2,821 matches
-
I-III, introd. edit., București, 1987-1995 (în colaborare cu Viorica Săvulescu); O capodoperă a baladei populare românești: „Toma Alimoș”, introd. edit., București, 1989 (în colaborare cu Viorica Săvulescu); Valer Butură, Cultura spirituală românească, pref. edit., București, 1992; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, pref. edit., București, 1992; Sim Fl. Marian, Sărbătorile la români, I-II, introd. edit., București, 1994; N. Iorga, Neamul românesc în Basarabia, I-II, București, 1995-1997; Grigore Botezatu, Făt-Frumos și Soarele. Povești populare din Basarabia
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
Toma Alimoș”,T, 1990, 4; Ovidiu Papadima, O viață pentru o idee, ST, 1993, 7; Ion Șeuleanu, A trăi printre și pentru cărți, ST, 1993, 7; Paul H. Stahl, Iordan Datcu, „Etudes roumaines et aroumaines” (Paris), 1993, 163; Viorica Nișcov, „Colindă-mă, Doamne, colindă!”, RITL, 1993, 37; Teodor Vârgolici, „Sărbătorile la români”, ALA, 1994, 217; Teodor Vârgolici, N. Iorga și Basarabia, ALA, 1995, 294, 1997, 387; Mircea Anghelescu, Clasicii noștri, București, 1996, 186-189; Teodor Vârgolici, Sărbătoarea Crăciunului la români, ALA, 1997
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
1990, 4; Ovidiu Papadima, O viață pentru o idee, ST, 1993, 7; Ion Șeuleanu, A trăi printre și pentru cărți, ST, 1993, 7; Paul H. Stahl, Iordan Datcu, „Etudes roumaines et aroumaines” (Paris), 1993, 163; Viorica Nișcov, „Colindă-mă, Doamne, colindă!”, RITL, 1993, 37; Teodor Vârgolici, „Sărbătorile la români”, ALA, 1994, 217; Teodor Vârgolici, N. Iorga și Basarabia, ALA, 1995, 294, 1997, 387; Mircea Anghelescu, Clasicii noștri, București, 1996, 186-189; Teodor Vârgolici, Sărbătoarea Crăciunului la români, ALA, 1997, 399; Dicț. scriit
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
nuferi, Antares, Paznicul florilor, Alcool și Edgar Allan Poe își mărturisește aderența la o poetică a cotidianului, a notației autobiografice, a tristeților provinciale, totul privit din perspectiva epatantă a boemului, a „poetului blestemat”: „Pe strada Griviței, /poetul renegat de intelectuali / colindă toate străzile și se salută / cu hingheri, căruțași și hamali”. Mediul surprins de el e cârciuma sordidă, unde „Toți bețivanii sunt murdari, soioși / Toți poeții au păduchi și sunt pletoși”. Mesajul tânărului scriitor e limpede: poeziile nu se mai scriu
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
numeroaselor articole social-culturale pe teme de actualitate, în paginile ei apar versuri, proze, reportaje literare, comentarii și note critice, unele texte fiind semnate de autori importanți. Astfel, dintre poeți, se distinge prezența lui Victor Eftimiu, Radu Gyr (Cântec de grădinar, Colindă tristă, Doliu alb), Zaharia Stancu (Rugă de vară), George Lesnea (Zăpezi). De asemenea, sunt reluate din alte publicații poeme ca Nocturnă de G. Bacovia (sub titlul Versuri) și Înălțarea de Ion Pillat, iar directorul revistei, A.G. Delafântânele, își plasează aici
GRAI MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287328_a_288657]
-
melodie. Într-o accepțiune mai largă, aceea de poezie cântată, termenul poate denumi și c. epic (bătrânesc) și c. legat de obiceiuri. Cum unele dintre acestea au texte, melodii și funcții specifice, se constituie în specii distincte, ca balada sau colinda. Din punct de vedere funcțional, se poate desprinde și c. ritualic (de nuntă, funebru, de muncă), chiar dacă în unele cazuri conținutul sau melodia se confundă cu ale c. liric propriu-zis, ca la unele c. de nuntă. Între c. liric necondiționat
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
făcute în limba latină ci în germana laică, fapt ce i-a atras o mare adversitate și chiar o prigoană din partea colegilor săi, motiv pentru care unii l-au considerat un fel de „Luther al medicinii”. Exclus din corpul profesoral, colindă prin diferite țări europene unde își expune teoriile proprii, printre altele ajungând în Transilvania noastră. Moare la Salsburg în 1541, la numai 48 de ani (31, 35). Plasarea lui printre exponenții Renașterii este parțial justificată. A rămas după el conceptul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
-ne o dezlegare. Iar dezlegarea n-am putut-o da, fiindcă era, întradevăr, dincolo de înțelegerea noastră. Ni se plângeau acești gospodari, dintr-un sat fruntaș, destul de sleit în ultima vreme de camăta care a devastat toată Bucovina, că agenții fiscali colindă casă cu casă și fixează ei un adaos la toate angaralele birurilor, unul după numărul ferestrelor. Ați citit bine? Bir pe numărul ferestrelor, întrun sat românesc." Despre birul acesta gazetarul - scriitor de largă notorietate, făcea comentarii de esență, trimițându-ne
