3,622 matches
-
unui locotenent german, a cărui figură foarte apropiată idealului arian nazist poate fi folosită cu succes pentru un afiș de recrutare în Wermacht 38. Spune în șoaptă câteva cuvinte însoțitorului său, un Obersturmführer39 masiv, cu un colac de grăsime la ceafa rasă și privirea ochilor verzi-spălăciți cam greoaie. Acesta se oprește din devorarea fripturii în sânge pe care o are în față și cu o privire scurtă, dar intensă, analizează atent pe cei doi, apoi revine din nou la înfulecat. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fie! Ciocnesc paharele, savurând amândoi arsura plăcută a coniacului în gură. Spune-mi, în legătură cu locotenentul Rădulescu, ce-ai hotărât? Ochii căprui, retrași mult în fundul orbitelor, privesc cu atenție concentrată către șeful și prietenul său. Colonelul își trece gânditor mâna peste ceafa tunsă mărunt, aproape perie. Sunt de acord cu tine. Disciplinat fără a fi rutinat, dornic de noi misiuni și cel mai important, loial. Însuși faptul că mereu s-a aflat în fruntea oamenilor săi în mijlocul iadului care este acum Crimeea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
parte și datorită gurii uscate. Puteți să-mi dați puțină apă? Fata prinde carafa de sticlă aflată pe noptieră în mâna dreaptă și umple unul dintre cele trei pahare, fără picior, cu margini drepte. Palma sorei medicale se strecoară sub ceafa lui, ajutându-l să bea. În timp ce soarbe lacom, un pârâiaș subțire pornește din colțul gurii, prelingându-se către bărbie. Se îneacă, tușește ușor și împroșcă picături pe cearșaf. Simte cum se înroșește, blestemându-și în sinea lui slăbiciunea. Fără nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
îngrozită ce-i însoțise ultimele clipe de viață. Pe trupul ei se văd numeroase pete vineții, semnele unor lovituri. Sângeriu, perfect rotund și plasat exact între sprâncene, orificiul de intrare a unui glonț. Aplecat deasupra ei, cu pălăria dată pe ceafă, Manfred declară expert. Urme circulare de praf de pușcă ars. Arma a fost lipită pe frunte. Mai mult ca sigur că s-a folosit o surdină. Profesioniști. În acel moment, nedorită de nimeni, sună alarma aeriană. Pentru o secundă amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
locul unde parcaseră. Se pare că mai sunt unii care preferă aerul curat al nopții. Urmărind privirea lui Manfred, Marius vede staționat la colțul străzii un Buick. O siluetă se ghicește la volan. Un tip uscățiv, cu pălăria dată pe ceafă, stă rezemat de aripa dreaptă. Fumează calm, slobozind rotocoale mari de fum. La apariția lor, își părăsește rapid plictisul și se aruncă pe scaun. Imediat ce închide portiera cu un pocnet sec, mașina pornește vijelios către ei, fără cea mai mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
panică, o ia la fugă cu viteză uimitoare. Mai mică totuși decât a celor doua gloanțe bine țintite trase din pistolul lui Marius care se opresc în spatele lui. Manfred se sfârșește iute. Marius își scoate haina, aranjând-o comod sub ceafa rănitului. Remarcă imediat sângele întunecat ce îmbibă aproape complet cămașa albă în zona abdomenului. Mai văzuse astfel de răni pe front. Nu ofereau deloc șanse de supraviețuire. Scapi cu viață, nu e chiar așa de grav, spune el cu glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
a cărui uniformă poartă amenințătoarele petlițe verzi ale trupelor N.K.V.D., locotenentul Rădulescu ține lipit de tâmplă țeava unui revolver Nagan. În mijlocul tăbliei jegoase a mesei trei cartușe stau frumos aliniate ca soldații la paradă. Ia nu-mi mai suflați în ceafă! strigă brusc locotenentul, cu voce aspră. Rapid, în jurul său se formează un gol respectabil. Curând, vacarmul se potolește și clicul sec al percutorului lovind în gol răsună puternic în liniștea încăperii. Darie privește uimit fața locotenentului. Nu arată de loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ajutor a neamțului, scoate o fașă septică. Acoperă rana cât poate de bine. Muribundul geme slab în continuare: Wasser...wasser 125... E ultimul lucru care trebuie dat unui rănit la burtă, dar oricum e pe moarte. Cu o mână sub ceafă, sprijină capul tânărului în timp ce cu cealaltă îi duce către buze bidonul cu apă. Soarbe cu plăcere și parcă cu un început de zâmbet. În acel moment, un partizan bărbos dă buzna în încăpere. Spune pe nerăsuflate: Se aude zgomot de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
