2,726 matches
-
VASILESCU, George (14.XII.1902, Huși - 21.IV.1976, Iași), dramaturg. Este fiul Mariei (n. Cireș) și al lui Grigore Vasilescu, felcer. Urmează cursurile primare și secundare în localitatea natală, absolvind în 1921. Înscris la Școala Militară din Sibiu, o termină în 1924, ca sublocotenent de infanterie, ulterior făcând carieră militară. Mai târziu, în perioada 1933-1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]
-
introd. Iorgu Iordan, București, 1955; Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail”, îngr. și pref. Zamfira Mihail și Paul Mihail, cuvânt înainte Ștefan Ștefănescu, București, 1980; Opere, îngr. și introd. Gabriel Ștrempel, București, 1982. Repere bibliografice: Vasile Cireș, Studii, Iași, 1899, 21-123; Iorga, Ist. lit., II, 269-309; Sadoveanu, Opere, XIX, 472-498; Călinescu, Ist. lit. (1941), 28-30, Ist. lit. (1982), 23-26; Cartojan, Ist. lit., III (1945), 189-197; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 290-306; Ist. lit., I, 596-619; Cioculescu, Varietăți, 70-92
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
literaturi. Autorii lucrării, distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române, sunt Stănuța Crețu, Gabriela Drăgoi, Florin Faifer, Ion Lăzărescu, Dan Mănucă, Algeria Simota, Rodica Șuiu, Alexandru Teodorescu, Constantin Teodorovici, Maria Teodorovici, Leon Volovici, Remus Zăstroiu, Lucia Berdan, Constanța Buzatu, Lucia Cireș, Ion H. Ciubotaru și Corneliu Morariu (norme lexicografice). Ca urmare a experienței dobândite, membrii departamentului de istorie literară au început să lucreze la Dicționarul literaturii române din secolul al XX-lea (1900-1950), colaborând din 1995 la proiectul prioritar al Secției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
Papadima, București, 1970; Constantin Mohanu, Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei, București, 1975; Poezia obiceiurilor calendaristice, îngr. și pref. N. M. Băieșu, Chișinău, 1975; Constantin Brăiloiu, Emilia Comișel, Tatiana Gălușcă-Cârșmariu, Folclor din Dobrogea, pref. Ovidiu Papadima, București, 1978; Lucia Cireș, Colinde din Moldova, Iași, 1984; Flori de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă, îngr. și postfață Sabina Ispas, București, 1987; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1992; Ioan Bocșa, 1484 de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 132-171; Nicolae Bot, Funcțiile agrare ale colindatului, AMET, 1977, 311-337; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană românească, Cluj-Napoca, 1977, passim; Octavian Buhociu, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, București, 1979; Lucia Cireș, Aspecte ale colindatului în Moldova, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Coman, Izvoare mitice, București, 1980; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
I, București, 1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
cu condiment pentru pește ( sau piper, delicat, oregano, tarhon, sare ). Punem peștele într-un vas peste care turnăm un litru de vin alb sec și îl lăsăm să stea trei - patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. PLACHIE DE CRAP 2 crapi a 600-700g.bucata, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 2 cepe, 2-3 cartofi, 3 roșii, 1 ardei, 1 măr, 300ml. vin alb, 100ml. ulei, ½ rădăcină țelină.Punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
drept „cerebrală, citadină și concretă” (Laurențiu Ulici). Sub armura poetului se identifică o structură sentimentală, nostalgică, înclinată către plasticizarea imaginii („... vigurosul trunchi al unei amiezi / Cu pistruii ploii în soare sunând ca bănuții de aur / O procesiune de arbori...”, Vremea cireșilor). Sunt caracteristice parafraza, ironia, referințele livrești și biografice, cu mari decupaje de album de familie: „Tatăl meu umil funcționar de birou/ Mama mea împărtășindu-mi neliniștile/ Mătușile mele cu frica lui Dumnezeu/ Bunica mea supraveghetoare cândva la o fabrică de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA REFERENȚI ȘTIINȚIFICI: Dr. filolog LUCIA CIREȘ, CERCETĂTOR ȘTIINȚIFIC ACADEMIA ROMÂNĂ filiala IAȘI Prof. univ. dr. NICOLAE CONSTANTINESCU UNIVERSITATEA din BUCUREȘTI CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL: PRIMĂRIEI ȘI CONSILIULUI LOCAL FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava și a SOCIETĂȚII DE CULTURĂ "DIMITRIE GUSTI", FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava Descrierea CIP
