3,155 matches
-
Soluția apare ca un curent fluid, necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca: „secetă”, „sete”, „s-a topit”, „fierbinte” etc. Legătura cu vietatea care va muri se face prin sete: „Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri.” Compasiunea, remușcarea sunt simbolizate fluid prin plâns. Poemul evocă un ritual - cel al maturizării - care se realizează prin intermediul altui ritual - cel al vânătorii. De asemenea, privirile poetului se opresc obsesiv asupra simbolului mamei care-și caută fiul, „bătutul de noroc”, fără
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
greu de dat un răspuns cantitativ. Doar recunoașterea că intenția și responsabilitatea medicului trebuie să fie orientate spre vindecare,spre prelungirea vieții, dar și spre asigurarea unei calități corespunzătoare, iar pentru împlinirea așteptărilor pacienților este nevoie de comunicare deschisă, timp, compasiune și înțelegere. Diverse sisteme legale acceptă abordări diferite în comunicarea informațiilor. În Marea Britanie se preferă „standardul profesionistului”, în timp ce în SUA și Australia s -a adoptat „standardul pacientului”. În baza standardului pacientului, calitatea informației va fi judecată din punctul de vedere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
vârstnice Evoluția medicinei spre adevăr și deschidere favorizează respectarea autonomiei pacientului și posibilitatea definirii propriilor preferințe în decizia terapeutică. Pentru aceasta, din experiența clinică a medicului nu trebuie să lipsească exprimarea virtuților de bază ale ființei umane: onestitatea, sensibilitatea și compasiunea, mai ales când se discută despre viață și moarte. Există două aspecte cheie în procesul de luare a deciziilor la finalul vieții, și anume: planificarea în avans a îngrijirii și a strategiilor de luare a deciziilor și întărirea comunicării dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
Societatea „Uniunea Medicală Balcanică” (1966ă, membru fondator al Societății de Psiho-neuro-endocrinologie (1969), membru al Societății internaționale de neurologie (1968ă etc. Pasionat cercetător, devotat cadru didactic, prof.dr.doc. Gh. Pendefunda a fost și un mare clinician, un adevărat medic cu dragoste și compasiune pentru cei în suferință. Semnificativ este și faptul că sfârșitul vieții sale a survenit tot la patul bolnavului de la Spitalul de Neurochirugie din Iași, în seara zilei de 5 noiembrie 1999. POEATĂ, NINA (1929-1998) INGINER ELECTROTEHNIC Personalitate marcantă a învățământului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de asocierea lor cu ideea iubirii. Cu alte cuvinte, cel de-al doilea principiu rawlsian se salvează de o posibilă devalorizare dacă se asociază cu teoria iubirii. Ricoeur recunoaște că "încorporarea tenace, pas cu pas, a unui grad suplimentar de compasiune și generozitate în toate codurile noastre - codul penal și codul justiției sociale - constituie o sarcină perfect rezonabilă, cu toate că e dificilă și interminabilă"12. A patra notă: Agamben și starea de excepție Grecii, afirmă Giorgio Agamben, au două definiții date vieții
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cu alți oameni de suflet și cu binecuvântarea P. S. Episcop Calinic Botoșăneanul, au biruit întristarea, însingurarea, tăcerea, necazul acestor copii din localitatea Scânteia, județul Iași, încercați de soartă. Le-au oferit alimente, hăinuțe, jucării, rechizite, cărți, dulciuri și scrisori de compasiune și îmbărbătare, de mângâiere și încurajare, de afecțiune și iubire creștină.” Pr. Protopop Vilie Doroșincă, Protopopiatul Iași II - “Am fost impresionată de necazul acestor familii din Scânteia dar plăcut surprinsă de inimoșii elevi de la Liceul Agricol din Iași care s-
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
am și angajat în răspuns, avînd în acest fel o atitudine de contra pro. Îi mulțumesc că mi-a sugerat întregirea și tocmai de aceea reproduc lista cu pricina: • Principala trăsătură a caracterului meu: discernămîntul, dar și elocvența, loialitatea și compasiunea. • Calitatea pe care o prefer la un bărbat: echilibrul psihic, dar și simțul umorului, imaginația și tandrețea. • Calitatea pe care o prefer la o femeie: bucuria lucrurilor mărunte, dar și inteligența, vocea plăcută și mîinile frumoase. Ce apreciez cel mai
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
particular, la realizarea scopurilor americane, mai degrabă decât, prin indiferență sau pasivitate, să împiedice cursul privilegiat al istoriei țării. Povestea lui Reagan definește inclusiv virtuțile particulare ce caracterizează conceptul "adevăratului american": este vorba despre "hotărâre, curaj, putere, credință, speranță, hărnicie, compasiune"557. Mai mult decât atât, Reagan insistă, într-o manieră cât se poate de explicită și elaborată, asupra faptului că "eroismul" este atributul privilegiat al cetățeanului american obișnuit, adevărații eroi ai țării, "muncitorii din fabrici și fermierii, cei care vând
