fost dat nouă celor de azi să participăm la transformări care vor asigura omului de mâne pacea și dreptatea socială. Nu putem rămânea izolați de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1917, când, din voința partidului, după pribegii prin închisori și deportări, am ajuns la Leningrad. Acolo, în cercul muncitorilor ruși, în imediata apropiere a tov. Lenin, învățătorul cel mare al proletarilor din toate țările, în vâltoarea încăierării dintre proletariat și burghezie, în condițiile războiului imperialist, am învățat întăia oară ce înseamnă a fi conducător al marelui partid al clasei muncitoare. Acolo, în cercul muncitorilor ruși, al eliberatorilor popoarelor asuprite și al inițiatorilor luptei proletare a tuturor țărilor și popoarelor, am primit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le strecoară răsculaților ura împotriva turcilor și abdică de la scopul inițial al acțiunii. Țărănimea rămânea în continuare înrobită, până când clasa burgheză a hotărât că sosise momentul să o dezrobească. Dar, gestul nu era gratuit ! El era justificat prin faptul că burghezia avea nevoie de forță de muncă, iar țărănimea reprezenta un important potențial. Același activist - tovarășul Mazilu - intervine în ședința din 2 martie, când insistă asupra importanței zilei de 6 martie 1945 și a rolului Partidului Comunist - devenit principal actor politic
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
orașe se intensificase, iar numărul mare de negustori și meșteri atestă o bogată activitate productivă și de schimb. Populația de meșteșugari și negustori (253) nu era încă ruptă complet de agricultură, dar pot fi socotiți ca făcând parte din rândurile burgheziei mici. Creșterea numerică a calfelor (197) indică dezvoltarea viitorului proletariat, iar cifrele în creștere pentru meșteri și negustori sugerează întărirea burgheziei române. În perioada următoare, normalizarea situației interne va permite restabilirea echilibrului demografic în târgul Huși, după cum arată recensământul din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și negustori (253) nu era încă ruptă complet de agricultură, dar pot fi socotiți ca făcând parte din rândurile burgheziei mici. Creșterea numerică a calfelor (197) indică dezvoltarea viitorului proletariat, iar cifrele în creștere pentru meșteri și negustori sugerează întărirea burgheziei române. În perioada următoare, normalizarea situației interne va permite restabilirea echilibrului demografic în târgul Huși, după cum arată recensământul din 1851: numărul total al locuitorilor târgului sporind din nou la 2.461 persoane. Spre deosebire de recensământul anterior, în ceea ce privește birnicii și căpătăierii, acesta
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
anii 1749, 1752 și 1761. După Tratatul de la Adrianopol (1829), în condițiile desființării monopolului economic otoman, proprietarii funciari erau interesați tot mai mult în procesul de schimbare a prețurilor pământului. Ei manifestau, totodată, tendința de a desființa boierescul. Noua clasă, burghezia, își manifesta deschis veleitățile de a ieși din starea de inferioritate și de a prelua sau măcar de a participa la viața politică. Semnalăm unele aspecte social-economice: fiscalitatea excesivă (creșterea impozitelor, agravarea obligațiilor de plată etc.), ca urmare a condițiilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a secera pâinea Domniei Sale” pe moșia târgului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se accentuează destrămarea societății feudale. Atelierele manufacturiere din centrele urbane din Moldova și Țara Românească se dezvoltă. Se dezvoltă comerțul intern și extern. Situația burgheziei în formare, ca și a maselor țărănești, era profund afectată ca urmare a abuzurilor aparatului fiscal și administrativ fanariot. Din această cauză aveau loc tulburări și frământări orășenești la București, Ploiești, Roman, Huși, Bârlad și în alte localități. Proprietarii moșiilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