găsise vânatul. Și nu dorește să renunțe la el. Cele două perechi de ochi se înfruntă agresiv. Om și animal se privesc fix, încercă să-și impună dominația înainte de înfruntarea inevitabilă. Urechile lupului sunt date pe spate, lipite aproape pe ceafa cu părul zburlit, în timp ce botul larg căscat lasă să se vadă strălucirea palidă a caninilor lungi. Mârâie amenințător și face un pas înainte. Încet, cu mișcări precaute, Marius scoate baioneta. Toți mușchii îi sunt încordați, privirea focalizează mișcarea imperceptibilă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
detunătură înăbușită a unei împușcături. Urmează o a doua împușcătură, limpede și plină. În fața privirii lui Schultz care îl fixează insistent, von Streinitz reușește să rămână imperturbabil. "Ticălosule, ce mult ți-ar plăcea să îmi pui și mie pistolul în ceafă!" Sunt credincios crezului proclamat de Führer "Deutschland über alles"146. Ridică mâna pentru salutul nazist și strigă: Heil! Sieg!147 cu o voce la fel de hotărâtă ca a ministrului propagandei Joseph Goebbels, promițându-și în sinea lui ca la prima ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ce e băi Vasile, de ai fața asta așa lungă? O vreme, cel întrebat, un soldat tânăr, înalt și voinic, având fruntea înfășurată într-un bandaj pătat cu sânge, cumpănește dacă să răspundă sau nu. Își scarpină cu degetul arătător ceafa tunsă scurt și brusc, se hotărăște: Păi, cum să spun...Când plecai pe front, lăsai acasă muierea cu doi copii. Acu' îmi scrie că mai e unu pe drum, dar eu nu am văzut-o de vreun an. Zi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
am mai liniștit. Odată cu scrisorile, permisionarii au adus și câteva ziare. Oamenii, mulți dintre ei țărani, comentează adunați în jurul lui Nicky care citește cu voce tare comunicatele noului guvern. Auzi măi Marine, spune unul dintre ei, cu căciula dată pe ceafă, se dă pământ! Se dă pe dracu bă Ghiță! Toți niște hoți. Răspunsul aduce pe fața lui Ghiță o expresie de uimire comică. Hotărât nu se așteptase la asemenea vorbe. Așa să fie oare? Da' scrie negru pe alb aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
te întâlnească, asta oricum se va întâmpla. Nu poți face decât să aștepți, pregătit de luptă și cu dorința de ați vinde pielea cât mai scump. Unul dintre ei își aprinde o țigară și începe să se scarpine îndârjit după ceafă. A' naibii păduchi! De unde dracu au apărut? Fă-ți o spălătură cu gaz și scapi sigur. Păi, de unde în pustietatea asta? Aici, singurul gaz vine de la pârțurile mele da' și alea's cam anemice, că dacă nu ai umplutură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
până agață de țeava puștii restul unui pansament alb, găsit prin buzunare. Nemții nu se grăbesc. Își fac apariția în pas de marș, linia lor strângându-se ca un cerc întunecat în jurul celor două siluete care stau cu mâinile la ceafă în bătaia vântului. Căpitanul luminează cu lanterna chipul murdar de noroi al sergentului Lazăr. Locotenentul Rădulescu? Este acolo. Neamțul urmărește mâna care arată către un trup întins la pământ, învelit într-o foaie de cort. Revine cu privirea la cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
va trebui În curînd Înlocuit, Își spunea, dar mai Încolo, nu mai avea bani acum. MÎine sau poimîine după-amiază, pînă joi oricum, va vopsi În negru lucios șareta după ce-i va repara Încheieturile...a venit primăvara! Își trase șapca pe ceafă. „Care va să zică s-a terminat cu pămîntul N-a fost să fie...” Cerul lucea deasupra necrezut de albastru. „Vedeți, domnule judecător - Își vorbea - spuneați că dreptul de proprietate... ziceați ceva că mă simțeam stăpîn, sigur pe mine... cînd n-ai noroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
putea servi într-un cadru modern și elegant cele mai gustoase grătare. Din meniul restaurantului amintim diferite aperitive: carpacio și chilli cu carne, salate proaspete, steak de vită, piept de rață la grătar, puii „Madras” , burgherii „el Toro Halfpounder” sau ceafa la grătar, garnituri precum cartofi prăjiți, copți sau piure în stil englezesc, legume, soteuri și orez. Ca desert se pot solicita: tiramisu, salate de fructe proaspete, înghețate, banane prăjite cu miere sau clătite cu ciocolată. De asemenea, meniul cuprinde un
Agenda2006-13-06-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284912_a_286241]
-
