15,554 matches
-
îl putem numi, la fel ca și pe maestrul său Sfântul Pavel, „un creștin eshatologic” . În mod negativ, el insistă asupra caracterului efemer al bunurilor acestei lumi, în opoziție cu realitățile eterne (τα μέ� � οντα) și nu ezită să folosească comparații peiorative. Viața prezentă (ό παρών βίος) e astfel prezentată ca o pantomimă , o pânză de păianjen , o suită de vise și de viziuni . Ea se aseamănă cu „visurile, cu florile care se ofilesc, cu umbra fugitivă” . Este o mare periculoasă
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
fi admirat, interesul este aproape nul. Așa este și cu ceea ce G. Florovsky vrea să arate prin Rolul Bisericii. De Biserică se pot folosi toți. El a arătat aceasta și practic, prin implicațiile sale ecumenice și social-culturale. Partea a V-aesteo comparație între ecleziologiile celor prezentați biobibliografic la început: Vladimir Lossky (p. 310-324), Panayotis Nellas(p. 325-339), Iustin Popovici (p. 340-357) și Dumitru Stăniloae (p. 358-383). Pe lângă multe altele, Vladimir Lossky este tributar celor două aspecte ale Bisericii, cel hristologic - care privește
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
fi ceva rău, dar sigur, nu a fost tot timpul bine. Este foarte ușor să spui celui care scrie, că a scris prost, fără să ai obligația argumentului sau a exemplului pozitiv personal, spun personal pentru că sunt și cazuri de comparații, mai ales când cineva trebuie ridicat... Dacă în tot acest timp, poezia a evoluat, sau dimpotrivă, este greu de spus. Din partea acestei armate de “literați”, răspunsul nu poate să fie convingător, atâta timp cat versul acesta mic a fost transformat
PE UNDE SE MAI PLIMBĂ POEZIA ?! de MARIN BUNGET în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356409_a_357738]
-
încununați, să fim cel puțin aproape de cunună.”[24] De asemenea, confirmând formula soteriologică creștină, potrivit căreia viața terestră a omului este unică și ireversibilă, autorul aceleiași lucrări ține să amintească câtă valoare primește ea în acest caz, tot printr-o comparație: „după cum olarul, dacă face un vas și vasul pe care îl face iese rău, sau se strică în mâinile lui, îl poate face din nou, dar dacă apucă de-l bagă în cuptorul de foc, nu-l mai poate îndrepta
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
pot face judecătorii laici. Așadar este nevoi de convingere, nu de constrângere. Trebuie păstrat și echilibrul între acrivie și iconomie în funcție de situația și de starea sufletească a credinciosului respectiv cu toate predispozițiile ei. Și aici, autorul acestei însemnate lucrări, face comparația cu recuperarea „oii pierdute”: omul rătăcit este mult mai mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
deosebire decurge din jertfa adusă la altar de slujitor: preotul creștin oficiază jertfa cea fără de sânge în care prin pogorârea duhului Sfânt pâinea și vinul se prefac în chip tainic în Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostrum Iisus Hristos. Comparația cu jertfa făcută de proorocul Ilie ne dă, iarăși, dimensiunea înfricoșată a preoției creștine (cap. 14). Desigur că sufletele omenești create nu pot să suporte vederea acestor minuni, drept care ele se petrec așa cum am arătat sub forma văzută și gustată
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
Botezului - poarta de intrare în comuniunea cu Dumnezeu și cu Biserica Sa, vedem că puterea și răspunderea preoțească nu au asemănare nici în cer, nici pe pământ. Cât de puerile, ca să ne exprimăm cu prea multă blândețe, ne par prin comparație „minunile” OZN-iste și „puterile” paranormale cu care suntem asediați în mass media contemporană. Acestea pot avea aderență și succes numai la acei la care legătura cu Biserica, Tainele - deci Harul - învățătura și liturghia s-au diluat la extrem prin
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
suspin, ai zis, nu eram sigură.../ precum tînguirea muezinului / în dimineți care ard cu atăta sfială / încheietura de taină a gîndurilor” (Dincolo, pînă la marginile timpului). Și nu întîmplător acest procedeu al nuanțării extreme întrebuințează atît de frecvent termeni de comparație din artele plastice : răsuflarea dragostei ca „o tremurare de fluturi după Klimt” (specialistul numărul unu în probleme de cuplu), niște flori albe „ca siluetele din pînzele lui Piero di Cosimo”, niște „inorogi caști de neviață ca și surîsul Giocondei”, „culoarea
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
cu ilustrațiile haijinului Hokusai aduse poemelor erotice. Or, dacă admitem în principiu alături de un Paul Ricœur că pretențiile descriptive ale poeziei lirice (recte, ale metaforei) „par slabe, dacă nu inexistente”, atunci un potențial de vizualizare net superior precum cel al comparației explică de la sine preferința autoarei pentru exercițiile „la paralele”. Undeva, scriindu-se chiar despre acest potențial, aproape că se face ars poetica : „Această suferință poate fi cuprinsă oricînd cu privirea/ în anunțuri mortuare /.../ lut ars de Tanagra, de parcă aș fi