doua legislatură. A murit, însă, în 1849. Pentru a treia și a patra legislatură (1842-1846), alesul Fălciului a fost Scarlat Ruset (Rosetti). Aflat în opoziție, alegerea a fost anulată. În vara anului 1847, s-a desfășurat o intensă mișcare a burgheziei și a boierimii liberale împotriva majorității boierimii conservatoare, în frunte cu Mihail Sturdza, domnul Moldovei. Aceste acțiuni au avut loc cu prilejul alegerilor de deputați pentru Adunarea Obștească, care până atunci au fost în mod sistematic falsificate. În ședința Colegiului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
i s-a reproșat, cu tot ebra ismul său „mesianic, dogmatic și specific orgolios“ (Pompiliu Constantinescu), proiectează pe vaste pânze imaginea unei complexe umanități, tipologie extrem de bogată și de pregnantă. În Gablonz-Magazin Universel, roman de factură balzaciană, sunt explorate mediile burgheziei comerciale și financiare, terenul propriu de acțiune (și ascensiune) al incriminatului Avramuț, un Dinu Păturică evreu. Acesta este mercantil și lipsit de scrupule, într-adevăr, crud, imoral, șantajist, dar nu pentru că e evreu, de bună seamă, căci nu mai „buni
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
P. NEGULESCU, C. ANGELESCU, I. PETROVICI, NICOLAE IORGA, DIMITRIE GUSTI, PETRE ANDREI. Între forțele sociale care au participat la conducerea țării s-au înfruntat două tendințe în politica școlară: una care avea în vedere cerințele unei economii întemeiate pe industrie (burghezia liberală), iar alta țărănismul care, apreciind că pornește de la realitățile proprii României de atunci, își întemeia propunerile pe ideea dezvoltării unei economii preponderent agrare. În consecință, politica școlară a partidului liberal a urmărit organizarea învățămîntului primar unitar, același pentru orașe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
suprastructurii societății românești În această perioadă s-a conturat doctrina "stătului țărănist" întemeiat pe micile gospodării țărănești, cu posibilitatea organizării lor pe baze cooperatiste, și în care se păstra totuși marea industrie; se aprecia că într-un astfel de stat, burghezia nu-și mai putea menține supremația pe plan politic. Lucrețiu Pătrășcanu considera această opinie ca lipsită de temei, întrucît burghezia, păstrîndu-și dominația pe plan economic, nu se putea să nu domine și pe plan politic; statul urma să rămînă deci
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lor pe baze cooperatiste, și în care se păstra totuși marea industrie; se aprecia că într-un astfel de stat, burghezia nu-și mai putea menține supremația pe plan politic. Lucrețiu Pătrășcanu considera această opinie ca lipsită de temei, întrucît burghezia, păstrîndu-și dominația pe plan economic, nu se putea să nu domine și pe plan politic; statul urma să rămînă deci un stat capitalist (28). Sub impulsul cercetărilor sociologice, a orientării acestora spre lumea satelor, precum și a curentului de idei specifice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
școală. Și pentru I. C. Petrescu, categoria socială cea mai vitregită era țărănimea ("școala este un privilegiu al celor de la oraș și al celor bogați, nu al celor capabili") (38, p. 26). Întregul învățămînt aprecia acest pedagog fusese orientat potrivit intereselor burgheziei, pentru crearea și extinderea păturii burgheze; au fost dezrădăcinați zeci de mii de tineri din mediul rural mediul lor natural de viață și transpuși în lumea unei "culturi generale" desprinse de realitățile concrete în care trăiau și ruptă de necesitățile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
PAUL LANGEVIN, iar după moartea acestuia, pe psihologul HENRI WALLON, ambii membri ai Partidului Comunist Francez. În dezbaterile purtate pentru clarificarea pozițiilor, H. Wallon pornea de la constatarea că istoria Franței a dat naștere la două sisteme de educație: unul destinat burgheziei, altul pentru popor. Proiectul întocmit de comisie cunoscut sub numele de Planul Langevin-Wallon avea în vedere nu numai reorganizarea structurilor școlare, pentru a se facilita accesul maselor la o instrucție de un nivel mai înalt, ci și modificarea conținutului învățămîntului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Așa se explică unele obiecții exprimate în anii '70 la adresa teoriei reproducției culturale și atribuirea calificativelor de: "sociologie sterilă" (6), "funcționalism fatalist" (1), "teorie neputincioasă" (5, p. 129). Toate acestea pentru că, fiind o expresie a unei concepții sociologice a micii burghezii, conține numeroase accente de revoltă, fără a oferi soluții. Pe de altă parte, stilul greoi, în care autorii respectivi își redactează lucrările, face lectura dificilă și restrînsă la un cerc cultural inițiat în limbajul universitar (ibidem). b) Doi economiști americani
