35,112 matches
-
publicaţiei culturale, denumirea completă a beneficiarului și, dacă aceștia există, a partenerilor, date de contact – minimum o adresă de email și număr de telefon – funcționale pentru redacţia revistei/ publicaţiei culturale; valoarea totală a finanţării nerambursabile acordate, exprimată atât ca sumă concretă, cât și ca procent din totalul cheltuielilor eligibile ale revistei/ publicaţiei culturale, precum și valoarea plăților efectuate; dimensiunea și caracteristicile grupului țintă și, după caz, beneficiarii finali ai finanţării respective; informații privind resursele umane din cadrul colectivului redacţional al revistei
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 24 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257010]
-
care cuprinde acțiunile etapizate aferente primilor trei ani, nominalizarea entităților responsabile și a resurselor necesare implementării, precum și a referințelor de evaluare și monitorizare a gradului de îndeplinire a acestor acțiuni. Siguranța rutieră este o responsabilitate comună, care necesită acțiuni concrete și coordonate, iar îmbunătățirea parametrilor specifici domeniului se poate obține doar cu implicarea fiecăruia, atât din postura de utilizator al drumului, cât și din cea de autoritate de reglementare și aplicare a legislației. Pentru o implementare eficientă a strategiei este
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
de a susține și încuraja implementarea de bune practici relevante pentru România, cu rezultate pozitive la nivel european și internațional, în cadrul mecanismelor administrațiilor publice implicate în domeniul siguranței rutiere. Pe lângă un cadru instituțional funcțional, existența planurilor de acțiune concrete și asigurarea coerenței politicilor de siguranță rutieră sunt esențiale pentru atingerea țintelor Strategiei. CISR va asigura coerența politicilor în domeniul siguranței rutiere și va fi consultat în cazul proiectelor de acte normative ce urmează a fi adoptate de către Guvernul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
147 alin. (4) din Constituție, dispoziții constituționale pe care se întemeiază expresia obligativității erga omnes a interpretării și soluției pronunțate de instanța de contencios constituțional, care implică obligația constituțională a tuturor autorităților de a aplica întocmai deciziile Curții, la situațiile concrete în care normele constatate neconstituționale au incidență (a se vedea și Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). ... 40. Curtea a mai reținut că Înalta Curte
DECIZIA nr. 752 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255923]
-
de procedură civilă. ... 48. Față de această împrejurare, Curtea observă că motivele de neconstituționalitate ce privesc dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă a instanței supreme, sunt invocate în legătură indisolubilă cu situația concretă a contrarietății dintre hotărârea prealabilă în cauză și Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și nu pot fi translatate în legătură cu prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care reglementează, cu caracter general
DECIZIA nr. 752 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255923]
-
pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). ... 35. În aceste condiții, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
în ultimul grad de jurisdicție trebuie să existe o relație de dependență, în sensul ca decizia Înaltei Curți pronunțată în procedura prevăzută de art. 476 și 477 din Codul de procedură penală să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate o are în cadrul soluționării pe fond a litigiului“. Ulterior, considerentele acestei decizii au fost preluate de Înalta Curte
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
că relația de dependență dintre interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin intermediul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare și rezolvarea pe fond a cauzei se verifică prin aptitudinea respectivei interpretări de a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul în care a fost formulată întrebarea prealabilă, un asemenea raport de conexitate neexistând în acele situații în care oricare ar fi dezlegarea dată problemei de drept de către instanța supremă, aceasta nu va avea nicio
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
pandemiei de COVID-19. Astfel, legea consacră un ansamblu de măsuri care, în contextul pandemiei de COVID-19, sunt considerate apte să contribuie la prevenirea și combaterea efectelor acesteia, măsuri al căror conținut este reglementat la nivelul legii, dar a căror aplicare concretă este stabilită prin hotărâri ale Guvernului, în funcție de existența și incidența anumitor factori de risc, astfel cum rezultă și din dispozițiile art. 3 alin. (4), ale art. 4 alin. (1) și (2) și ale art. 6 din Legea nr.
