3,183 matches
-
Tălgeraș cu dulce caș, Pită albă din oraș, Carne friptă pipărată Și guriță cîte-odată. 20 Hoi, săraca calea mea, Crescut-a iarbă pe ea, Calea mea de la mândra Crescut-a iarbă pe ea; Pe calea mea de la joc Poate crește busuioc Că eu n-am avut noroc; Pe calea mea din șezătoare Poate crește iarbă mare Că eu Pe - acolo n-oi mere; Pe calea mea de la fete Poate crește iarbă verde Că eu nu mai trag nădejde. Rosmalin verde-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
144 {EminescuOpVI 145} Cu gura friptă de sete. Eu gura ț-aș săruta Inima ți-aș stâmpăra. 28 Colo-n jos pe lângă Tisă, Mândra mea mere destinsă Prin ierbuța pîn-în brâu Ținând murguțul de frâu. Și mândra din grai grăi: Busuiocul l-aș plivi Și mă tem c-oi zebovi, De L-oi smulge și m-oi duce Până dincolo de cruce. Cine o vre să mă pețească Margă la tata de mă ceară, Că părinți-mi poruncesc Cu urât să nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe murgul Luai drumul de-a lungul, S-ajungem în sat cu soare; Pași, pași, pași murgule tare Bine pe noi că ne - așteaptă: Ție zobu cu obracu Mie gură și colac[u]. 56 Dă, Doamne, nanei noroc, Ca semînța-n busuioc, Dă, Doamne, nanei putere Ca semînța-n cărujele. 57 Măi bădiță păunaș, Hai la noi să-ți dau sălaș; Dar de cină ce ți-oi da? Strugurei ca iedera, Strugurei muiați în rouă Și un pat de perini nouă; Patul e
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Pare-ți după mine rău? - Zic zău, mândro, că nu-mi pare Numai inima mă doare. 77 Frunză verde baraboi Ce-i asta, mândră, de noi... C-am semănat grâu de vară Ș-o eșit numai secară, Și-am semănat busuioc Și-o eșit pară de foc. 78 Trimite-mi, fată măiastră, Ce-i mai verde-n valea voastră: Codrul și poienile, Cosița și genele, Ochii și sprincenile, Că și eu trimite-ți-oi Ce-i mai mândru pe la noi: Coiful
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
plăcere. - Dă-mi, părinte, dar un sfat, Cu toanta ce să mă fac? Că eu o trimăt la lemne Ea-mi aduce floricele; Eu o trimăt la surcele Ea-mi aduce viorele; Eu o trimăt la foc Ea-mi aduce busuioc; Eu o trimăt la ocol, Vacile rag și mor, Eu o trimăt să le mulgă, Vacile o iau la fugă. Ho Bălaie, ho, Boiană, Stați că nu e boala voastră - Că ea este toanta noastră. 133 Vai de mine ce-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ușor Ș-a ajuns la nucul mare Care venea către vale. La tulpina nucului, Cânta mama cucului, Așa cânta de frumos De se pleca crengile-n jos. Da nu cânta mama cucului, 15 Ci mândruța smăului În valea nucului. " Frunzuliță busuioc, M-o scaldat mama-n apă de soc Să rămân fără noroc, M-o scaldat în apă de spini Să rămân pin străini, M-o scaldat în apă de iaz Să fiu în lume de necaz, M-o scaldat în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a stins patru bucăți de jar într-un ibric cu apă rece pe care-l ținea strâns cu ambele mâini în apropierea gurii, după care i-a mai turnat dintr-o sticluță câteva picături de apă sfințită cu miros de busuioc. Întâi cu fața la răsărit, trebuia să guste din licoarea călduță de patru ori, din patru părți diferite ale ibricului, de fiecare dată cu fața la alt punct cardinal și să rostească solemn: "Satana și tot răul din mine să piară sau să se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă îndrăcită, de duduie pământul sub ciubotele lor. Fetele au flori de câmp și pamblicuțe colorate în păr, la gât cu șiraguri de mărgele și la brâu busuioc, floarea dragostei. Toate‟s cu fețele rumene, curat îmbrăcate... cu multă cuviință în vorbă și în port. Flăcăi și fete, bărbați și neveste, se prind cu toții de mână, în horă, într-un cerc larg. Joc simplu și patriarhal, simbol al
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