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
remarcă Sfântul Ioan Scărarul. "Paideia"divină reprezintă treapta supremă a desăvârșirii creștine, când Dumnezeu însuși ne ia în grijă și ne conduce pe cale. Analogia cu paideia atleților subliniază la Sfântul Ioan Hrisostom, duritatea încercărilor pe care ni le trimite Dumnezeu. Comparația cu paideia școlară, pune în evidență progresul în cunoaștere, în contemplație, în aprecierea suferinței. Este aici o temă esențial hrisostomiană: la originea suferinței stă o eroare de judecată, o falsă "opinie". El reia ideea stoicilor: "Multe lucruri ne dor din pricina
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
casei bărbatului ce o copleșea cu atențiile sale, atenții de care nu mai beneficiase de mult timp din partea soțului. Acum nu regreta. Chiar era bucuroasă că a avut “curajul” să o facă. Îl privea și-l admira. Făcea în gând comparații între el și Ernest, soțul său. Ce avea vedea mai frumos la fiecare la el? Începea să-i găsească soțului tot mai multe defecte, chiar dacă despre Condurache nu știa mai nimic în afara faptului că este un coleg bun, un profesor
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
această pildă și parabolă: „Către unii care se credeau că sunt drepți și priveau cu dispreț pe ceilalți”. Cât de potrivită este această remarcă a lui Iisus Hristos! Avem adesea impresia, sentimentul că suntem buni, drepți, ceea ce aduce aproape inevitabil comparația cu ceilalți, care mereu este în avantajul nostru. Să ne amintim de preoții și cărturarii dinaintea orbului din naștere: „Noi suntem ucenici ai lui Moise ... Pe de-a-ntregul în păcate te-ai născut, și tu ne înveți pe noi?” (Ioan
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
Cel ceresc, de la care ne vine nouă tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Iisus Hristos - Care și El a suferit atât de mult din cauza fățărniciei cărturarilor și a fariseilor (fără a avea aici pretenția vreunei comparații între personae și situații) - cu nădejdea învierii și a răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice. Este calea pe care au străbătut-o toți cei iubitori de frumusețe spirituală, dar care au suferit și ei cât se poate de mult, urmând
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
școlilor. Nu este nefolositor să amintim că, la o populație de peste 7 ani însumând 4,7 milioane de locuitori în anul 1899 și 5,7 milioane în 1912 au existat aproape 22% și respectiv 40% știutori de carte. Iar pentru comparația privind accesul în învățământul primar între 1870-1880, România avea un număr de de 82.145 elevi înscriși, față de 300 de mii în Elveția, 432 de mii în Olanda sau 545 de mii în Belgia. Care fusese în ultimele trei decenii
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355512_a_356841]
-
al unor mărfuri menite de a excita papilele gustativ- senzoriale ale copilului- își anunță intrarea în universul intim al copilului prin strigătul tărăgănat „ca o manea de moale și larg: „Hai bragă bun! “ ... Urmează,- în conturarea profilului acestei figure-, o comparație în contextual căreia întâlnim cumulate noi elemente orientale de ordin visual și acustic:”Hazliu și larg, ca turul ce-l vântură șalvarii,/ Așa sporea un strigăt “ ... Imaginea care conturează portretul este formată din sugerarea acustică care prinde contururi plastice prin
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
artistică provine, arta începe cu operele. Nici un creator, indiferent cât de genial este, nu începe numai din eu și nici-o operă, cât de mare ar fi ea, nu poate fi definitivă.T.S. Eliot spune că ordinea artei implică mereu relația, comparația, prezentul artistic își recheamă, în fiece clipă și cu fiece apariție nouă, trecutul în complexitatea lui, spre a-l configura mereu altfel. Inteligența și rațiunea nu fondează experiența estetică, dar nici nu le elimină. În unele condiții ea poate fi
OPERA ANGAJEAZĂ O CONŞTIINŢĂ, DAR NU SE CONFUNDĂ CU EA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356912_a_358241]
-
Volumul Trestii pare scris de un prozator versat, care a ucenicit de mult și cu folos. Narațiunile au nerv, imaginile clătesc ochiul minții, clișeele au fugit în păduri. Eliptice sau nu, propozițiile denotă o artă a gradării proprie talentelor autentice. Comparațiile nu virează în registrul excesiv atât de des întâlnit la debutanți. Când le citești, te miri și te bucuri deopotrivă ("Câmpia era tremurătoare ca o jelanie portugheză"). Între prozele alerte, de câteva pagini, autorul a montat o bijuterie - Sisamnes - care
