2,793 matches
-
1. Transilvania - 2,75; 2. Miro Bank - 2,6; 3-4. Carpatica, Finansbank - 2,5 l 3 luni: 1. Transilvania - 3,5; 2-3. Miro Bank, Carpatica - 3,25; 4-5. Finansbank, R.I.B. - 3 l 6 luni: 1. Miro Bank - 3,75; 2-3. Carpatica, Transilvania - 3,5; 4. Finansbank - 3,25 l 12 luni: 1-2. Miro Bank, Transilvania - 4; 3-4. Carpatica, Finansbank - 3,75.
Agenda2004-17-04-economic () [Corola-journal/Journalistic/282337_a_283666]
-
1. Transilvania - 3,5; 2-3. Miro Bank, Carpatica - 3,25; 4-5. Finansbank, R.I.B. - 3 l 6 luni: 1. Miro Bank - 3,75; 2-3. Carpatica, Transilvania - 3,5; 4. Finansbank - 3,25 l 12 luni: 1-2. Miro Bank, Transilvania - 4; 3-4. Carpatica, Finansbank - 3,75.
Agenda2004-17-04-economic () [Corola-journal/Journalistic/282337_a_283666]
-
RoBank, „Ion Tiriac“, R.I.B. - 15 l 3 luni: 1. RoBank - 18; 2. „Ion Tiriac“ - 16,5; 3-9. SanPaolo ÎMI Bank, Finansbank, Românească, Transilvania, Miro Bank, Romexterra, R.I.B. - 16 l 6 luni: 1. RoBank - 18; 2. „Ion Tiriac“ - 17,5; 3. Carpatica - 17; l 12 luni: 1. RoBank - 19; 2-3. Finansbank, R.I.B. - 18; 4. „Ion Tiriac“ - 17,75 l Persoane juridice, la termen, o lună: 1-7. Transilvania, Românească, C.E.C. , Finansbank, R.I.B. , RoBank, „Ion Tiriac“ - 15 l 3 luni: 1. RoBank - 18; 2-3
Agenda2003-45-03-45-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281680_a_283009]
-
juridice, la termen, o lună: 1-7. Transilvania, Românească, C.E.C. , Finansbank, R.I.B. , RoBank, „Ion Tiriac“ - 15 l 3 luni: 1. RoBank - 18; 2-3. „Ion Tiriac“, Miro Bank - 16,5 l 6 luni: 1. RoBank - 18; 2. „Ion Tiriac“ - 17,5; 3. Carpatica - 17; 4-5. Miro Bank, R.I.B. - 16,75 l 12 luni: 1. RoBank - 19; 2-4. Finansbank, R.I.B. , Miro Bank - 18. topul bancar/valută DOBÂNZI - DOLARI S.U.A. (%/an) (în vigoare la 7 noiembrie 2003) Persoane fizice, la vedere: 1-2. Transilvania, SanPaolo ÎMI
Agenda2003-45-03-45-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281680_a_283009]
-
Paolo ÎMI Bank - 0,75; 3. Romexterra - 0,7 l Persoane fizice, la termen, o lună: 1. Transilvania - 2,75; 2. RoBank - 2,25; 3. Romexterra - 2,2 l 3 luni: 1. Transilvania - 3,5; 2. Romexterra - 2,7; 3-5. Carpatica, Finansbank, RoBank - 2,5 l 6 luni: 1. Transilvania - 3,5; 2. Romexterra - 2,9; 3-5. Carpatica, Finansbank, RoBank - 2,75 l 12 luni: 1. Transilvania - 4; 2. Romexterra - 3,5; 3. Finansbank - 3,25 l Persoane juridice, la termen
Agenda2003-45-03-45-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281680_a_283009]
-
Transilvania - 2,75; 2. RoBank - 2,25; 3. Romexterra - 2,2 l 3 luni: 1. Transilvania - 3,5; 2. Romexterra - 2,7; 3-5. Carpatica, Finansbank, RoBank - 2,5 l 6 luni: 1. Transilvania - 3,5; 2. Romexterra - 2,9; 3-5. Carpatica, Finansbank, RoBank - 2,75 l 12 luni: 1. Transilvania - 4; 2. Romexterra - 3,5; 3. Finansbank - 3,25 l Persoane juridice, la termen, o lună: 1. Transilvania - 2,75; 2. RoBank - 2,25; 3. Romexterra - 2,2 l 3 luni
Agenda2003-45-03-45-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281680_a_283009]
-
4; 2. Romexterra - 3,5; 3. Finansbank - 3,25 l Persoane juridice, la termen, o lună: 1. Transilvania - 2,75; 2. RoBank - 2,25; 3. Romexterra - 2,2 l 3 luni: 1. Transilvania - 3,5; 2. Romexterra - 2,7; 3-5. Carpatica, Finansbank, RoBank - 2,5 l 6 luni: 1. Transilvania - 3,5; 2. Romexterra - 2,9; 3-5. Carpatica, Finansbank, RoBank - 2,75 l 12 luni: 1. Transilvania - 4; 2. Romexterra - 3,5; 3. Finansbank - 3,25. metale prețioase Vineri, 7 noiembrie
Agenda2003-45-03-45-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281680_a_283009]
-