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
subliniază faptul că povestea ce emerge din discursurile lui Reagan îl angajează pe președinte în două modalități distincte care, împreună, "reușesc să cuprindă perspectivele criticilor" săi564. Astfel, îl avem, pe de o parte, pe Reagan-eroul-mitic, "outsider-ul politic plin de compasiune și dedicație [...] forța activă apărută la momentul propice pentru a îndrepta relele și a face ca lucrurile să reînceapă să se miște"565 în direcția corectă, desigur. Pe de altă parte, însă, iată-l pe Reagan-povestitorul, al cărui rol este
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
răspuns. În ciuda criticilor, sistemul generos de protecție socială nu a distrus capitalul social, așa cum credeau atât dreapta, cât și stânga. Argumentul lor (aproape) comun era că solidaritatea de stat, altruismul instituționalizat îi predispune pe oameni la indiferență. Odată taxele plătite, compasiunea dispare și oamenilor nu le mai pasă. Mai mult, statul invadează societatea civilă și distruge formele naturale ale solidarității, subminând chiar fundamentele statului bunăstării. Datele de sondaj nu confirmă însă ipoteza. Din contră, în ultimele decenii suedezii par să fie
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sistemul public îi ia în grijă pe cei nevoiași, degrevând astfel asociațiile voluntare de această sarcină). Ceea ce pare să conteze în relația dintre statul bunăstării și nivelul ridicat de solidaritate în ciuda temerilor că un astfel de sistem social ar submina compasiunea și grija pentru cei în nevoie este caracterul său universal. Spre deosebire de sistemele de asistență orientate către beneficiari ("means-tested"), sistemul suedez nu încurajează discriminarea și stigmatizarea celor în nevoie, nu încurajează diferența dintre noi și "ceilalți", adică cei sprijiniți de către stat
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Nu opiniile sunt frumoase, ci ambalajul lor, adică haina lor de cuvinte. Într-un foarte interesant interviu, scriitorul Amos Oz, cel care de ani buni figurează ca un candidat la Premiul Nobel pentru literatură, mărturisea că pariază pe trei valori: compasiune, umor și curiozitate. Asta caută în cărțile pe care le citește și asta încearcă să pună în cărțile pe care le scrie. Personajele lui sunt zămislite din aceste ingrediente. Romanul este un roman epistolar. Personajele trăiesc din aruncarea continuă a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
iubirii părea că s-ar fi mutat pe terenul lui Alex și de aceea încearcă să-l readucă pe teritoriul său. Îi cheamă pe toți, într-un gest de superbă iertare, la el. Este o formă a puterii să oferi compasiune și sprijin cuiva care are nevoie de ele. Cum nu obține acest favor, își cheamă fiica pe care Alex începuse să a o îndrăgi așa cum Michel îl îndrăgise pe Boaz. Boaz are față de bani o detașare plină de farmec dar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pe care i-o aduce evoluția politică a lumii sale, analizată atât de coerent în scrisori, e descrisă cu umor, jucăuș, cu ironie. Biata Ly e un personaj pe care îl desprinde din ea însăși pentru a focaliza asupră-i compasiunea. Biata Ly își pierde dantura și suplețea pielii, biata Ly șchiopătează, biata Ly e luată în balon de necunoscuți pe stradă: Uite baba! Ceea ce rămâne din această disociere este însă un personaj care renaște din propria sa ardere. Corespondența cu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ianuarie 2000 îl visează pe regele suedez. Uneori se întreabă neliniștită, după ce redă povestea unui vis: Ce-o fi? Lumea ajunge în jurnalul ei prin terminațiile ei conflictuale, Kosovo e un teatru de război pe care-l comentează insistent, cu compasiune pentru sârbi. Suferă pentru veștile negre îndepărtate, resimte tensiunea, încordarea neputinței celor mari de a face pace. America e lovită în cele două turnuri ale sale, ceea ce nu poate scăpa unui om ce se îngrijorează de mersul lumii sale: „Ca și cum
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
semnifică Buchenwaldul (incinerarea din care Eliade face "simbolul ultim al Istoriei"655). Buchenwaldul reprezintă o situație-limită, "loc obsedant al unei umanități hărăzite incinerării", "spațiu-limită, unde, în chip tainic, libertatea interioară poate fi încă dobândită și unde noi Boddhisattvas împărtășesc, din compasiune și în anonimat, soarta semenilor"656. În acest context, în care libertatea nu poate fi decât interioară, Boddhisattva "va muri carbonizat, dar va muri liber". Transformarea prințului Siddharta (al cărui nume înseamnă "cel care și-a ajuns scopul") din personaj
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
restul naturii... Desigur, este greșit să fii crud cu animalele, iar distrugerea unei întregi specii poate fi un mare rău. Capacitatea de a simți plăcerea și durerea de care sunt capabile animalele și alte forme de viață impun datorii precum compasiunea și bunăvoința față de acestea"22. Ipoteza teoretică pe care o susțin în continuare este de acum dezvăluită în toată simplitatea ei: în loc să mai încercâm să salvăm teoriile etice tradiționale prin minimalizarea importanței consecințelor neintuitive, propun să luăm în serios aceste
