222,545 matches
-
mai ales din Maica Domnului ale cărei amintiri dureroase umplu Ierusalimul de bocete femeiești. Pietrele se sfarmă la nesfîrșit cînd tatăl și fiul sînt loviți. Și Zidul Plîngerii ne primește și ne aruncă înapoi în ploaie. Ne rezemăm de el capetele ude Și de toate hîrtiile cu rugăciuni înfipte în pietrele lui. Un tînăr rabin citește o rugă de sănătate. Îi dau douăzeci de shekeli. Dincolo de zid, pe dealul stîncos, o masă compactă înveșmîntată-n negru așteaptă răbdătoare să-l primească pe
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
prilejul celor două curente "să-și precizeze idealul și metodele de cercetare" (PE, p. 4), să provoace chiar critica românească să iasă din canon spre o deschidere către interpretările moderne, inovând-o structural și metodologic ("Poezia lui Eminescu a aerisit capetele, chiar când acestea se păreau închise față de orice suflu înnoitor", ECR, p. 8). În aceste condiții, sinteza propune, pentru prima parte, o abordare a atitudinilor antieminesciene, din cele două centre, bucureștean (Hasdeu, Pantazi Ghica, Gellianu-Anghel Demetriescu, Petre Grădișteanu, Gherea), și
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
în care s-a bucurat că e singur și anonim, că nimeni nu-l deranjează și nu-l știe, că nimeni nu-l privește și pândește. Se simțea liber ca pasărea cerului. Dar, de la o vreme începuse să-l doară capul. S-a dus la farmacie și-a tras un număr ca să cumpere aspirine. N-au avut efect și-a fost nevoit să meargă la doctor. Era o clinică impozantă, cu multe cabinete. La recepție, o domniță i-a cerut permisul
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
două, alături. Până la orașul cel mai apropiat sunt 20 de kilometri și 26 de siluete. Sunt tăiate într-un placaj gros și fixate bine în pământ ca să reziste marilor vânturi de pe aici: Tramontana și Marinul. Culoarea lor e neagră iar capul e despicat de un zig-zag roșu: simbolul fulgerului și al electrocutării. Jandarmeria departamentului, îngrozită de hecatomba anului trecut, a avut ideea acestor originale, sinistre "indicatoare de circulație". Fiecare siluetă = un mort la locul accidentului! 26 pe un parcurs de 20
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
stau altfel; de altfel, un studiu recent realizat de specialiști sovietici naturalizați în America ne arată clar că toți oamenii semiratați, considerați nulități de prima mână, o duc excelent, în vreme ce, oameni despre care se spune că sunt cu scaun la cap, o duc din ce în ce mai prost. Aici au fost grupați intelectualii și scriitorii cu cel puțin 2 (două) cărți publicate... Mi-a convenit întotdeauna să văd și să înțeleg lucrurile de dinafara lor, ceea ce îmi creează un sentiment viguros de înțelepciune și
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
amănunte vulgare, deși îmi stăteau pe limbă, vorba bravului soldat sovietic Alioșa. Eram gata-gata să înjur urât, fiindcă mi se mai întâmplase să sune copii la ușă și să fugă. Copii, vlăjgani... Și deschid. Eroare? Punerea mâinii lui Dumnezeu pe capul meu semichel și semănând cu o pară mălăiață căzută pe-o lespede de piatră? Scenariu regizat de vreun pui de Scaraoschi? Nem tudom, vorba românului din Harghita. În sfârșit, Dumnezeu știe, că fără știrea și aprobarea lui nici Anticrist nu
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
o bere, însuși șeful compartimentului C.B.N.H. (Câini Beliți Noaptea de Hingheri) din cadrul Serviciului nostru. Dar, în situația dată, trebuia să mă conving că nu visam, așa că am procedat în consecință și în conformitate cu regulile comportamentale ale unui mediocru care dă cu capul de perete de trei ori când i se înțepenește mintea de uimire. Însă, întrucât imaginea nu a dispărut, ci dimpotrivă i-am auzit vocea, am convenit cu mine însumi să-mi schimb modul de a vedea lucrurile și să-mi
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
de 'bobolină'", pe care o evocă în aceleași savuroase. Amintiri. Astfel, cînd cineva se scuză pentru răul pricinuit ei, "goanga" - cum singură își spune spre impresionarea spăimoasă a celor trei nepoți ce-i are în grijă - răspunde bățos: "Pardon cu capul spart!", iar expresia parcimoniei este, invariabil, " Na coltucul babei!" (=nimic). Cioculescu va apela ulterior la Ionescu-Gion, Tiktin și P. Ispirescu pentru a decripta etimologic și semantic "moftul" aprigei bunici. Și fiindcă aproape întreg numărul de acum două săptămîni al revistei
Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14794_a_16119]
-