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
făcut, practic, dificilă aprofundarea analizei. Dar ținuta științifică a lucrării, originalitatea sa, contribuția personală în realizarea acestei sinteze, ne îndreptățesc să o recomandăm, cu căldură, atât specialiștilor, cât și unei mai largi sfere de cititori interesați de cultura română. Lucia Cireș CAPITOLUL I METAMORFOZELE SOCIO-CULTURALE ALE IMAGINII ȘI IMAGINARULUI I.1. ARHITECTURA IMAGINII I.1.1. IMAGINE. IMAGINAR. IMAGINAȚIE PROLEGOMENE Etimologic, termenii de "imagine", "imaginar", "imaginație" conțin particula "im" din limba latină ( imago, -inis, imaginare, imitari, imitatio, aemulus, aemulare), reprezentând ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dereviște" sau "demovina" are sensul de "căsulie".343 În tradiția românească, în ritualul înmormântării, "bradul" se așeza în pragul casei și era înfipt în pământ, la căpătâiul mortului. La slavii din sud, bradul era înlocuit cu un pom fructifer, prun, cireș sau măr. Prin intermediul pomului de înmormântare, sufletul celui răposat își continuă viața în trupul naturii.344 În trecut, mortul era așezat într-un sicriu scobit dintr-un trunchi de copac, tocmai pentru a reliefa această legătură " de sânge" dintre om
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
genele mele. Sfinte Soare, / Sfânt domn mare! / Ai 44 de răzișoare, / Patru mi le dă mie / și patru ține-le ție, / Două să mi le pun / În sprâncenele mele / Și două în umerii obrazului, / La toți feciorii să le par / Cireș de munte înflorit / Cu mărgăritar îngrădit!"159 "Farmecele" pentru frumusețe, făcute în ziua de Paști, "pe când cocoșii cântă a treia oară", stând cu fața la răsărit, sunt însoțite de cuvântul tămăduitor: "Mă uitai pe râu în sus / Nu văzui nimic; / Mă uitai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
albine cu sulf. Inhalații cu aburi rezultați prin fierberea de ape sulfuroase. Băi calde la picioare, inhalații și comprese la piept, fierbinți cu hrean ras prin răzătoare. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Amestecați cîte o lingură cu scoarță de cireș sălbatic, tătăneasă, verbină și sămânță de anason, În 2 căni de apă. Fierbeți până când lichidul scade la jumătate. Strecurați decoctul și adăugați 2 căni cu miere, mai fierbeți puțin, după care adăugați 3 linguri de oțet de zmeură. Se ia
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și/sau coajă de stejar, studelniță sau de tutun. Frecții cu coajă de chină roșie, praf de spumă de mare, coajă de rodie, rădăcini de micșunea, praf de cuișoare, clei de misă. Abcesele erau tratate cu fierturi din coajă de cireș amar, de frunze și flori de coada vacii, mătură de grădină, semințe de cânepă, rădăcină de pătrunjel. Mestecare de isop și miere, de 3-4 ori pe zi, ultima seara, la culcare, fără clătirea gurii. GINGIVITE Sunt inflamații ale mucoasei gingivale
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care s-a plămădit rădăcină de rodie; cu vin roșu fiert cu cărbune, cu sare sau scorțișoară. Ceaiuri din frunze de barba ursului, cozi de bostan, rădăcini de brăileancă, de bujor roșu, de busuiocul câmpului, de captalan, cimbru, flori de cireș, frunze de coacăze, flori de gălbenele, cu volbură, tătăneasă, iarbă mare, iederă, lămâie, lemnul Domnului, flori de liliac, de mac, cu mătcuță, frunze de nuc, cu pelin, sunătoare, Poala Sfintei Marii, rădăcini de porumbel, roșcovele pămîntului, cu scorțișoară, flori de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
prin care, În general sunt denumite toate scurgerile vaginale, care pot fi fiziologice (banale), sau hormonale, respectiv În momentul ovulației sau a unei hipersecreții de foliculină. Tratamente: Ceai cu flori albe de brebenel, bujor alb, bună dimineața albă, frunze de cireș, de clopoțel, coada cocoșului, coada șoricelului, crin alb, curpen alb, dediței, volbură albă, lăcrămioare, liliac alb, nalbă albă, pătrunjel, pelinul calului, frunze de prun alb, poala albă, floare albă de salcâm, poala Maicii Domunului, de secară, de soc, de spin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de mărar, fiertură de ulei cu ceapă, rachiu cu miere și ulei, vin fiert cu zahăr, apă caldă și zahăr. În caz de avort, se foloseau: Fierturi de oleandru, din frunze de bujor roșu, de busuioc roșu, din crenguțe de cireș amar, de crin, cuișoare, din