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prin execuție sau prin reeducare în cadrul instituțiilor de ,,reformă prin muncă", sute de mii de presupuși dușmani ai statului. Aceștia includeau nu doar disidenți politici, ci și intelectuali 4, așa cum erau definiți de campania reformei ideologice, și membri atât ai burgheziei, cât și ai organizațiilor religioase. Totuși, campania a urmărit mai curând intensificarea practicilor anterioare, decât introducerea unor elemente noi: de exemplu, în 1950 avuseseră loc numai în Beijing în jur de 30.000 de procese colective, asistate probabil de aproximativ
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
propaganda necontenită le-au slăbit siguranța fizică și psihică. Aceasta ar fi dus la aproximativ 200.000 de sinucideri în plus față de 500.000 rezultate aparent din Legea asupra suprimării crimelor contrarevoluționare (Teiwes 1997: 37). Slăbirea bazei economice și moralei burgheziei a dat posibilitatea Partidului să introducă o politică de ,,economie a statului care să ajute economia privată". Această politică, a cărei condiție necesară era colapsul întreprinderii capitaliste, a implicat ca statul să recicleze amenzile capitaliștilor pentru a achiziționa acțiuni din
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
războaielor napoleoniene, cât și, mai mult decât atât, mecanizarea și începutul industrializării au însemnat că politicile mercantiliste tradiționale prin care producătorii favorizați erau protejați, adesea în mod corupt, împotriva concurenței au ajuns inevitabil să fie puse la încercare de noua burghezie industrială. Din epoca victoriană până în anii 1960 Evoluția ,,bunei guvernări" [...] a implicat mai multe tranziții [...] de la o administrare centrală care era puternic influențată de considerente politice la un serviciu civil permanent care era relativ bine izolat de politică; de la ideea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
astfel două sute de ani mai târziu, când, fiind considerat infam, nu ar fi fost binevenit în multe cluburi londoneze. Până atunci, caracterul rațional guvernamental și administrativ, o etică de lucru protestantă, niveluri fără precedent de mobilitate socială și faptul că burghezia a întrecut de departe majoritatea membrilor nobilimii atât în bogăție, cât și în adaptabilitate, toate acestea erau noțiuni care puteau fi luate în serios. Aceste schimbări au fost accelerate de o criză agricolă și colapsul rezultant al valorilor terenurilor la
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
toate un rol transformațional. Conduita louche, politicile protecționiste, extravaganța și incompetența elitei conducătoare au devenit de nesusținut pe măsură ce Marea Britanie se transforma într-o economie capitalistă industrializată în care timpul însemna bani, iar comerțul liber era o cerere realistă a noii burghezii, și în care o nouă etică a muncii pătrundea în relațiile sociale, politice și economice. Aceste transformări au fost susținute de o nouă instabilitate în ordinul social, deoarece respingerea conducerii britanice de către coloniștii americani (1775-1783) și răsturnarea monarhiei franceze (1789-1793
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Principalii factori au fost schimbările sociale și economice izbitoare pe plan intern izvorând din industrializare și teama frecventă în rândul elitei conducătoare de revoltă armată. Transformările din sistemul de clasă izvorând din colapsul valorilor terenurilor agricole și apariția unei noi burghezii, ridicată prin propriile mijloace, au determinat vechea aristocrație să facă unele concesii majore pentru a evita ,,potopul" provocat de corespondenta ei din Franța prin refuzul de a face concesii similare. Între timp, schimbările demografice au determinat reforma electorală și inutilitatea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]