6,191 matches
-
de o Vulpe, niciodată să nu fii sigur că-i moartă. Raluca: O fi, dar uite ce blană frumoasă are, numai bună pentru o bundiță modernă, de moare tot liceul! Ana: Și dacă Vulpea ne păcălește, ca pe omul cu căruța de pește? Șiretenia Vulpii este proverbială... Raluca: Ana, Vulpea asta e moartă definitiv...(o înțeapă cu o nuia) Vezi, n-are nicio reacție de viață. Gata, o luăm acasă; eu o iau de urechi și tu de coadă. Venim altă
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
crede ce vorbesc oamenii. Dar să mă fac așa, își arată Dumitru Răcoare degetul încârligat, dacă am zis eu ceva către cineva. Tot păcătosul de Ion. Ori poate muierea lui. ȘIRETENIE Sâmbătă noaptea bătrânul Leonteanu a furat din gară o căruță cu cartofi. Vecinul îl pârî iar a doua zi moșul fu chemat la miliție. Pentru că era nou în post, șeful voia să facă un dosar cum scrie la carte. Aruncând o privire spre bătrânul care, lipit de perete, aștepta nevinovat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
-o și asta, intervine Pârâială cu gândul la colectiv. Ce, întovărășirea n-au făcut-o ? Și la unii nu le-a mers bine ? - Care-a apucat pământul bun. Lăzurenii, hâtu-i în gură, legau cânepă la butuc și, când ieșeau cu căruța din ogradă, pârleau roată Curătura, făcu admirativ cumătrul. - Merg la furat ?! se miră cu naivitate Gâsca. Da ce-ai gândit că la cumpărat ? Lăzurenii au scos grâul din întovărășire de două ori cât noi. - Au în sat și frizer, făcu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ca să acopere dinții ieșiți ce rânjeau ca o căpățână de miel și întrebă, zâmbind numai din ochi : - Da, mata, ce vrai să iei ? Ca s-o vadă lumea, un om cu plete și nasul coroiat ridica în sus, la o căruță, o purcică tărcată care guița asurzitor, căscând râtulețul roz. - Chepteni, piepteni, hai la chepteni ! zâmbea tuturor o țigancă strânsă sub sâni într-un ilic violet și la tâmple cu bariz roș. Se împinse într- o babă supărată și, oprindu-se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
râzând un cârnaț înflorit de fete și flăcăi. - Cum dai puiul ? - Cincisprezece franci. - Cât ai spus ?!? - L-am lăsat la unsprezece, spuse repede femeia și-și strânse pungă, neprietenos, buzele. Mulțimea se desfăcu deodată și pe cărarea ivită trecu o căruță trasă de-o mârțoagă scheletică, dusă de căpăstru de-un bărbățel cărunt. Rușinată că o privesc atâția ochi, cu mâinile în poală, în căruță ședea o femeie slabă, îmbrăcată mohorât. O bătrână naltă, cu fața zbârcită și curată și buzele
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și-și strânse pungă, neprietenos, buzele. Mulțimea se desfăcu deodată și pe cărarea ivită trecu o căruță trasă de-o mârțoagă scheletică, dusă de căpăstru de-un bărbățel cărunt. Rușinată că o privesc atâția ochi, cu mâinile în poală, în căruță ședea o femeie slabă, îmbrăcată mohorât. O bătrână naltă, cu fața zbârcită și curată și buzele subțiri răsfrânte în afară, asculta dojana unui bărbat pântecos care arăta o supărare foarte gravă : - Am auzit că domnu’ Iordache nu și-a ținut
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
la fiecare dus, vârful nasului i se umfla ca o bilă. Cunoscuți ce nu se văzuseră de mult se întâlneau fără efuziuni, cu chipuri neclintite : - Ce mai faci ? - Bine. - Sănătos, voinic ? - Mulțămesc. Da cumătra ? - P’in târg și ea. Lângă căruțele cu var, un moșneag nalt și subțire, cu plete tăiate la ceafă, albe, curat îmbrăcat, privea în jur cu o seninătate aeriană, ca și cum el însuși s-ar fi mirat de strania lui delicatețe. Nasul subțire, puțin adus, pielea albă cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
amator de glume proaste : „Eu, ministrul C..., adeveresc prin prezenta că muribundul Costache Joagă și-a achitat toate cotele, de la naștere până la moarte”. Cei mai mulți din iarmaroc intrau în plinul târgului gata cinstiți, acasă ori pe la bodegi. Pe șoseaua albă treceau căruțe cu picioare omenești atârnate afară și femei îmbodolite peste gură, pe saci. Oprite pe șanț, trei femei cu un copil mâncau pe un ștergar mămăligă cu ceapă. Mai departe, în fundul șanțului, dormeau doi flăcăi beți. Ieșind din iarmaroc împreună cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe măsură ce roata lopăta, timpul se închega, picurând în durata vorbei. Se încrucea tot natul de minunile ce ieșeau la iveală din negura minților iar pomenirea lor se păstra peste generații. Vinerea, prea cinstitul Caliope aducea la măcinat pentru schit o căruță plină de saci. Deși slujea unui zeu nou, cuviosul păstra cu tărie vechile credințe, arătându-se meșter mare în sfat. Poveștile lui erau pline de fărmăcători și necurați încât greu îți venea să crezi că sunt spuse de o sfințită