s-a întâmplat ceva neașteptat: asistența, realizând despre ce este vorba, a început să aplaude. Mai ales doamnele aplaudau. Probabil că răzbunau astfel propuneri asemănătoare sau, dimpotrivă, invitațiile care nu le fuseseră încă făcute. Când Jean-Pierre a dat să dreagă busuiocul, a căzut cerul pe mine: am văzut cum se apropie soția sa. Eram sigură că-mi va trage o păruială pe cinste. Nu mai aveam energia necesară ripostei; era prea de tot. Mă credeam deja abandonată mahalalei. Doamna s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a întins un plic îngălbenit de vreme: "E cadoul meu; cel mai grozav cadou pe care l-am oferit cuiva vreodată. Nu-l deschizi? Hmm... N-ai bani acolo, pentru că nu am așa ceva. Ai două flori magice: iarba fiarelor și busuiocul. Le țin de-o veșnicie. Le-am purtat cu mine prin câteva pușcării. Ele m-au ținut în viață..." Mama a devenit o adevărată tornadă: "Nenorocitule! Îi dai fiului meu, de ziua lui, busuiocul, floarea pe care o ducem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
două flori magice: iarba fiarelor și busuiocul. Le țin de-o veșnicie. Le-am purtat cu mine prin câteva pușcării. Ele m-au ținut în viață..." Mama a devenit o adevărată tornadă: "Nenorocitule! Îi dai fiului meu, de ziua lui, busuiocul, floarea pe care o ducem la morți? Îi dai fiului meu iarba fiarelor, nenorocita asta de floare despre care tâlharii spun că deschide orice lacăt, sparge orice încuietoare, orice lanț? Pentru asta vrei să-l pregătim pe acest copil? Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
plicul din mână, s-a ridicat ușor, zâmbind trist, ca și cum sora sa vitregă l-ar fi sărutat de despărțire... Of, Doamne, Dumnezeul meu! Trei flori m-au ținut în viață, împreună cu femeile, recunosc, păcătosul de mine: angelica sau "elixirul vieții", busuiocul și iarba fiarelor. Rădăcina de angelică băută cu alcool tare, dimineața, pe stomacul gol, sau chiar mestecată zilnic, doar câte o bucățică, aduce și păstrează tinerețea și puterea, la orice vârstă. Să nu mă întrebați de unde am avut alcool, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
iarba fiarelor. Rădăcina de angelică băută cu alcool tare, dimineața, pe stomacul gol, sau chiar mestecată zilnic, doar câte o bucățică, aduce și păstrează tinerețea și puterea, la orice vârstă. Să nu mă întrebați de unde am avut alcool, prin pușcării... Busuiocul nu-i floarea mortului, nici a morții. Nu știați că i se spune iarba dragostei? E folosit la toate farmecele de dragoste, la toate legăturile și filtrele amorului. Îl putem pune în scăldătoarea copiilor, ca să le aducă noroc la iubit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fratele Cristinei le trimitea familiei. De obicei, dulciuri pentru copii, dar și delicatese, fructe de mare și uleiuri Înmiresmate. Sic! Cu care găteam eu, bucătarul C.a., chiar acum, de 1 mai. Calmari cu garnitură de orez, banane prăjite și busuioc. Pe Leac, cum am spus, Încă nu-l văzuse nimeni mâncând, n-avea să se Întâmple nici În ziua aceea. De băut, da, din vinul adus de Tibi, după cum fusese Înțelegerea. Sâmburești, numai el putea găsi așa ceva. Bineînțeles, aveam și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
imagistic, aceasta se întâlnește cu o risipă senzorială, cum Sub umbra unui pom sprinten / doarme fecioara într-un acut halat de simțuri, pe primul plan situându-se olfactivul (dominat, tot sub impuls erotic, de faima subțioarelor ori de fum de busuioc), prin care se acutizează înclinarea spre dionisiac. O vitalitate neobosită răzbate din spațiul asupra căruia poetul deține hegemonia, nu impusă, ci dorită, de la glasul de fecioară și până în vârful păpădiei, eul liric percepând Fugare femei cu chipuri de lumină stinse
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
unei lumi blânde sau edulcorate de privirea caldă a poetului, care o străbate prețuindu-i toate înfățișările prin care îi iese în cale, și zborul sau cântecul păsărilor, și iubirea, și ierburile care cotropesc aproape orice peisaj, și mirosul de busuioc de la grinda unei case părăsite, și locurile singuratice pe care le străbate, și orice formă de manifestare a vieții, a firii, însoțit cel mai adesea doar de poezie pe care și-o ia confidentă, fiindcă, prin aceasta, Imensul gol se
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
unul, mai nobil, de țiglă. Era o casă scundă, cu ferestre mici, ca să nu se piardă, iarna, căldura și să nu năvălească, vara, soarele prea agresiv. În odaia principală, mama așezase deasupra icoanelor ștergare înflorate, înnodate în jurul unor buchețele de busuioc, și farfurii de lut ars, smălțuite. Pe masă, aflată în unghiul format de cele două lavițe, pictate de meșteri locali, în care erau ținute valuri de pânză și alte lucruri de valoare, se găsea, în afara Bibliei, doar un ceas deșteptător
