7,311 matches
-
să se reducă la clasificarea sau la selecționarea studenților, dar ea poate, În general, să Îndeplinească acest rol chiar dacă mijloacele de evaluare utilizate nu sunt concepute În funcție de obiectivele cursului. Nu trebuie totuși să se ascundă faptul că această lipsă de coerență Împiedică ameliorarea calității procesului de predare și de Însușire a cunoștințelor. Profesorii se plâng de multe ori că studenții Învață În mod mecanic și nu gândesc singuri, În timp ce examenele la care Îi obligă aceleași cadre didactice, Încurajează tocmai acest fel
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
clare care să diminueze subiectivismul. Decizia care Înseamnă concluzii ce rezultă din interpretarea datelor evaluării și măsurile pentru Îmbunătățirea rezultatelor. Controlul este unireferențial; el evaluează raporturile de conformitate-identitate ale unui obiect față de niște norme deja stabilite. Controlul se axează pe coerență și omogenitate; evaluarea se referă la semnificație și implică o reflecție asupra sensului. Controlul se sprijină pe dispozitive construite și, pe cât posibil, transparente. Evaluarea reprezintă un proces și un demers ce comportă zone de opacitate. Controlul este În afara timpului, evaluarea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
proprii. 10. Lărgirea permanenta a relațiilor de colaborare interuniversitară, regională și comunitară, prin Încheierea de parteneriate strategice cu universități, instituții și organizații naționale și internaționale al căror domeniu de activitate direct sau indirect este similar, pentru a asigura stabilitate si coerență a acțiunilor individuale realizate de membri colectivității universitare; prezența permanentă și activă În viața comunității; continuitate În acțiunile Întreprinse de instituția universitară; promovarea “mărcii” proprii instituții universitare pe piața formării profesioniștilor. 11. Promovarea unei politici de personal care să Încurajeze
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
armonizarea și sincronizarea programelor și proiectelor inițiate de instituții publice de Învățământ, indiferent de subordonare, cu cele ale sectorului privat. 4. Funcția de control. Prin funcția de control se realizează aplicarea și respectarea principiului legalității astfel Încât să se asigure o coerență a actelor și faptelor administrative, corelată cu realizarea unor parametri acceptabili de eficiență. În același timp, prin exercitarea funcției de control se poate realiza o evaluare și analiză reală a disfuncționalităților ministerului, serviciilor sale descentralizate și a instituțiilor publice din
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
a informațiilor conținute; măsura În care exista suprapuneri Între discipline; măsura În care exista elemente originale, capabile să ofere un plus de performanță; măsura În care obiectivele sunt clar enunțate și prezentate; concordanța cu celelate programe; măsura În care există coerență și un plan logic al activităților; măsura În care sunt evidențiate aspectele esențiale; măsura În care este urmărită și prezentată evoluția disciplinei; Din punct de vedere organizatoric: complementaritate În timp si conținut Între curs și activitățile practice; gradul de integrare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
evaluative asupra rezultatelor sociale ale sistemului de Învățământ, asupra proceselor de instruire, a durabilității cunoștințelor elevului, a calității curriculumului școlar și a pregătirii personalului didactic. Această extindere a condus la elaborarea unui model de evaluare managerială (global-optim strategic), bazat pe: coerența externă, asigurată la nivelul raporturilor dintre: sistemul educațional, sistemul de Învățământ, procesul de Învățământ, activitatea didactică; coerența internă, asigurată la nivelul raporturilor dintre evaluare și celelalte elemente ale activității didactice: obiectivele, conținuturile, metodele de predare Învățare-evaluare; consistența funcțională, asigurată la
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
calității curriculumului școlar și a pregătirii personalului didactic. Această extindere a condus la elaborarea unui model de evaluare managerială (global-optim strategic), bazat pe: coerența externă, asigurată la nivelul raporturilor dintre: sistemul educațional, sistemul de Învățământ, procesul de Învățământ, activitatea didactică; coerența internă, asigurată la nivelul raporturilor dintre evaluare și celelalte elemente ale activității didactice: obiectivele, conținuturile, metodele de predare Învățare-evaluare; consistența funcțională, asigurată la nivelul raporturilor dintre managementul sistemului de educație și managementul procesului de Învățământ; consistența structurală, asigurată la nivelul
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