rădăcină de leuștean, din flori de liliac, de nasul curcanului, de flori și frunze de mușcată, muguri de plop, rădăcini de pătrunjel, pelin, coajă de stejar, trandafir roșu, troscot, floarea ursului. Consum de drojdie de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rupte În poziție normală, apoi se pun atele și se leagă strâns cu o față. De regulă, se folosesc 4 bucățele de scândură (scândurele) subțiri, de tei sau de brad. Odinioară, oasele fracturate se legau În scoarță de tei, de cireș de salcie, stejar, timp de 40 d ezile. Legători cu sămânță de in, cu untdelemn, săpun, ceapă hagimă și albuș de ou, bine amestecate sau cu albuș de ou și spirt, la care se adaugă mămăligă fierbinte. Legători cu ipsos
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
untdelemn și cu unt de vaci cald și să-l ungă. Pentru pecingine: tămâie albă să pisezi și dimineața, pe nemâncate să iei și cu oțet să te ungi. Când crapă buzele: să pisezi sacâz și rășină și clei de cireș și untură de găină și să ungi buzele cele bolnave. Când intră cel necurat În om (epilepsie): tăvălindu-se să sape o rădăcină, să o piseze bine și să o bea cu vin sau apă. Manuscris din 1821 (nr.103
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Bruxelles 1894-1919, Bruxelles, 1973, (colecția "Archives et Bibliothèques de Belgique"). **** Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, autori: Algeria Simota, Alexandru Teodorescu, Constantă Buzatu, Constantin Teodorovici, Dan Mănucă, Florin Faifer, Gabriela Rădoi, Ion H. Ciubotaru, Ion Lăzărescu, Lucia Berdan, Lucia Cireș, Leon Volovici, Maria Teodorovici, Rodica Șuiu, Remus Zăstroiu, Stănuța Cretu, Editura Academiei RSR, București, 1979; articol semnat de Maria Teodorovici (Suliotis, Christodul J., pp. 821-822). Eremia, George D. (publicat sub îngrijirea lui), Albumul Partidului Conservator din România, Tipografia Dor. P.
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cu condiment pentru pește ( sau piper, delicat, oregano, tarhon, sare ). Punem peștele într-un vas peste care turnăm un litru de vin alb sec și îl lăsăm să stea trei - patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. PLACHIE DE CRAP 2 crapi a 600-700g.bucata, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 2 cepe, 2-3 cartofi, 3 roșii, 1 ardei, 1 măr, 300ml. vin alb, 100ml. ulei, ½ rădăcină țelină.Punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
folosesc cepe tăiate rondele care în prealabil au fost lăsate să lucreze timp de jumătate de oră. Cataplasme asemănătoare se pot face și cu varză. Printre plantele medicinale cu un efect puternic diuretic pot fi amintite iarba neagră, ienupărul, frasinul, cireșul, coacăzul, păpădia și mesteacănul. Păpădia este o substanță drenantă atât pentru ficat, cât și pentru rinichi. Pentru a profita de proprietățile sale, o puteți folosi în salate, puteți face un decoct, puteți lua comprimate sau tinctură. Pentru decoct pregătiți între
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
CIREȘ, Lucia (20.XII.1943, Ustia, j. Chișinău), etnolog și istoric literar. Este fiica Tatianei (n. Gatcina), funcționară, și a lui Iuliu Cireș, preot. Face studiile secundare (1957-1961) la Salonta și Cluj, iar pe cele universitare, la Facultatea de Filologie din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
CIREȘ, Lucia (20.XII.1943, Ustia, j. Chișinău), etnolog și istoric literar. Este fiica Tatianei (n. Gatcina), funcționară, și a lui Iuliu Cireș, preot. Face studiile secundare (1957-1961) la Salonta și Cluj, iar pe cele universitare, la Facultatea de Filologie din Iași (1963-1968), după care este încadrată cercetător științific la Institutul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din Iași, în cadrul căruia contribuie, printr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
București, 1979. Culegeri: Descântece din Moldova, introd. edit., Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Berdan); Colinde din Moldova, introd. edit., Iași, 1984. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Radu Răutu, Lucia Cireș, Lucia Berdan, „Descântece din Moldova”, REF, 1983, 1; N. Bot, Caietele „Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei”, AAF, 1987, 435-437; Datcu, Dicț. etnolog., I, 170-171; Silvia Ciubotaru, Lucia Cireș, „Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide»”, 2003, 4. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]