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
o potecă formată din trepte săpate în piatră, cu smocuri de iasomie pe margini, până la o piață cu case mici, cenușii, toate dispuse cu spatele la restul orașului. De-acolo, coborî pe o străduță, pietruită cu bolovani mari, unde mirosea puternic a busuioc și a pește prăjit, spre locuința prezicătoarei; o prezicătoare specializată în "alectromanție". "Alectromanția" a rămas neschimbată, de pe vremea romanilor, îi explicase doctorul Luca. Se desenează în țărână un cerc, care e împărțit, apoi, în tot atâtea părți câte litere are
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
era până seara. Soarele ardea deasupra turlelor celor două biserici din Lisa. Când am intrat în curte, tata m-a luat de mînă: "Hai cu mine să-ți arăt ceva". Camera din față era cufundată în întuneric și mirosea a busuioc. Tata a deschis oblonul de la fereastra dinspre curte, ca să pătrundă lumina, apoi a ridicat capacul laviței, scoțând de sub valurile de pânză un teanc mare de hârtii, legat cu sfoară, pe care mi l-a întins. Erau chitanțele date "unchiului George
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
la Organizația de Partid pe tot satul, i-a demonstrat că nu face Chimircan chiar tot ce vrea. Leonora Grapini își avea casa lângă a lui Chimircan, le despărțea doar un drumușor. Apă luau toți de la o fântână de la Ion Busuioc. Marcica lui Chimircan era și ea fată mare de acum și s a dat în dragoste cu Costache al lui Manole. Chimircan i-a văzut fugind prin grădina Leonorei și s-a sfătuit cu Rarița lui să o cheme pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și cum avea sânge de țigan și era feciorul unei vrăjitoare de temut, noaptea nu sta acasă și mergea pe la văduvele tinere din sat, ce-i drept, satul nu era așa de mare cum este acum. Pe ulița lui Ion Busuioc de astăzi, pe atunci era locul unde își are acum casa Gheorghe a lui Cioabă, trăia o văduvioară tinerică într-o casă cu o cameră și tindă. Pe văduvioară o chema Carolina. Aici își petrecea nopțile Ghiță al lui Oacheș
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vară și se umflase. Nu mai avea plămâni, doar un singur ciot de plămân și acela uscat. L-a îmbrăcat asistentul în grabă că era cald și mirosea, apoi a plecat și ... dus a fost. Butnaru Pe numele lui adevărat Busuioc Petru, fiul lui Paraschița Cozma, căci despre tată ce pot să vă spun, era Dumitru B....ă. Cât a fost flăcău, că a fost cam mult, și-a petrecut nopțile cu Paraschița - ce o dezmierda Frumoasa și după ce s-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
căciuli, că Burdun în fiecare vară îngrijea de stână, căci avea oi multe și l-au ușurat Lucache și cu Cocoloș de atâtea pelicele de miel, câte au putut duce ei în spate. Tot așa l-au ușurat pe Gheorghe Busuioc de vin, că doar și de vin aveau nevoie cei doi ușuratici. Gheorghe Busuioc era în cotul lor și cunoșteau mult mai bine cum stau lucrurile. Lucache avea doi verișori primari care terminaseră Școala de Arte și Meserii, cum se
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
l-au ușurat Lucache și cu Cocoloș de atâtea pelicele de miel, câte au putut duce ei în spate. Tot așa l-au ușurat pe Gheorghe Busuioc de vin, că doar și de vin aveau nevoie cei doi ușuratici. Gheorghe Busuioc era în cotul lor și cunoșteau mult mai bine cum stau lucrurile. Lucache avea doi verișori primari care terminaseră Școala de Arte și Meserii, cum se numea la acea vreme și cunoșteau la perfecție lăcătușărie și mecanică fină - așa că îi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
terminaseră Școala de Arte și Meserii, cum se numea la acea vreme și cunoșteau la perfecție lăcătușărie și mecanică fină - așa că îi făceau lui Lucache tot felul de chei, iar unde nu funcționau cheile funcționa forța fizică rupând lacătul. La Busuioc a funcționat șperaclul de minune, au deschis ușa bordeiului unde Busuioc își ținea vinul, iar Lucache asigura paza, blocând ușa cu statura lui impunătoare și cu o furcă cu patru coarne în mână. Așa a umplut Cocoloș mai multe vase
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]