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
solicită o favoare pe care eroul o acordă sau nu o acordă, spre binele sau răul lui. Dar unul din scenariile cele mai frecvente este ceea ce am putea numi testul de ospitalitate. "Zeii adesea, sub fel de fel de înfățișări, colindă pribegi orașele ca să cunoască dreptatea și ticăloșia lumii"147*. Teoxenia, adică vizita unui zeu în casa unor muritori pentru a le pune la încercare ospitalitatea, adică, de fapt, omenia lor prin ceea ce ea are pozitiv, semn de virtute și de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Necunoscutul generează teamă și înfiorare, chiar dacă aduce și o deschidere către lumea exterioară, chiar dacă aduce cuvinte noi. El este totodată amenințare și dar154. Odiseea cunoaște astfel de situații teoxenice. Pretendenții știu că "zeii adesea, sub fel de fel de înfățișări, colindă pribegi orașele ca să cunoască dreptatea și ticăloșia lumii" (Odiseea, 17, 485-487)155. Iar întoarcerea lui Ulise, ultimul dintre pretendenți, ia el însuși forma vizitei unui zeu. El seamănă în multe privințe cu o divinitate, deși e deghizat în cerșetor. Eumeu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
curând o scenă de epifanie decât de recunoaștere. Pretendenții se gândesc chiar că cerșetorul e de fapt un zeu (17.485-487), trad. p. 69 II: "Te pomenești că-i vreun zeu, că zeii adesea, sub fel de fel de înfățișări, colindă pribegi orașele ca să cunoască dreptatea și ticăloșia lumii". Și totuși nu vor ține seama de acest lucru spre nenorocul lor. 112 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 134, II, p. 122 II (nota trad.) 113 "Mult ne mai învinuiesc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
au obținut, ca și tinerii din Sticlăria, numeroase premii la concursurile județene și naționale. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre flăcăi, se află, de regulă, si alesul inimii, fata care primește „Bereza“ se pregătește intens, cu bucate alese, pentru a-și dovedi calitățile de viitoare soție. „Tânără se pregătește cu mâncare, dar și cu prăjituri. Un moment foarte
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
altele. Medicii români au primit permisiunea de a-i interna În spitalul local pe cei grav bolnavi, dar nu pe muribunzi; aceștia au fost concentrați Într-o clădire dintr-un sat vecin și așteptau să moară. Abramovici XE "Abramovici" a colindat toate farmaciile din oraș și a cumpărat, „fără nici o economie”, toate medicamentele necesare pe care le-a găsit, datorită bunăvoinței medicului-șef al orașului, dr. Lupașcu XE "Lupașcu" . Cei trei medici evrei din Iași care erau În stare să lucreze
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
L.V. Am cântat cu mult înainte. La vârsta de 14 ani am început să apar pe scenă în concerte de muzică populară... A.V. Deci, acela a fost primul început public... L.V. Da, am apărut prima dată alături de mama. Am colindat toată țara, am gustat din succes. Poate că rareori am întâlnit pe scena de operă aceeași senzație pe care am avut-o cântând muzică populară. Dar este o altă calitate a succesului. A.V. Chiar asta voiam să vă întreb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
întrebări de la acele începuturi școlare din pretigiosul liceu din Bucovina. Poate acum este timpul întrebărilor târzii, dacă se mai înlănțuie, din cioburi de amintiri colbuite, acele clipe dragi de altădată. Deseori ne întrebăm: de unde am plecat, pe ce căi am colindat și unde am poposit acum?.. și atunci fără voie ne copleșesc amintirile, iar dintre ele, cele mai dragi ne sunt tocmai cele de la începuturile comune, cănd soarta ne-a strâns împreună într-o sală de clasă, în timpuri foarte vitrege
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
Stat Major a emis la 8 august 1941 instrucțiunile nr. 31.200 cu privire la modalitatea de aplicare a prevederilor regulamentului statutului militar al evreilor. Instrucținile prevedeau mobilizarea pentru munca de folos obștesc cu prioritate a evreilor "fără ocupațiune precisă și care colindă pe străzi sau pierd timpul prin cluburi și cafenele, etc.", fiind scutiți în schimb evreii supuși străini, evreii rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului întocmit de Marele Stat Major, evreii angajați înainte de 21 iunie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1940 (Mon.Of. Nr. 287 din 5 Decembrie 1940317) și Regulamentul acestui D.L.318 toți evreii bărbați între 18 și 50 ani sunt obligați a presta munca de interes obștesc. Vor fi chemați cu prioritate acei fără ocupațiune precisă și care colindă pe străzi sau pierd timpul prin cluburi și cafenele, etc. Fiecare individ va fi întrebuințat la munci compatibile cu aptitudinile fizice și cu pregătirea profesională. 2/. SUNT EXCEPTAȚI DELA MUNCA DE INTERES OBȘTESC: a) Supușii străini, b) Cei rechiziționați pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