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Ș-atâta guzănărime nu se mai văzuse cât lumea și pământul. Când a ajuns în răspânteni, spânul a lăsat căpăstru-n drum și și-a văzut de treabă cu mia în buzunar. Acu, după o vreme, trece un lipovan cu căruța și, cum vede căpăstrul cel nou, s-a lăcomit lipovanul la el. Oprește, azvârle căpăstrul peste harbuji și pleacă. Nici n-a băgat de samă că-n urma lui guzganii, care umpluseră ogoarele, curgeau potop. Părintele jura că asta a
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
era acest Jorjâcă Bârcă, om răutăcios și spurcat la gură. Te spinteca negru cu privirea și te împungea cu două suluri albe de păr pieptănat din cărare ca două cornițe cârlionțate. Mic, gros, și plin de sine, se învârtea printre căruțe, ascultat cu sfințenie de podvodari. „N-aveți mâncare ?” zicea el. „Ați muri de foame de n-aș fi peaici și eu. Vedeți oile cele ? Acușica le mulg și vă dau să mâncați.” Turma era departe, pe-o coastă, cu câini
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și eu. Vedeți oile cele ? Acușica le mulg și vă dau să mâncați.” Turma era departe, pe-o coastă, cu câini și cu trei ciobani. Ne-am uitat unul la altul, dar Jorjâcă nu făcea șagă. S-a ghemuit sub căruță, a tras cojocul peste cap și a început să mulgă osia într- o găleată. Să chiorăsc, oameni buni, da’ ia așa țâșnea laptele de sub căruță !... oile a zbiera de parcă erau duse la junghiat. Ciobanii le-au fâșcâit și le-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Ne-am uitat unul la altul, dar Jorjâcă nu făcea șagă. S-a ghemuit sub căruță, a tras cojocul peste cap și a început să mulgă osia într- o găleată. Să chiorăsc, oameni buni, da’ ia așa țâșnea laptele de sub căruță !... oile a zbiera de parcă erau duse la junghiat. Ciobanii le-au fâșcâit și le-au ocolit pe sub deal, dar ele nici gând să contenească. Atuncea unul din ciobani și-a trântit jos cojocul dintre umere și, măi oameni buni
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
din ciobani și-a trântit jos cojocul dintre umere și, măi oameni buni !, s-au adunat toți trei în jurul cojocului ș-au început a izbi în el cu bâtele. în acea clipă l-am și auzit pe podvodar răcnind de sub căruță : „Stați, oameni buni, nu dați, oameni buni !” Ș-așa s-a chinuit Jorjâcă până ce i-a venit în gând unuia din noi. A luat găleata ș-a vărsat laptele pe ogor. Atunci s-au liniștit oile, au stat ciobanii, iar
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dus pe vedere. Și nu i-a plăcut lui Petrache Paraschiva. Dar de rușine n-a zis nu, a zis las’ c-om vedea, m-oi mai gândi... Și după două zile se trezește Petrache cu Paraschiva în ogradă descărcând căruța cu zestre... Băltoaia, care n-auzea nimic, se oprise în cărare lângă punte să culeagă din dudău o mână de frunze moi. - Asta-i cătușnică, zise ea, iarba mâței sau flocoasă, care-i bună în scăldătoare la copiii mâțâțăi. - Ărra
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să-și învingă supărarea, a reușit să facă tablouri așa de frumoase pe care neapărat trebuie să le arate și altora, să se bucure și alții de ele, oameni de seamă, iubitori de artă. A doua zi a mers cu căruța la târg și a așezat tablourile, pe fiecare în picioare, ca să fie vizibil în lumina soarelui, să nu fie umbrit niciunul. A stat prima zi, a doua zi, chiar și a treia zi lângă ele, dar numai doi oameni s-
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
să le admire, deși cât mă pricep eu, sunt tare frumoase. Fata plecă acasă să mai facă și alte treburi că picturile salepăreau inutile. Dar ea, săraca, nu știa că exact în ziua aceea s-a oprit o caleașcă lângă căruța ei, din care a coborât regina, o femeie frmuoasă, ieșită din comun și cumsecade, cum umbla vorba prin sat. Prima dată s-a uitat după niște mătăsuri pentru o rochie de bal, dar când a zărit picturile, a lăsat mătăsurile