DECIZIA nr. 81 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256012]
-
se producă și după ieșirea lor din vigoare, instanța de contencios constituțional este competentă să analizeze prevederile criticate din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza concretă dedusă judecății. ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate reglementarea criticată contravine normelor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și art. 129 referitoare la Folosirea căilor de atac, precum și dispozițiilor art. 6 paragraful
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
nr. AR 9.325/2022 al Direcției generale de asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății, având în vedere prevederile art. 5 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială
ORDIN nr. 1.555 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256073]
-
sau persoana care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public, nu pot fi determinate, așadar nu poate fi stabilită conduita care ar trebui urmată în îndeplinirea acestor obligații. Faptul că legiuitorul nu a formulat în mod expres care sunt obligațiile legale concrete ale directorului sau ale persoanei care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public are drept consecință interpretări subiective și abuzuri. Susține că lipsa de predictibilitate și previzibilitate a normelor legale criticate conduce la incidența acestora cu privire la unele situații ce
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
și plătită dacă (...) nu are prevederi bugetare“ [art. 14 alin. (3) din Legea nr. 500/2002], întrucât se stabilesc în mod general obligațiile legale ale directorului sau ale persoanei care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public, iar nu într-o manieră concretă. ... 18. Curtea constată însă că, în interpretarea și aplicarea textelor de lege criticate, instanța de judecată nu a avut niciun dubiu în a stabili că, dispunând consemnarea sumei de bani - rezultat al unei distribuții de preț ca urmare a executării
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
de drept material sau o dispoziție de drept procesual) și soluția ce urmează a fi dată de către instanță trebuie să existe o relație de dependență, în sensul ca decizia instanței supreme să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii (...). În al doilea rând, este necesar ca sesizarea să tindă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea implicită a unor chestiuni ce țin de particularitățile fondului speței (...)“. În acest sens, s-
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
aceluiași complet, sesizarea trebuie să conducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea unor chestiuni ce țin de particularitățile cauzei, deci să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, și nu elemente specifice, individuale, concrete, ale cauzei deduse judecății. Articolul 148 alin. (3) din Codul de procedură penală, a cărui interpretare a fost solicitată de către instanța de trimitere, stipulează că, în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
a cauzei cu care Curtea de Apel Bacău a fost învestită, depășind cadrul unei interpretări în abstract a unor dispoziții legale. De altfel, modul în care a fost formulată interpretarea care se solicită nici nu este în conformitate cu împrejurările concrete ale cauzei, întrucât în cauză nu era preexistent un mandat de supraveghere tehnică doar asupra colaboratorului, ci și asupra activității inculpatului, iar dispozițiile art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt clare și se referă strict la obținerea
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
de drept material sau o dispoziție de drept procesual) și soluția ce urmează a fi dată de către instanță trebuie să existe o relație de dependență, în sensul ca decizia instanței supreme să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii (...). În al doilea rând, este necesar ca sesizarea să tindă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea implicită a unor chestiuni ce țin de particularitățile fondului speței (...)“. În acest sens s-
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
aceluiași complet, sesizarea trebuie să conducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea unor chestiuni ce țin de particularitățile cauzei, deci să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, și nu elemente specifice, individuale, concrete, ale cauzei deduse judecății. Instanța de trimitere trebuie să analizeze legalitatea utilizării, în cursul urmăririi penale, de către colaboratorul cu identitate reală, de dispozitive tehnice pentru efectuarea unor înregistrări video, audio și prin fotografiere. Potrivit art. 138 alin. (1) din
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
este obligatorie. (5) Încheierea judecătorului de drepturi și libertăți și mandatul trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței; ... b) data, ora și locul emiterii; ... c) numele, prenumele și calitatea persoanei care a dat încheierea și a emis mandatul; ... d) indicarea măsurii concrete încuviințate; ... e) perioada și scopul pentru care s-a autorizat măsura; ... f) numele persoanei supuse măsurii de supraveghere tehnică ori datele de identificare ale acesteia, dacă sunt cunoscute; ... g) indicarea, în cazul în care este necesar față de natura măsurii
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, întrucât problema de drept supusă dezlegării nu reprezintă o veritabilă problemă de drept, nu se solicită interpretarea unor dispoziții legale in abstracto, ci pronunțarea asupra unei chestiuni concrete, ce ține de fondul contestației cu care a fost învestită instanța de trimitere, iar membrii completului de doi judecători urmăresc, prin intermediul mecanismului hotărârii prealabile, rezolvarea divergenței de opinii în alt mod decât cel reglementat prin dispozițiile art. 394 alin.
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
Codul de procedură penală, atunci când apreciază că este necesar ca colaboratorul să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obține fotografii sau înregistrări audio și video.“, nu se solicită interpretarea unor dispoziții legale in abstracto, ci pronunțarea asupra unei chestiuni concrete, ce ține de fondul contestației cu care a fost învestită. Astfel, prin contestația cu care a fost învestită instanța de trimitere, contestatarul a invocat tocmai nelegalitatea folosirii de către colaborator a dispozitivelor tehnice, în lipsa „sesizării judecătorului de drepturi și
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
și a emiterii unui mandat“, conform art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală, deși exista un mandat de supraveghere emis anterior autorizării folosirii colaboratorului. Or, prin intermediul mecanismului hotărârii prealabile, instanța de trimitere urmărește chiar rezolvarea acestei probleme concrete invocate în cadrul contestației cu care a fost învestită, fapt care excedează mecanismului de unificare a jurisprudenței instituit prin dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. Pe de altă parte, se poate constata, din încheierea de sesizare, că membrii
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă s-au stabilit măsurile concrete de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor de risc produs asupra sănătății, precum și instrucțiunile generale privind măsurile de igienă, instanța nu poate aprecia că aceste acte normative cu forță inferioară au capacitatea de a acoperi lipsurile calitative ale
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]
-
esență, că Legea nr. 55/2020 consacră un ansamblu de măsuri care, în contextul pandemiei de COVID-19, sunt considerate apte să contribuie la prevenirea și combaterea efectelor acesteia, măsuri al căror conținut este reglementat la nivelul legii, dar a căror aplicare concretă este stabilită prin hotărâri ale Guvernului, în funcție de existența și incidența anumitor factori de risc. În acest sens, dispozițiile art. 3 alin. (4) și ale art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 55/2020 dispun că starea de
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]
-
se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind: a) baza legală; b) perioada stării de alertă; c) măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri; d) instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz“. ... 16. În cadrul art. 5 sunt prevăzute o serie de măsuri de creștere a capacității de răspuns, pentru
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]