Transilvania - 2,75; 2. RoBank - 2,25; 3. Romexterra - 2,2 l 3 luni: 1. Transilvania - 3,5; 2. Romexterra - 2,7; 3-5. Carpatica, Finansbank, RoBank - 2,5 l 6 luni: 1. Transilvania - 3,5; 2. Romexterra - 2,9; 3-5. Carpatica, Finansbank, RoBank - 2,75 l 12 luni: 1. Transilvania - 4; 2. Romexterra - 3,5; 3. Finansbank - 3,25. metale prețioase Vineri, 7 noiembrie 2003, ora 10: l Cotarea metalelor prețioase la Bursă din Zürich era următoarea: q o uncie de
Agenda2003-45-03-45-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281680_a_283009]
-
a rezumatelor lucrărilor științifice este 1 septembrie, la adresa: mihaelapope@yahoo. com. Taxa de participare este de 35 de euro pentru medicii specialiști și primari și 15 euro pentru medicii rezidenți, și poate fi achitată în contul deschis la Banca Comercială Carpatica, Sucursala Craiova: IBAN-RO04CARP000ROL 0171810680 pentru Conferința Națională de Endocrinologie. Informații suplimentare la telefoanele: 0744-184 267 sau 0723-572 738. M. D. M. Examen de grad principal l Pentru asistenții medicali De la Biroul de Relații Publice cu Presa al Direcției de Sănătate
Agenda2005-31-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284013_a_285342]
-
care înseamnă „găină“, etimon care ar corespunde ca formă, dar nu și ca sens: limbile slave (ceha, slovaca, ucraineana), în care kokošǐ denumește masculul, nu au influențat puternic româna, în timp ce există multe cuvinte românești duse de păstorii români în regiunea carpatică de la nordul țării noastre. Tot de la români termenul a ajuns la sași (kokošǐ) și la maghiari (kakas). De aceea, pornind de la creațiile expresive romanice, unii lingviști cred că și la noi cocoș poate fi de la o bază onomatopeică kok, existentă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Timiș are cea mai mare suprafață, iar județul Csongrád este cel mai mic județ din punct de vedere al suprafeței. Relief Conform așezării sale geografice Regiunea Dél-Alföld aparține Bazinului Panonic, iar Regiunea Vest aparține atât Bazinului Panonic cât și Regiunii Carpatice. Regiunea Dél-Alföld este aproape în întregime o câmpie, ieșind în evidență doar dealurile din Kiskunság, cel mai înalt punct reprezentând muntele Ólom cu o altitudine de doar 174 metri. Bogăția naturală a regiunii Dél-Alföld o reprezintă în principal pământurile agricole
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
lucrarea lui S. Sevastor privitoare la terasele Siretului. - În 1937 apare lucrarea lui V. Tufescu, „Dealul Mare Hârlău”, care tratează versantul stâng al Siretului de pe teritoriul comunei Lespezi. - În 1948, C. Martiniuc, cercetând formațiunile sarmațiene dintre Valea Siretului și orogenul carpatic arată că sedimentele ce apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre besarabian. - În 1955, N. Macaroviciu arată în cercetările efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția volhinianului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
totemică și chiar apotropaică (imaginea lui apare gravată pe scuturi, pe celebrele si contestatele tăblițe de plumb, este reprodusă în figurine de lut, care nu pot avea o altă destinație decât cea ritualică). „în Dacia pontică, dar și în Dacia carpatică, afirmă Romulus Vulcănescu , taurul ținea de un simbolism meteorologic, astral și chtonic.” Căpeteniile dace beau din rithonuri„coarnele de consacrare”, iar deposedarea de putere a unui tarabostes era însoțită de ruperea și aruncarea rithonului, deci condamnarea la moarte. în unele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