CARTEA CU PRIETENI XVI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356943_a_358272]
-
când crizele și războaiele ciclice fac să amuțească artele. În eseul cu titlul „Metafora - ca ritm al gândirii poetice”se face afirmația că metafora este de sorginte filosofică. De fapt, metafora este poezia însăși și este rezultatul exprimat al unei comparații subînțelese, unul din termenii comparației fiind eludat (Tudor Vianu: Problemele metaforei și alte studii de stilistică”, ESPLA, 1957) Vianu dă un exemplu banal: leul= regele pustiei, arătând mai apoi că originile metaforei sunt vechi și au străbătut o evoluție istorică
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
fac să amuțească artele. În eseul cu titlul „Metafora - ca ritm al gândirii poetice”se face afirmația că metafora este de sorginte filosofică. De fapt, metafora este poezia însăși și este rezultatul exprimat al unei comparații subînțelese, unul din termenii comparației fiind eludat (Tudor Vianu: Problemele metaforei și alte studii de stilistică”, ESPLA, 1957) Vianu dă un exemplu banal: leul= regele pustiei, arătând mai apoi că originile metaforei sunt vechi și au străbătut o evoluție istorică, începând cu faza poetică a
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
poetică a spiritului omenesc, faza metaforelor primitive, care sunt, de fapt, personificări : creștetul sau piciorul unui munte, brațul unui fluviu, măruntaiele pământului, coșul pieptului etc. Poezia lipsită de metaforă este un nonsens, deoarece cunoașterea artistică se bazează pe cunoașterea metaforică (comparații prescurtate) și metonimică (transfer de însușiri) În următorul eseu, dedicat tot metaforei, se exemplifică prin analiza creației lirice a poetei Melania Cuc (Tablete șotron și Vânătoare de șoim) * O temă în care se îmbină analiza cultural/literară cu cea sociologică
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
că "puțin aluat, toată frământătura dospește". - În ce măsură se poate vorbi despre o extindere a culturii teologice în învățământ - de la învățământul liceal până la cel universitar - sau în diferite instituții de cultură, în teatre, în edituri etc.? - Înclin să cred că, prin comparație, cultura teologică este vie și prezentă în România. Am uneori sentimentul că suntem în prezența unei renașteri neopatristice, cel puțin la nivel cultural, dacă nu altminteri. Interesul pentru cartea teologică este în continuare nedezmințit, dezbaterea teologică de idei este încă
INTERVIU CU AMBASADORUL MARIUS LAZURCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356498_a_357827]
-
poartă Iisusul personal pretutindeni în lume și El o însoțește îndrăgostit și mai supus ca niciodată. Trebuie să precizez că Melania Cuc este un magistru în arta metaforică. Poate că nicăieri n-am întâlnit o mai mare afluență de imagini, comparații, tot felul de sintagme și figuri de stil cunoscute și inventate care dau parfumul exotic ori neaoș al scrierii mustoase, vânoase și în același timp, serafice, acoperite de voaluri care mai mult arată decât ascund, un trup de o frumusețe
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
să stea de vorbă cu el, băiatul parcă avea răspunsul pregătit: Da' TU CINE EȘTI ? Cine te crezi tu să-mi spui mie ce să fac? MIE BUNICUL MI-A CITIT POVEȘTILE. Tu cine ești?" Credeți că există termen de comparație pentru durerea unui tată căruia propriul său băiat îi spune: Da' tu cine ești?" Care a fost câștigul aici? Banii de naveta! Care a fost pierderea? Relația ruptă și un suflet (al propriului copil) angajat pe drumul spre iad. Vreți
5 ORE PE ZI CU FAMILIA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356603_a_357932]
-
părți. Primii zic: „ce să ne mai batem capul cu ăștia, că tot nu-s buni de nimic!?”, ceilalți: „ce să mai învățăm toate prostiile astea, dacă poți deveni miliardar doar știind să te iscălești?” Nu pot să nu fac comparație între ce se auzea înainte de 89 la tv și la radio și ce se aude acum. Tu, ca angajat al unui post de televiziune, ai niște obligații. În ceea ce spune cel pe care-l inviți nu poți să intervii, treaba
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
Se simțeau foarte bine împreună. Amândoi se aflau, întâmplător, doar la a doua experiență sexuală. Nu cu-noscu----seră alți parteneri în afara celor din căsătorie și descopereau împreună ceea ce nu obținuseră la prima experiență, chiar dacă nu vorbeau despre asta. Nu le plăceau comparațiile pe această temă. Necazul s‑a ivit, aparent, din cauza unor lacune de comunicare și a lipsei de încredere. Într‑o seară, dat fiind un contract de colaborare al firmei de pază, Gabriel a trebuit să intre de serviciu la un
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]