6,690 matches
-
adecvate muncii cu grupul în general, cu toată familia, în special (când este vorba de o familie problemă), sau cu "bandele de delicvenți". Capitolul 7 Teoria centrării pe client 7.1 Cadru conceptual "C.Rogers a construit și utilizat teoria centrată pe client, aceasta însemnând că pacientul, clientul, trebuia lăsat să se exprime, înlăturând progresiv, treptat, obstacolele ce îl împedicau să ajungă la propriul adevăr"28. Psihoterapia centrată pe client s-a dezvoltat începând cu anii 1940 ca o puternică reacție
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
pe client 7.1 Cadru conceptual "C.Rogers a construit și utilizat teoria centrată pe client, aceasta însemnând că pacientul, clientul, trebuia lăsat să se exprime, înlăturând progresiv, treptat, obstacolele ce îl împedicau să ajungă la propriul adevăr"28. Psihoterapia centrată pe client s-a dezvoltat începând cu anii 1940 ca o puternică reacție față de psihanaliză, obiectivul principal fiind "ajutarea pacientului să se accepte pe sine". 29 În domeniul asistenței sociale, această teorie s-a constituit ca fiind una din teoriile
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
în centrul atenției sale omul, care constituie domeniul comun de interferență, este normal ca în munca de asistență socială să existe relații strânse cu diverși specialiști, ca: medici, juriști, psihologi, cadre didactice, economiști, sociologi, preoți etc. Conceptul central în teoria centrată pe client este reprezentarea de sine, imaginea de sine. Această componentă a personalității se definește ca ansamblu al credințelor individului despre propria sa persoană trăsăturile specifice, comportamentul și angajează, în structurarea sa, atât în planul cognitiv (ce știe persoana despre
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
interacționali: natura legăturilor (reciprocitate, dependență etc.); intensitatea legăturilor (frecvența, durata etc.); tipul conținuturilor vehiculate în cadrul relațiilor. Analiza rețelelor vizează forme și "etaje" relaționale, între care amintim: relații reale și relații ideale între actori; relații directe și relații indirecte (mediate); relații centrate pe individ și relații centrate pe grup sau comunitate; relații stabile și relații dinamice; relații latente și relații manifeste; relații "puternice" și relații "slabe" etc. Pentru un om normal, rețeaua de sprijin social cuprinde 25-40 de persoane, dintre care doar
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
etc.); intensitatea legăturilor (frecvența, durata etc.); tipul conținuturilor vehiculate în cadrul relațiilor. Analiza rețelelor vizează forme și "etaje" relaționale, între care amintim: relații reale și relații ideale între actori; relații directe și relații indirecte (mediate); relații centrate pe individ și relații centrate pe grup sau comunitate; relații stabile și relații dinamice; relații latente și relații manifeste; relații "puternice" și relații "slabe" etc. Pentru un om normal, rețeaua de sprijin social cuprinde 25-40 de persoane, dintre care doar 6-10 persoane se cunosc intim
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
În principal, funcția de elaborare a politicilor sociale în asistență socială, precum și coordonarea activităților în domeniul asistenței sociale reveneau Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Numai că asumarea unei asemenea responsabilități era sistematic blocată de o dezvoltare rapidă a numeroase organisme centrate pe diferite programe de asistență socială plasate în afara Ministerului și independente de acesta. Relația dintre organismele naționale și cele locale a rămas mai degrabă nedefinită. Noile responsabilități locale erau lipsite de suportul central, iar organismele centrale erau lipsite de instrumentele
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
realitate cotidiană cu care ne confruntăm ne determină să căutăm și să identificăm soluții care să conducă la instaurarea unui climat de lucru pozitivant, prin creșterea eforturilor de individualizare a parcursurilor școlare, prin abordarea unor metode de lucru interactive, participative, centrate pe elev prin abordarea sistematică a lucrului În echipă (Învățător, profesor profesor de sprijin/profesor logoped/profesor consilier psihopedagog), prin proiecte educative destinate copiilor cu abilități Înalte (creație plastică, matematică, etc.) dar și copiilor „vulnerabili la excludere” (asistență și consiliere
EDUCAȚIE ŞI DIVERSITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Dumitru BĂRBUŞ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2124]
-
surprindă într-o lumină nouă implicațiile teoretice ale acestor concepții împărtășite, confruntându-le îndeosebi cu fenomenele economice descrise de etnologi. Această operație îl face să pună sub semnul întrebării unele instrumente conceptuale fundamentale ale teoriei economice clasice, autorul arătând că, centrate asupra sistemului capitalist, ele nu pot da seama de realitățile care există sau care au existat în contexte diferite. Prin aceasta, perspectivele pe care le deschide se inserează deja într-un demers antropologic (K. Polanyi și-a efectuat lucrările reunind