responsabilul pentru o activitate pedagogică, bazându-se pe diferite metode de apreciere, judecă, diagnostichează sau sancționează cunoștințele, capacitățile (competențele), atitudinile studentului pentru a determina În ce măsură obiectivele formării au fost atinse. 3. Evaluarea filierelor și programelor urmărește scopul de a examina coerența formării specialistului În raport cu obiectivele fixate (conținuturi, consecutivitatea cursurilor, organizarea studiilor, metode de evaluare etc.) și de a analiza gradul de corespundere a studiilor necesităților de formare a specialistului. 4. Evaluarea structurilor (secție, departament, unitate, centru) ține de o cercetare prospectivă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de procesul formării acestuia pe diferite piețe, dar și cadrelor didactice din domeniul științelor economice și nu numai. Autorii Capitolul 1 Prețul: concept, tipuri și funcții „Sistemul prețurilor nu-i altceva decât un sistem de semnale care coordonează și dă coerență deciziilor agenților economici.” (J. Boelcke, B. Straub, P. Thiele)<footnote Niță Dobrotă, op. cit., p. 168. footnote> 1.1. Conceptul de preț în teoria economică În decursul istoriei, probabil odată cu apariția schimbului de mărfuri, s-a intuit că prețurile măsoară „ceva
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
devenit aproape sinonim cu pasiunea sexuală. Este ușor de Înțeles cum s-a făcut conexiunea intre energie și sex, pentru că sentimentele de pasiune sexuală copleșitoare se află exact la polul opus plictiselii. 4. Conduita umană - expresie a personalității Unitatea și coerența ființei umane, Înmănunchind toate planurile de viață În aceeași structură de totalitate, presupune pentru fiecare din manifestările particulare ale individualității o dependență strictă de această realitate structurală. În organism nu există nimic desprins din nucleul de totalitate al ființei, nimic
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
numit aceste structuri noi structuri disipative pentru a accentua rolul proceselor disipative În formarea lor, În mod paradoxal În contrast cu imaginea peiorativă tradițională a acestor procese”. În structurile disipative: “A apărut un nou tip de ordine. Putem vorbi de o nouă coerență, de un mecanism de «comunicare» Între molecule. Dar acest tip de comunicare poate lua naștere doar la condiții departe-de-echilibru... acest tip de comunicare pare a fi o regulă În lumea biologiei. Ea poate sta la Însăși baza definiției unui sistem
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
entripia mediului. Reciproc, funcționarea unui laser se poate caracteriza reluând textual termenii prin care Jaques Monod caracteriza o ființă vie și care au fost menționați mai sus: fotonii stimulatori impun fotonilor a căror emisie o provoacă, direcția lor, polarizarea lor, coerența lor de fază, astfel Încât fascicolul emis datorează totul unor interacțiuni “morfogenetice” interioare obiectului Însuși. Aportul exterior se mulțumește, ca și la ființa vie, să pună la dispoziția sistemului energia liberă necesară pentru a asigura această geneză de ordine. Pe baza
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sa maximală în prezența antecedentelor omucidare sau de viol. Existența unui astfel de bolnav este câteodată jalonată de o reacție paranoiacă acută cu un comportament medicolegal care pierzându-și caracteristicile clasice ale delictului schizofrenic, se înscrie în logica paranoicului (previzibilitate, coerență). Delincvența patologică a femeii comporta câteva caractere particulare: în mod preferențial victimă, sexul feminin pare mai puțin antisocial decât cel masculin, din rațiuni anatomofiziologice și culturale. Din punctul de vedere al comportamentului (Deschacht, 1977), frecvența faptelor care antrenează spitalizarea a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
eludată, chiar dacă el însuși nu pare deloc dispus să-și recunoască rușinoasa contribuție la năruirea unei speranțe. Intelectualii basarabeni ai acestui deceniu au scris parcă cu degetul pe aburul unei sticle - foarte puține dintre proiectele lor, atunci când au căpătat ceva coerență, au fost duse până la capăt. Judecându-i retroactiv prestația și renumele cu care s-a ales în „popor” după atâtea glorioase înfăptuiri, se poate afirma că intelectualul a fost un diversionist într-un dublu sens: diversionist cu program, și diversionist
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și vocea ei, în corul cacofonic de la Chișinău, nu se distinge aproape deloc. Marea deziluzie a acestor ani rămâne, în opinia mea, intelectualitatea autohtonă, cea care a impulsionat, într-o primă fază - mai mult intuitiv, luată de val, fără o coerență și o claritate a acțiunilor -, mișcarea de eliberare națională. Intelectualitatea din Basarabia, cea care trebuie să gândească destinul comunității pe care o reprezintă, nu a fost la înălțimea așteptărilor și a capotat lamentabil, lăsându-se folosită ca forță de manevră
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
românului resemnat, n-a fost să fie. Strâns uniți în jurul președintelui (Mihai Cimpoi) - „erudit și talentat”, „bun român”, „blajin”, „răbdător”, „conciliant”, „popular”, „al nostru comesean” etc., dar și „total lipsit de aptitudini manageriale atât de necesare astăzi”, „de rigoare și coerență în acțiuni” - până la urmă scriitorii au votat să nu se schimbe nimic. Noul Consiliu de conducere, în frunte cu președintele reales, reprezintă - în opinia acelora care au dorit și au așteptat o schimbare - cel mai conservator organism de după „revoluție”. Un