în ciorba de lemn/ domnule președinte/ și cartofii au fragilitatea prețioasă/ a ouălor/ impiegații roșii/ trag în somn/ de păturile sociale/ din microfoane/ pleacă ordonanțe/ care vor renova cizmele/ vor desena o hartă a porcului/ vor evalua uraniul/ din bulion/ capetele pătrate/ au ieșit printre gratii/ și tactul creioanelor lor/ în ședințele de partid/ va năuci dactilografele/ sudate de neoanele/ tranziției// În centru la margine aici la marginea imperiului sovietic/ am văzut cum un copil a sărutat un pepene/ aici la
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
marginea imperiului sovietic/ am văzut cum un copil a sărutat un pepene/ aici la marginea ortodoxiei/ am văzut un cerșetor/ mîncînd lumînări/ aici la marginea imperiului habsburgic/ am văzut cum un țăran/ a răstignit pe gard/ mîinile victimei sale/ și capul decpitat/ i l-a expus/ într-o găleată/ de zinc/ aici/ în plină republică/ am văzut un om/ mîncat de viu/ de cîini/ aici la poalele kogaionului/ șezum și plînsum/ Fălci tipografiile cu gingii mecanice/ scuipă miniștrii de plumb/ miniștrii
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
aur/ într-un picior poartă o opincă/ dintr-un fier de călcat/ un cablu de înaltă tensiune/ îl urmează/ tîrîndu-se pe pămînt/ pînze de circular/ i se bălăngăne/ pe piept/ și cu o voce de burlan/ răcnește ceva indescifrabil/ în capul străzii// computerele delirează/ Micul dejun plouă mărunt/ plouă didactic/ soarele mic alburiu/ ca o linguriță de argint/ se scufundă/ în aburul norului/ la micul dejun// în ziare/ s-au închis/ fabricile/ și rugina/ mănîncă fierul/ rămas afară/ pînă la noi
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
și vorbeau amândoi încetișor, în mare taină și intimitate. Mi-l amintesc pe Dr. V. Voiculescu în primăvară, la catafalcul învelit cu o scoarță oltenească pe care se afla Ion Pillat mort. Doctorul era îmbrăcat cu trencicotul său vechi. Avea capul înțepenit între umeri și privea uimit cu ochii care voiau să se ferească de imaginea morții prietenului său, dar erau totuși țintuiți de ea. Marie Pillat a continuat să-i invite pe prietenii soțului ei pentru a alcătui împreună una
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
lua parte la discuții. Îl simțeam ca pe un spectator de elită, participând - retras în sine - la jocul surprinzător al ideilor care se desfășurau în fața lui. Îl văd aevea în hainele lui bleumarin cu dungi albe și cu ghete butucănoase. Capul său cu trăsături fine se pierdea în părul des și barba albă. Primăvara însă eram întotdeauna uimiți de schimbarea înfățișării lui, căci își tundea barba și pletele și avea aerul unui adolescent. Abia atunci observam sprâncenele lui oblice, ridicate spre
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
atunci observam sprâncenele lui oblice, ridicate spre tâmple, ochii sfredelitori, nasul subțire, buzele sinuoase peste dinții puternici, cu zâmbet tăios pentru unii, dar blând și plin de înțelegere pentru alții. În decembrie 1946, ne citise în biblioteca lui Ion Pillat Capul de zimbru care începea seria surprinzătoarelor sale povestiri, încheiată la 28 iulie 1958 cu Pescarul Amin pe care ne-a citit-o în casa mea părintească, unde ne mutasem, după ce am fost nevoiți să părăsim casa Pillat. Toți din jur
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
spusă într-o stare festivă devenea idee. Orice discurs, oricît de confuz, ținut în-tr-o stare festivă se transforma într-un nucleu concentrat de idei, într-o comunicare oraculară, din care mult timp, cei ce au fost de față își băteau capul să identifice mari adîncimi. Așadar a doua fază a comunicării trebuia să fie cea festivă, trebuia să provoace o dispoziție gravă în momentul comunicării pentru ca ideea să prindă și să încolțească, să roadă și să acționeze în conștiința celor aleși
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
Alexandru LUNGU Fum dăruitor în faptul serii pipa ivește volute de fum alt tărâm crestează ochiul neștiute sonuri șiroiesc în auz în apa din care sar pești zburători cu rotiri străvezii se primenesc păcatele zilei păsări cu două capete trag fuioare de fum amurginde pe zariște se aude un centaur ciclop tropăind cu copite de nouri margini de timp asfințit fapt de seară nebănuitul fum dăruitor Securea de umbră prin apele somnului curgându-mi alinătoare din tălpi până'n
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
somn pe un șezlong sau faci o tablă cu prietenii. În timpul ăsta, cu coada ochiului, supraveghezi copiii care se dau cu pungă pe sub mașinile din care s-a scurs ulei. Cu coada ochiului, pentru că singurul risc e să-și spargă capetele pe derdeluș. Asta, desigur, dacă, în prealabil, ai avut grijă să le interzici să mănânce zăpadă de prin frigiderele mai sus menționatului supermarket.