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aspecte. O perspectivă contractualistă, consideră Rawls, ia în considerare, în condiții de reciprocitate, parteneri egali. Ca urmare, sugerează Rawls, față de animale și alte ființe vii care pot simți plăcere și durere am avea datorii de tip non-contractualist, așa cum ar fi compasiunea și bunăvoința 212. Între Kant și Rawls avem un interval al tăcerii sau al ignorării acestei probleme. Problema drepturilor sau problema egalității și a echității apare în filosofia politică numai cu referire la oameni și comunitatea umană. Dezvoltarea bioeticii duce
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
toate ființele raționale. Prima problemă cu care s-ar confrunta o asemenea teorie ar fi așa-numita problemă a conflictului. Virtuți diferite ne pot orienta în direcții diferite. De exemplu, onestitatea îmi cere să spun un adevăr dureros, bunătatea și compasiunea mă fac să mint. Acceptăm că putem avea asemenea dileme morale sau încercăm o cale de ieșire din încurcătură? O etică normativă ar trebui să rezolve o asemenea problemă. Răspunsul ar fi acela că facem mai degrabă A decât B
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și preferă să se cantoneze în condiția de pătimitor al unui destin vitreg, așteptând intervenția instituțiilor. Devin dependente de ajutor mai mult din frică de dispariția în insignifianță decât din neputință de altă natură. − Cred. Povestea asta cu dreptul la compasiune inspiră un șantaj emoțional sordid - aici, în Franța, mai mult ca în Olanda. Culegem roadele ideologiei anti-eroice cultivate după război. Mila e un abis căruia cei ce se lasă să cadă mai inert în el îi definesc accelerația gravitațională, creând
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
adevăratelea! Pfui, bine mai e să-ți iasă pasența! Îl bântuiau încă imaginile neputinței umane înconjurate de aura splendorii artistice, așa cum îl întâmpinaseră ele în expoziția de fotografie a lui Salgado. Cât pe ce să se lase supt în abisul compasiunii dinaintea portretelor suferinței extreme, gata-gata să cadă în genunchi în fața a ceva ce, în definitiv, se găsea mult prea ubicuu în viața lui. Ce ți-e și cu arta asta! Era mult prea familiar cu subiectul pentru a se mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
paranoic pentru a remarca asta. Sunt de părere că nu poți copia doar mărinimia divină dacă ignori planul mai general în care ea se înscrie - economia ei de ansamblu - și diferența radicală de condiție dintre divin și uman. − Consideri excesivă compasiunea sistemelor noastre sociale? − Domnule, uite ce se-ntâmplă: dezlănțuind o campanie pacifistă din răsputeri creezi o violență difuză și monstruoasă pentru că lipsită total de chip - nisipul ăsta mișcător, mustind de ostilitate abrazivă, ce ne saturează actualmente spațiul social. În el
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
blegește și nouă saltul. Sfârșim atunci molfăiți de botul ei nici îmblânzit, nici primitor, ci de o dușmănie ce-și amână trecerea finală la act pentru că tocmai amânarea asta se confundă cu supliciul suprem, rozându-ne pe dinăuntru. Vezi tu, compasiunea sporește resentimentul; nu cred să existe cineva ce-și dorește realmente compătimire, deși cu toții căutăm iubire. Compasiunea-i doar un fel de monedă calpă a iubirii. Oferindu-i omului aflat în nevoie un substitut, îi reamintești acut de ceea ce fie
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dușmănie ce-și amână trecerea finală la act pentru că tocmai amânarea asta se confundă cu supliciul suprem, rozându-ne pe dinăuntru. Vezi tu, compasiunea sporește resentimentul; nu cred să existe cineva ce-și dorește realmente compătimire, deși cu toții căutăm iubire. Compasiunea-i doar un fel de monedă calpă a iubirii. Oferindu-i omului aflat în nevoie un substitut, îi reamintești acut de ceea ce fie nu-i poți oferi, fie îi refuzi. Asta-i zgândăre inutil rana. − Știu și eu? Poate că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu seama a afacerilor, a fost conceptualizată din perspectiva a doua coordonate: etica individuală, etica socială. A. Smith (L. Baciu, 2005) a dezvoltat conceptele eticii individuale (corelate cu ontologia vieții interioare, axiologia, teoria raționalității), prin concepte precum: bunăvoința, generozitatea, gratitudinea, compasiunea, prudența, autocontrolul, justiția comutativă. În limbajul actual al economiei europene comportamentul este marcat prin numeroși termeni și constructe conceptuale, adaptate domeniului: ajutor reciproc, angajament, asigurare, asistența socială, cooperare, mustrare, mutualitate. Chiar dacă, de la A. Smith încoace, economia nu mai este, doctrinar
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]