și rahat cu apă rece sau umblau cu patrafirul și sfiștocul din casă-n casă, nici nu visaseră și nici n-aveau dreptul să viseze, căci nu dedese naștere unor feți-frumoși cu stele-n frunte, ci unor băieți groși la ceafă și târzii la minte, de rând, adesea foarte de rând. Căci din două una. Sau acești oameni sunt toți genii, și prin "calitatea" muncii lor intelectuale merită locul pe care-l ocupă, sau, neproducînd nici o valoare, nereprezentând nici un interes general
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îi spunea "e numai gura de tine!"; nu-i urma sfatul decât în parte, își mai cumpăra cîte-o rochie, dar sprâncenele ei erau subțiri de la natură și bine arcuite, părul și-l spăla și-și făcea singură un coc la ceafă, iar chipul alb n-avea nevoie de pudră și buzele frumoase, care mă sărutau și îmi șopteau cuvinte de alint, rămâneau așa cum i le știam și cum i le vedeam de-aproape, curate, puțin deschise parcă de extaz când mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Șeherezada, continuă el, există o frumoasă scenă cu un călător care cere într-o casă găzduire. Este bine primit, se pune masa, se servește pește, dar în timp ce mâncau, stăpâna casei, ce-i vine, se apleacă spre musafir, îl apucă de ceafă și începe să-i îndese la pești pe gît...Am crezut că e un intermezzo epopeic, ia uite, mi-am zis, povestitorul are chef de glume... Când colo, nu era vorba de nici o glumă, i-a îndesat la pești pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
i-am explicat că n-am decât două camere și un hol și că am nevoie să stau în birou singur, biroul e locul meu de muncă, al cărei specific e s-o efectuezi în singurătate; s-a scărpinat la ceafă: înțeleg, zice, dar ce e de făcut? Până punem pe picioare o industrie de construcții de locuințe, n-avem încotro, trebuie să limităm spațiul locativ. Dar înainte, zic,! cum de putea lumea trăi cu cât spațiu vroia? Au năvălit țăranii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vindeca. Îmi amintii de o istorie cu un leu bolnav și un pădurar. Acesta din urmă îi spusese: "Ei, ce-ai ajuns, prăpăditule? Așa arată regele animalelor? Leul îi spusese: "Ai o secure în mînă! Lovește-mă cu ea după ceafă." Pădurarul îl lovise. După un timp se întîlnesc din nou, leul vindecat. Pune mâna, îi zise el pădurarului, aici la mine după ceafă.'' Pădurarul puse mâna și dădu de o coajă groasă. "Dă-o jos", zise leul. Pădurarul o dădu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Așa arată regele animalelor? Leul îi spusese: "Ai o secure în mînă! Lovește-mă cu ea după ceafă." Pădurarul îl lovise. După un timp se întîlnesc din nou, leul vindecat. Pune mâna, îi zise el pădurarului, aici la mine după ceafă.'' Pădurarul puse mâna și dădu de o coajă groasă. "Dă-o jos", zise leul. Pădurarul o dădu jos; "Ai văzut? reluă regele animalelor. Rana pe care mi-ai făcut-o tu cu securea s-a vindecat. Dar rana pe care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
te răsfeți!" O întorsei cu spatele și începui s-o pieptăn. "Adu-mi o fundă să-ți leg părul!" Nu, că să-i fac codițe! "E prea complicat, îi spusei, uite ce bine îți stă așa cu părul legat la ceafă, te face și pe tine mai mare." Îi privii chipul și pentru întîia oară, văzînd-o din profil, văzui profilul meu, dar un profil de vis... Rămăsei tăcut, stăpânit de un sentiment de triumf. Dacă seamănă cu mine întru totul, și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
spui, te rog să-mi răspunzi sincer! Ar fi prea schematic, i-am răspuns. Totul e schematic, îl aud că zice, ți se pare că răstorni un munte și când colo răstorni o pietricică. Păduchi, domnule Micu, duc mâna după ceafă și găsesc păduchi! Strivesc păduchi... Nu sânt chiar păduchi, zisei, omul nostru e un simbol al puterii abuzive, trebuie alungat. Da, da, zice, și după aia vine alt simbol al putorii abuzive . Am vrut să-i răspund că individul abuziv
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
își puse mâna la gură și râse. Mă înțelesese. Tata nu: "...Dacă ți-ai terminat prima ta zi de lucru la o cârciumă ai început-o bine, Victore! zise el edificat. O să ajungi tu director-general când o să-mi văd eu ceafa fără oglindă. Numai că chiar trebuie să te muți! N-am chef să se spună că ai căzut în darul beției în casă alături de tac-tău." Era clar! Mă credea chiar pierdut! Dar și eu gândii că acest om, dacă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]