noapte, a dorurilor stingeri. Romînu-n trecut mare, e mare-n viitor Și tu vrei ca poetul să fie trecător? Pe-a țărei sale țărmuri să n-aibă ce să cînte? Dar nu-s colori destule în lume să-nveșmînte A munților Carpatici sublime idealuri, Ce noată-n a lui suflet cum noată-n mare valuri, Și-n creierii[-i] aleargă de gânduri vijelii, Cum ginii se sfaramă-n ruinele pustii. 3 2257 [MUREȘANU] Cu cât mai îngust capul, cu cât mai prost, mai rău, Cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu dorul Numitu-i de plăieși c În țările carpateci Se-nalță urieș Un munte - Vârf cu dorul Numitu-i de plăieși. d În țările carpateci E-un [munte] urieș Și Vârful cel cu dorul Numitu-i de plăieși. 2260 e În țările carpatici E-un munte urieș, Vârful cu dorul culmea Numită-i de plăieși. Dintre Carpați se-nalță Un munte urieș, Vârful cu dorul culmea Numită-i de plăieși. 2254 a Din văi cu ape limpezi Ridică umeri suri Și rariștea de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
numai al Moldovei, dar și al celorlalte teritorii românești, Transilvania și Țara Românească. „În locurile în care am copilărit, voievodul Ștefan cel Mare era considerat sfânt, cu sute de ani înainte de a i se acorda această recunoaștere. Pe tot lanțul carpatic de la Cernăuți spre sud în casele țărănești se află, alături de icoana Maicii Domnului, și icoana voievodului Ștefan al Moldovei.” 7. Voievodul Dan Lucinescu Descriere: Cartea se adresează publicului larg, căruia îi face cunoscute, într-o manieră inedită, viața și domnia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a fost provincia românească Transilvania. CAPITOLUL V CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE 5. 1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI Actuala cifră de 18189 locuitori atinsă în 2003, reprezintă rezultatul unui proces istoric îndelungat în urma căruia a fost populată regiunea, cu trăsături specifice întregului spațiu carpatic și subcarpatic al Munteniei, puternic influențată de cadrul economic și social s-a orientat pe linia unei evoluții generale permanent ascendente. Datele din sec. al XIX-lea de care dispunem (1835 și 1899) și apoi recensămintele secolului nostru oglindesc tocmai
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Govora, Olănești, Călimănești, Ocna Mureș, Sovata ș.a.. Domeniul montan a devenit atracție turistică după 1870, odată cu stabilirea reședinței de vară a Casei regale la Sinaia și construirea căii ferate de pe Valea Prahovei. Înființarea unor cluburi și societăți turistice, precum Societatea carpatică ardeleană (1880), Societatea turiștilor români (1900), Hanul drumeților (1921), Clubul alpin român (1934) și Oficiul Național de Turism (1936), a fost posibilă amenajarea turistică a unor regiuni montane, prin construirea de cabane turistice, refugii, realizarea căilor de acces și a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Băile Olănești, Călimănești-Căciulata, Govora, Bazna și Praid. b) apele termale sunt întâlnite, cu deosebire, la contactul dintre Dealurile de Vest și Câmpia de Vest, unde apare un gradient termic ridicat, în legătură cu tectonica accentuată a regiunii, iar insular apar în zona carpatică ca efect postvulcanic. Funcția turistică a acestor ape cuprinde atât tratamentul afecțiunilor reumatice și ale aparatului locomotor, cât și valențele lor recreative, fiind valorificate îndeosebi pentru înot. Cele mai cunoscute sunt apele termale din Câmpia de Vest, de la Băile Felix