La gratare in parcare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21165_a_22490]
-
Simona Tache Suntem atât de mult bombardați la cap cu Dani, încât mie a început deja să-mi placă. Cred c-o să inaugurez un capitol special, intitulat “Dani”, cu posturi numai despre Dani. Până atunci, vă rețin atenția c-o exclusivitate. Exact cum am anticipat (http://simonatache.catavencu.ro
Exclusiv! Viitoarea mare iubire a lui Dani! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21178_a_22503]
-
divorțuri, nu? Va explic eu. Știți cum rămân cuplurile împreună cate-o viata-ntreaga “pentru copii”? E, exact așa vor rămâne împreună și brașovenii care au împreună un pom. Pentru pom, ca să nu sufere, săracu’, si sa creasca traumatizat la cap.
Daca azi plantezi un pom, nu mai divortezi de-un om! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21183_a_22508]
-
a scos furios crinolina, voalul și florile de lămâița, cu ele-n mâna a năvălit în camera în care se îmbracă mirele și i le-a aruncat acestuia în ochi. A mai apucat să-i arunce și un pantof în cap, după care a făcut stanga-mprejur. Suspinând și șchiopătând, a coborât în goană scările, s-a urcat pe cal și dus a fost. Mirele n-a mai plâns, că data trecută. A rămas doar puțin trist. Autoarea trucajului de mai
De ce-a fugit Stolojan de la altar by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21167_a_22492]
-
ieri. Sigur, normal ar fi să v-o dezvălui peste vreun an, dar nu mai am răbdare. Deci: Ora 8: Sună ceasul. Mă trezesc în mare secret. Ca să nu fiu recunoscută, pe tot drumul spre baie, îmi țin plapuma-n cap. Pe sub ea, port ochelari de soare. Toate draperiile sunt trase de cu seară, iar ușa e baricadată cu un dulap. Ora 8.15: Îmi fac o cafea, nu înainte de a acoperi ibricul cu o pungă, ca să nu îl recunoască cineva
Un text scris în mare secret! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21148_a_22473]
-
scoți câteva perechi de coaste, dar tre’ să și umbli toată viața ștrangulată până la sufocare, până ajungi la dimensiunile dorite. Și să arăți, bineînțeles, ca dracu’. O performanță ca asta e foarte greu de doborât. Numai cineva mai bolnav la cap o poate da la o parte pe campioana en-titre. Niciodată n-am înțeles ce poate fi atât de mișto în a figura în Cartea Recordurilor și mai ales de ce pentru asta e OK să te automutilezi. De ce să fii omul
Dau un regat pentru un top! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21187_a_22512]
-
Simona Tache Acum două zile, scriam că ar trebui să reîncepem să le dăm semne politicienilor că nu suntem morți. Că existăm, suntem sătui până peste cap de bătaia de joc la care asistăm de 20 de ani încoace și foarte nervoși pe rezultatele ei concrete: o țară care mai are un pic și trebuie dusă la reanimare. La semne concrete, la acțiune, la ieșiri în stradă
Suntem gata să protestăm, da’ să fie supermișto by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21196_a_22521]
-
cânte, să servim și noi un mic, o șampanie, ceva, să fie cald afară, da’ nu prea cald, să nu plouă, să fie dotat locul cu scrumiere, să nu vină și maneliști, să nu fie gălăgie, ca să nu ne doară capul, sau să fie, dar nu prea multă, și să nu dureze mai mult de juma’ de oră ca să nu ne epuizăm. Și, neapărat, dar neapărat, să ni se garanteze că, a doua zi după protest, România se va schimba. Să
Suntem gata să protestăm, da’ să fie supermișto by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21196_a_22521]
-
în care nu se mai poate nici așa. Ziaristul de tabloid nu se mai poate minți că e OK să vorbești singur cu niște vedete nesimțite, care te ignoră la nesfârșit. Își smulge, cu mâinile, câteva fire de păr din cap și, cu dinții, câteva taste de la computer, după care decide să atace ultima redută: cititorii! Poate măcar ei vor catadicsi să-i răspundă: “Viermele din ochi, luat de la un câine?”, întreabă timid Libertatea de joi, referitor la cazul bucureșteanului căruia
Când ziaristul de tabloid vorbeşte singur by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21193_a_22518]