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
vocii prietenoase și îl acceptă pe băiat cu mai mare răbdare. Apoi, înhămară calul și porniră spre pădure după lemne. Le plăcea să meargă împreună, se înțelegeau bine. Mitică savura simplitatea satului, faptul că putea sta lângă bunicul său în căruță și de acolo saluta pe toți, așa cum făcea și bătrânul: Bună ziua... bună ziua... Mitică se ținea acum și mai mândru din cauza mânzului, parcă el făcea parte din ființa sa... îl năpădea dragostea, privind mânzul, cum alerga liber pe lângă maică sa. -Ce
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
copilul în cârje, sigur veți depăși o jumătate de ceas. Femeia a luat geamantanul și împreună cu copilul au pornit prin drumul prăfuit, în direcția arătată de impegat. Nu apucară să meargă prea mult, întrucât din urmă i-a ajuns o căruță cu doi militari care duceau mâncare pentru soldați în două marmite. Au oprit căruța în dreptul celor doi întrebându-i: - Unde mergeți? - La sanatoriul de copii, răspunse femeia. - E cam mult de mers, o să vă fie greu! - Hai că vă ducem
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
și împreună cu copilul au pornit prin drumul prăfuit, în direcția arătată de impegat. Nu apucară să meargă prea mult, întrucât din urmă i-a ajuns o căruță cu doi militari care duceau mâncare pentru soldați în două marmite. Au oprit căruța în dreptul celor doi întrebându-i: - Unde mergeți? - La sanatoriul de copii, răspunse femeia. - E cam mult de mers, o să vă fie greu! - Hai că vă ducem noi până acolo. Este în drumul nostru. Ducem de mâncare soldaților din turnurile de
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
-i: - Unde mergeți? - La sanatoriul de copii, răspunse femeia. - E cam mult de mers, o să vă fie greu! - Hai că vă ducem noi până acolo. Este în drumul nostru. Ducem de mâncare soldaților din turnurile de pază. Îi urcară în căruță și porniră ușor pe drumul prăfuit. Soldații au încercat să glumească cu baiețelul, dorind să-i alunge tristețea din privire, după ce au întrebat tânăra femeie cu delicatețe, care este motivul pentru care merge la sanatoriu. Femeia încercă să fie amabilă
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
tristețea din privire, după ce au întrebat tânăra femeie cu delicatețe, care este motivul pentru care merge la sanatoriu. Femeia încercă să fie amabilă, dar răspunsul ei, referitor la suferința copilului, fu lapidar. - Trrrrr Mișule! zise cel ce ținea hățurile, oprind căruța în dreptul unor porți mari, metalice, apoi adresându-se femeii zise, glumind: Nicu Dan Petrescu 10 - Gata ați ajuns, până aci ați plătit! - Mulțumim frumos! - Dumnezeu să vă ajute, și tot cu noi să vă întoarceți acasă când va fi sănătos
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
câmp, din lemn, ierburi și coceni de porumb, un foișor și o covercă pentru a-l feri de soare sau ploaie. Acestea erau și pentru noi, domnișorii, cum ne zicea Costică, locul preferat de joacă atunci când mergeam la câmp cu căruța bunicului. Când am mai crescut și bănuiam că s-au copt lubenițele, mergeam la câmp singuri, pe jos, deoarece bunicul nu ne lua, spunând că mai trebuie sa așteptăm până vor fi bine coapte. Cum pofta și Aghiuță ne îmboldea
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
apoi a cusut-o pe Petronela și a început să o întrebe despre copil. Fata a început să plângă și a mărturisit că pe când mergea cu văcuța la păscut cunoscuse un soldat în termen, pe nume Vasile, care trecea cu căruța să ducă mâncarea de la cazarmă, la un corp de pază a rezervelor pentru front aflat prin apropiere. Din vorbă-n vorbă, a aflat că este tot din Moldova, dar dintr-o zonă de podgorii, unde avea o situație destul de bunicică
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
se va întoarce în satul lor. Cum îi cam plăcea soldatul, a cedat ușor și făcu de mai mai multe ori, cu el, dragoste, ascunși după niște tufișuri de porumbe. Amorul a durat vreo două săptămâni, până când, într-o zi, căruța cu mâncare a trecut pe lângă ea condusă de un alt soldat, care i-a adresat din mers un salut. Fata l-a întrebat atunci despre Vasile. Soldatul necunoscut i-a spus că s-au schimbat contingentele și că Vasile plecase
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]