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Prahovei) sau de pe șoseaua București - Mangalia, în sezonul estival, demonstrează că turismul românesc ia amploare, iar infrastructura rutieră necesită o modernizare rapidă, pentru a satisface cerințele unui turism european modern. Cele mai pitorești trasee rutiere sunt cele care străbat arcul carpatic, prin mai multe pasuri, legând Transilvania de restul țării. Se remarcă șoselele Brașov - Onești (prin Pasul Oituz), Gheorgheni - Bicaz (prin Pasul Bicaz), BistrițaGura Humorului (prin Pasurile Tihuța și Mestecăniș), Brașov - Câmpina (prin Pasul Predeal), Sibiu Râmnicu Vâlcea (prin Pasurile Turnu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
care ajunge, în Pasul Urdele, la cea mai mare altitudine din țara noastră (2145 m). 2. Transporturile feroviare au devenit o modalitate de deplasare curentă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Prin traversarea lanțului carpatic și racordarea la tronsoanele feroviare europene, transporturile pe căile ferate au implicații deosebite, nu doar în realizarea legăturii dintre regiunile țării, ci și pentru asigurarea unor fluxuri turistice. Chiar dacă astăzi acest transport nu mai are o pondere importantă în privința circulației
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mereu, acceptând astfel să trăiască oarecum la voia întîmplării. " Gîndește-te, când scrii, la cititorul tău ideal sau la omul pe care îl respecți cel mai mult." La cine se gândește oare Noica atunci când cade în metafizica ciobănașului și a "arcului carpatic", care, Doamne, dincolo de geschmacklos-ul ei, nu ar fi cu nimic vinovată, de nu s-ar recunoaște acolo, ca într-o pocită oglindire, mințile înfierbîntate sau cinice ale zbierătorilor de profesie? Ce stranie și, pentru el, compromițătoare întîlnire. Dar pentru noi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pradă, fără izbandă și după ce a pierdut pe mulți dintre ai săi”. Punerea bazei frontului românesc antiotoman, în special de la sfârșitul secolului al XVI-lea, va fi un alt motiv al nereușitei sultanilor de a transforma spațiul intra și extra carpatic în teritoriu turcesc. Tratatele semnate de Mihai Viteazul în 1595 cu Sigismund Báthory, principele Transilvaniei și cu ștefan Răzvan, domnul Moldovei vor consolida rezistența românească în interior. La aceste tratate interne se adaugă cele cu Imperiul Habsburgic, în 1598, și
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
cu dobândă fixă de 5% pe an, pe un termen maxim de 10 ani. Pe data de 21.03.2006 s-au anunțat câștigătorii pentru licitația pentru derularea fondurilor aferente Programului Fermierul pentru anul 2006: CEC, BRD-GSG și Banca Comercială Carpatica. CEC a obținut derularea unui fond de 250 miliarde lei vechi, BRD - 500 miliarde lei vechi, iar Banca Comercială Carpatica - 200 miliarde lei vechi. S-a adjudecat derularea unor fonduri de 950 miliarde lei vechi, care vor fi oferite beneficiarilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
s-au anunțat câștigătorii pentru licitația pentru derularea fondurilor aferente Programului Fermierul pentru anul 2006: CEC, BRD-GSG și Banca Comercială Carpatica. CEC a obținut derularea unui fond de 250 miliarde lei vechi, BRD - 500 miliarde lei vechi, iar Banca Comercială Carpatica - 200 miliarde lei vechi. S-a adjudecat derularea unor fonduri de 950 miliarde lei vechi, care vor fi oferite beneficiarilor cu o dobândă de 5%.” ( HYPERLINK "http://www.adelbacau.ro/fermierul programul fermierul.htm" http://www.adelbacau.ro/fermierul programul fermierul.htm). Notăm că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]