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Obsesia morții subzistă În fiecare dintre noi. Însă prezența ei se dovedește, În viața obișnuită, mai mult sau mai puțin aleatorie. Numai la sinucigașul prin vocație ea are un caracter continuu, direcționat spre țintă și, În consecință, de o Înspăimântătoare coerență. Ciudat e că aproape niciodată actul sinuciderii nu e pus În termeni de slăbiciune sau putere. Sinucigașul nu scrie niciodată: „Cred că mă voi omorî”, ci enunță, cu o fermitate mai Întâi a tonului și abia apoi a acțiunii, „Am
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ale fragilității psihice - se devoalează, asemeni celebrului desen din covor al lui Henry James, recunoscând În el trăsături, obiceiuri, acte care alcătuiesc personalitatea autorului de jurnal. Desigur, e vorba de un autoportret fulgurant, care nu are decât arareori consistența și coerența autoportretului din artele plastice. Recompus după o geometrie variabilă, el propune o lectură proprie, un decupaj mai degrabă al stărilor decât al imaginilor. Portretul construit de către jurnal va fi, așadar, Întotdeauna unul mai apropiat de psihologic decât de arta literară
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un accident ce sfidează regula notației aparent sustrasă dorinței coerente de a semnifica. Jurnalul intim produce În mod spontan o aliniere a evenimentelor cotidiene după o lege sui-generis a selecției și a ordonării. Acest lucru Îi alterează fundamentele structurale, instaurând coerență și ambiție literară acolo unde se presupunea că vom Întâlni doar informalul și arbitrarul notației zilnice. Literatura se insinuează, prin urmare, În mod spontan, fără a fi urmat o strategie atent instrumentată și fără a recurge la obiectivitatea - discutabilă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Întotdeauna participarea unei a doua persoane - a cititorului. E greu de admis astăzi, după ce publicarea jurnalelor intime a devenit o adevărată industrie, că acestea nu există În afara lecturii. Însă generic, jurnalul dobândește un sens, o logică anume și o perfectă coerență doar pretinzând participarea creatoare a martorului. El se dovedește, astfel, agresiv la ambele capete: pe de o parte, violentează biografia celui care Îl scrie, transformându-l Într-o entitate ce-i depășește intențiile (autoportret, autobiografie, document moral, scriere de epocă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ales Între imanența actului scrierii și deschiderile inductive, ale lecturii constatative. Poetica nu suprimă posibilitatea de a fi a multitudinii de sensuri, ci le favorizează pe cele care, prin credibilitate și putere de iradiere, formează sensul major. Direcția de ordonare, coerența părților. Poetica nu subliniază un sens, ci o lege. Ea nu vine din afară - ea pornește din interiorul textului. Câte texte, atâtea poetici - s-a mai spus. Dar prima reacție de apărare a poeticii s-a văzut imediat: a părăsit
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
felul său, contribuie la instituirea unei tensiuni temporale În interiorul jurnalului intim. A unui pact cu ziua de azi, cu ziua de ieri. Contragerea În fragment Jurnalul intim rezolvă și tensiunea Întreținută de memorie. Organizându-se ca discurs, ca materialitate și coerență În jurul ideii de iluzie a vieții 67, memoria dobândește unitatea dintre sine și lume, deschizând drum apariției textului, permițând transcrierea tensiunii invizibile, a nevăzutului ce organizează subteranele discursului confesiv. Supusă presiunii timpului, memoria se modifică prin mărturisire. Intrând În patul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
1918 a parcurs, timp de aproape un secol, o întreagă evoluție narativă. Rând pe rând, dintre faptele, personajele și proiectele anului 1918 au fost promovate sau ignorate serii întregi de realități deși, de fiecare dată, discursul comemorativ a insistat asupra coerenței și exclusivității simbolului propus. S-a ajuns ca și profesioniștii cercetării trecutului să uite, de multe ori, că "procesul din 1918 nu a fost unul organic, liniar, ci confuz și plural"11, că au fost opinii divergente și că nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de povestire exemplară a rămas. Toate manualele reflectă faptul că "istoriografia a stabilit o relatare coerentă a anilor imediat următori războiului, folosind texte precum cele ale lui Basilescu 19 [...] sau Kirițescu 20", după cum observa și Catherine Durandin 21. Deși această coerență a fost grav perturbată de regimul comunist la sfârșitul anilor '40, modelul explicativ interbelic a rămas chiar și atunci când era criticat o referință obligatorie, fiind recuperat treptat, în anii '60. Efortul de reintegrare în narațiunea identitară a fost însoțit și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
am ignorat textele cunoscute, alese, de preferință dintre interviurile deja publicate și mai puțin dintre memoriile unde autorul își amintește, în trecere, că a fost cândva elev. Date fiind diferențele între cele două specii (memorii și interviuri), am preferat, pentru coerența metodologică, lumea oralității și a exprimării cât mai puțin regizate 125. Opțiunea noastră ia în considerație și ideea că "oralitatea fără scriere este posibilă, scrierea fără oralitate, în absența sa totală, este imposibilă"126. Să nu uităm însă că oralitatea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]