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dominant, în vreme ce structurile și instituțiile străine ale dominației coloniale inclusiv cea ideologică și cea economică sunt conservate și mențin o ordine fondată pe subordonarea ideală și / sau reală față de europeni. Analiza conjugată a situațiilor globale și locale într-o problematică centrată pe multiplele nivele ale articulărilor lor orientează interpretarea modurilor de existență și de circulație a banilor, precum și a formelor de acceptare, de respingere sau de reelaborare a relațiilor comerciale, după direcții care, în contextele studiate, sunt trasate de semnificația lor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
asemenea condus spre multiplicarea direcțiilor de cercetare pornind de la obiectul său de bază, pe care îl constituie grupul social al salariaților, definit prin adunarea punctuală a acestora în întreprindere. Mă voi opri înainte de toate asupra acestei prime etape a investigației centrate pe raporturile sociale aflate în joc în acest microunivers în care indivizii nu petrec decât un timp limitat și de care sunt atașați prin obligații economice pregnante. Aici, ca și în cele ce urmează, este necesară o logică de cunoaștere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
modurile anterioare de sacralizare a întreprinderii încep să se risipească. Aceste evoluții ideologice care-și găsesc sursa în remanieri decisive ale raporturilor sociale reprezintă una din matricele unui impuls îndepărtat spre noi obiecte de interes pentru antropologi. Apariția unor cercetări centrate pe stratul social al "antreprenorilor", reflecțiile asupra condițiilor de reușită antreprenorială, eventual în versiunile etnice ale acesteia, accentul pus pe deconstrucția "spiritului de întreprindere" într-o reformulare mai mult sau mai puțin fidelă, însă legitimând în continuare temele weberiene, se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
arhivelor. Sunt repetate însă și acum un număr de studii care, în loc să se străduiască să restituie sensul schimbărilor care sunt operate pe terenurile studiate (cartiere, uzine), elaborează o etnologie martoră a trecutului. Mizele sociale, simbolice, politice dispar în favoarea unei atenții centrate pe detaliile unui cotidian închis. Prezentul e surprins și prezentat ca fiind complet întors spre trecut; acesta din urmă e încremenit. Analiza modalităților de schimbare cedează locul unei logici de arhivare a notelor de teren, a descrierilor, a poveștilor sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de schimbare cedează locul unei logici de arhivare a notelor de teren, a descrierilor, a poveștilor sau a eforturilor de asamblare a documentelor risipite. O ilustrare deosebit de semnificativă a acestui fapt este furnizată de dezvoltarea fără precedent a studiilor etnologice centrate asupra temelor patrimoniului și a memoriei care apar în mod simptomatic odată cu declinul activităților industriale în cauză 89. Aceste concepții ale disciplinei tind să niveleze realul, să-l reducă prin rezumarea modurilor de inserție politică și de diferențiere economică ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sacrului... Teologia „morții lui Dumnezeu” - arată valoarea religioasă, valoarea sacră a profanului”. ( /88). O viziune originală asupra sacrului o Întâlnim la profesorul Mihai Nistor. Autorul menționat distinge Între două tipuri de sacru: laic și religios, și analiza noastră va fi centrată asupra conceptului de sacru laic. A accepta existența unei perioade prereligioase și a unui sacru nonreligios aferent, echivalează cu a recunoaște „capacitatea de a semnifica, de a consfinți, adică de a consacra „ca dimensiune fundamentală a conștiinței umane” ( ). În același
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
la plante și la animale, iar funcțiile organismului - nutriție, locomoție, înmulțire - sunt prezentate sintetic cu concretizări pe diferite trepte sistematice și filogenetice, cu surprinderea noilor achiziții). Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învățământ a condus la proiectarea unui curriculum centrat pe competențe. O astfel de abordare urmărește centrarea activităților elevilor nu pe asimilarea mecanică a unor noțiuni și concepte, ci pe dezvoltarea de capacități, priceperi, deprinderi și atitudini care să conducă la formarea de competențe. Drept rezultat, prin studiul biologiei
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
competențe / obiective (de ce?) - activități (cum?) și resurse (cu ce?) - evaluare (cui?); identificarea resurselor, a tipurilor de activități și a modalităților și secvențelor de evaluare. Pentru clasa a IX-a, parte a ciclului de orientare și observare, proiectarea didactică se face centrată pe obiective, iar pentru clasele a X-a - a XII-a - ciclul de aprofundare și specializare - pe competențe. Resursele cuprind: manuale, texte auxiliare (culegeri; antologii; enciclopedii; tabele matematice; hărți); mijloace audio vizuale etc. v Proiectarea unei unități de învățare: O
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
trăinicia ei. Oamenii sunt sănătoși și încrezători în ei, câtă vreme relațiile lor sunt sănătoase și stabile/trainice. Iar acestea vin și se mențin odată cu preocuparea pentru frumusețea legăturilor noastre cu ceilalți. În acest context, este important să ne (con)centrăm asupra lucrurilor, atitudinilor și comportamentelor care dau frumusețe, eleganță și rafinament interacțiunilor noastre (cotidiene) cu semenii. Toate acestea, la rândul lor, ne înfrumusețează și pe noi, ca destine unice/exemplare. Plecând de la aceste premise și principale opțiuni, descoperim faptul că