l-a văzut la un Crăciun, când el, evreul, care ca socialist, se declara ateu, s-a lăsat convins de o ceată de copii (creștini) din propria mahala, Dudești, să meargă cu Moș Ajunul, ca să câștige "biștari". Așa ajung să colinde și sub fereastra lui Delavrancea, care aflându-i numele, nu rămâne prea mirat, îndreptând spre el o privire "de om, de frate și de tată". I. Peltz sentimentalizează nu o dată, ca în cazul de față și uneori e tentat să
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
martor la ceea ce se întâmpla. Și avea și credibilitate. El a încercat să nu facă probleme mănăstirii mai ales pentru că-i plăcea acolo. Mi-a povestit cum a ajuns la Rohia. Când s-a hotărât să intre la mănăstire a colindat toate mănăstirile din țară. Le cunoștea pe toate. Când a ajuns prima dată la Rohia de jos de la poalele dealului a simțit că plutește. Simțea că era ceva deosebit, chiar și înainte de a vorbi cu oamenii. Aici e raiul, aici
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
scrie (februarie 1942): "Închin Basarabiei mele dragi această carte scrisă în anul de durere, de plâns și de așteptare. În zilele mohorâte ale refugiului, acolo, între Prut și Nistru, mi-a bătut inima: acolo au trăit amintirile mele, acolo a colindat dorul meu (...). Iar lacrimile care mi-au întovărășit scrisul vor înflori, în primăveri, prin livezile de a Soroca, de la Orhei, de la Tighina." A inclus în acest volum splendida evocare "În paraclisul de la Soroca". La 15 ianuarie 1943, din Iași, scria
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
În zborul lor domol și liniștit În jurul mesei ne vom așeza Tăcuți, îngândurați și, în sfârșit, Tot mama va începe a lăcrima... Iar mai târziu, cu Sandu lângă geam, Vom încerca un cântec de Crăciun Așa cum ani de-a rândul colindam Cu tine împreună, frate bun! Și fulgii vor cădea ca flori de mai... Te vom simți alăturea de noi, Căci, dacă ești de-acum în cer, în rai, Vei fi prin fulgii care cad, domoi... Ni-e dor de tine
Mi-e dor de tine. In: Curierul „Ginta latină” by M. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2247]
-
a avut mare succes, spectatorii aplaudau de fiecare dată în picioare, strigând bravo! Am vorbit cu tânărul la sfârșitul spectacolului, mi-a spus că soția lui se află la Chișinău, el a încheiat contracte cu mai multe teatre italiene și colindă toată lumea. O altă zi însemnată a fost 29 iunie. În această zi membrii Societăți Culturale Române "Dacia" au comemorat 500 de ani de la trecerea în neființă a marelui voievod al Moldovei Ștefan cel Mare. Pentru această zi fiica mea, toată
Românii din Lituania sărbătoresc pe Ștefan cel Mare. In: Curierul „Ginta latină” by Lucia Barkiene () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2340]
-
aici. Martin Opitz, reprezentant al literaturii germane, numit de către Mihai Ibașcu „cel mai de seamă poet al veacului său", a sosit în Transilvania la invitația principelui Gabriel Bethlen. Timp de 12 ani a adunat material pentru lucrarea „Dacia antiqua", inclusiv colindând ținuturile transilvane. În anul 1639 moare răpus de ciumă la Danzig, iar manuscrisul său a dispărut în condiții suspecte! Iată câteva nemuritoare versuri scrise de acest poet, necunoscute publicului din țara noastră: „Călcând în goană goții Din depărtate Asii Cu
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
aici. Martin Opitz, reprezentant al literaturii germane, numit de către Mihai Ibașcu „cel mai de seamă poet al veacului său", a sosit în Transilvania la invitația principelui Gabriel Bethlen. Timp de 12 ani a adunat material pentru lucrarea „Dacia antiqua", inclusiv colindând ținuturile transilvane. În anul 1639 moare răpus de ciumă la Danzig, iar manuscrisul său a dispărut în condiții suspecte! Iată câteva nemuritoare versuri scrise de acest poet, necunoscute publicului din țara noastră:„Călcând în goană goțiiDin depărtate AsiiCu alții-n
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
niște oameni „loviți“ de suflarea Duhului Sfânt, care să se ocupe cu acest lucru. „Și ce lucruri minunate - zice Părintele Iosif - s-ar putea face în direcția aceasta! Mărturie grăitoare sunt colindele noastre. Eu nu cred să aibă atare popor colinde așa de frumoase ca ale noastre. De ce? Pentru că în ele a pus românul nostru sufletul său religios; prin ele și din ele grăiește comoara credinței Neamului nostru. Colindele sunt o mărturie vie că poporul nostru ar putea da cele mai
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]