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relațiile din organizație sunt de tip ierarhic, fiecare membru având poziția și responsabilitățile sale clar delimitate în raport cu competențele sale. Comportamentele încurajate și susținute sunt: respectul autorității, al ierarhiei și al competenței. Dacă, în ceea ce o privește, cultura A este puternic centrată pe respectul individului, cultura B este centrată pe respectul organizației (Păun, 1999, p. 54). La rândul său, D. McGregor (apud Păun, 1999, p. 55) consideră că orice conducător pleacă de la anumite idei preconcepute legate de atitudinea subordonaților față de muncă. În funcție de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fiecare membru având poziția și responsabilitățile sale clar delimitate în raport cu competențele sale. Comportamentele încurajate și susținute sunt: respectul autorității, al ierarhiei și al competenței. Dacă, în ceea ce o privește, cultura A este puternic centrată pe respectul individului, cultura B este centrată pe respectul organizației (Păun, 1999, p. 54). La rândul său, D. McGregor (apud Păun, 1999, p. 55) consideră că orice conducător pleacă de la anumite idei preconcepute legate de atitudinea subordonaților față de muncă. În funcție de opțiunea sa pentru o anumită viziune, acesta
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
raportării comune la "inamici" externi. Ținând seama de aceste particularități, pare că acestei culturi îi sunt potriviți indivizi: • orientați puternic către scop; • motivați de claritate și mai puțin rezistenți la ambiguitate; • mai mult pragmatici, decât afectivi în relațiile de muncă; • centrați pe succes (nu îi satisfac strategiile de evitare a conflictelor). O astfel de cultură este eficientă și caracteristică unei societăți/piețe competitive. Lipsa cooperării poate atrage dezavantaje chiar mai mari decât avantajele posibile (și dorite, la prima vedere și la
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
conducere este separată de funcțiile de execuție. În cadrul acestei culturi organizaționale se acordă o importanță deosebită disciplinei, regulilor, ceea ce o face mai greu adaptabilă la schimbare. Cultura de sarcini (gen "rețea") Este tipul de cultură organizațională patronat de zeița Atena. Centrată pe persoane, pe promovarea echipei, ea este de multe ori solicitată în atingerea obiectivelor organizației. Calitățile și competențele echipei primează în fața poziției ierarhice. Sarcinile sunt distribuite în funcție de competențele fiecărui individ. Cultura gen rețea favorizează instalarea unui climat cald, prietenos. Managementul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este mult mai probabil să se întâmple/să se desfășoare într-o atmosferă concurențială/ competitivă, de suspiciune și de ostilitate decât într-una de tip cooperativ, de încredere și de susținere reciproce. d. După centrarea conflictului, putem vorbi despre: • conflict centrat pe sarcină. Karen A. Jehn (1995, apud Milcu, 2005, p. 49) a observat că membrii grupurilor fac distincția între conflicte centrate pe sarcină și cele centrate pe relațiile interpersonale. Ele afectează în mod diferit performanțele participanților. Cercetătoarea a ajuns la
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
într-una de tip cooperativ, de încredere și de susținere reciproce. d. După centrarea conflictului, putem vorbi despre: • conflict centrat pe sarcină. Karen A. Jehn (1995, apud Milcu, 2005, p. 49) a observat că membrii grupurilor fac distincția între conflicte centrate pe sarcină și cele centrate pe relațiile interpersonale. Ele afectează în mod diferit performanțele participanților. Cercetătoarea a ajuns la concluzia potrivit căreia un nivel moderat al conflictului centrat pe sarcină este constructiv; el stimulează discuțiile și ideile/soluțiile participanților pentru
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de încredere și de susținere reciproce. d. După centrarea conflictului, putem vorbi despre: • conflict centrat pe sarcină. Karen A. Jehn (1995, apud Milcu, 2005, p. 49) a observat că membrii grupurilor fac distincția între conflicte centrate pe sarcină și cele centrate pe relațiile interpersonale. Ele afectează în mod diferit performanțele participanților. Cercetătoarea a ajuns la concluzia potrivit căreia un nivel moderat al conflictului centrat pe sarcină este constructiv; el stimulează discuțiile și ideile/soluțiile participanților pentru performanțe mai bune. Un nivel
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2005, p. 49) a observat că membrii grupurilor fac distincția între conflicte centrate pe sarcină și cele centrate pe relațiile interpersonale. Ele afectează în mod diferit performanțele participanților. Cercetătoarea a ajuns la concluzia potrivit căreia un nivel moderat al conflictului centrat pe sarcină este constructiv; el stimulează discuțiile și ideile/soluțiile participanților pentru performanțe mai bune. Un nivel foarte ridicat al conflictelor centrate pe sarcină interferează negativ cu rezolvarea sarcinii; • conflictul centrat pe relațiile interpersonale. Este conflictul ce interferează cu eforturile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]