3,315 matches
-
pe care am face-o. Secția II-a propune deci, să se renunțe în mod categoric, pe timpul situației inter naționale actuale și mai ales pe timpul războiului, la ideea întocmirii unui statut al evreilor din România. Din punctul de vedere al condițiunilor lucrării, Secția II-a apreciază că anumite afirmațiuni sunt destinate să constituie argumente împotriva unei soluționări radicale a problemei evreilor din România. Astfel, la pagina 11 se repetă leit-motivul propagandei evreești potrivit căreia încercările noastre de soluționare a problemei evreești
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ROMÂNIA DUPĂ LEGISLAȚIA ACTUALĂ 1/. Legislația dinainte de 6 Septemvrie 1940. Din punct de vedere juridic este de reținut de la început că, în sistemul legal românesc, încă înaintea războiului de la 1916, evreii puteau deveni cetățeni români prin legi individuale, în anumite condițiuni. Jocul partidelor politice a înlesnit asemenea încetățeniri. În urma tratativelor de pace și conform clauzelor și principiilor lor, s’a făcut încetățeniri evreilor în masă prin Decretul-Lege No. 3902 din 30 Decemvrie 1918 și Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a extins considerabil dreptul de a obține cetățenia română. Astfel, de unde Decretele-Legi din 1918 și 1919, nu acordau acest drept decât așa numiților evrei pământeni, adică celor născuți și crescuți în țară art. 7 din tratatul minorităților nu prevede altă condițiune pentru acordarea cetățeniei decât faptul de a domicilia în țară în momentul aplicărei tratatului. În acest mod au putut deveni cetățeni români, în afară de evreii așezați de mai multă vreme în teritoriile alipite, toți evrei pe cari diferite evenimente brutale, îi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1918 încoace, și în special, asupra constatărilor de cetățenie ce s’au făcut în teritoriile alipite, de către autoritățile administrative, ceea ce reiese clar de altfel și din expunerea de motive. Decretul-Lege și mai ales regulamentul fixează, diverse categorii de evrei, în ce privește condițiunile de îndeplinit pentru a fi confirmați cetățeni. Astfel art. 88 din Regulamentul din 9 Martie 1938 prevede: Evreii care au făcut declarațiuni că voiesc să dobândească dreptul cetățenesc și că ar fi trecut în registrele jurnale ținute de Tribunale sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
88 din Regulamentul din 9 Martie 1938 prevede: Evreii care au făcut declarațiuni că voiesc să dobândească dreptul cetățenesc și că ar fi trecut în registrele jurnale ținute de Tribunale sau Judecătorii, au dobândit națio nalitatea română, dacă au întrunit condițiunile mai jos arătate: Categoria I-a. - să fie locuitori ai vechiului Regat; - să fie născut în țară; - să nu fi fost supus al unui stat străin. Categoria II-a. - să fie locuitori ai vechiului Regat; - să fie născut întâmplător în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
organizarea Dobrogei noi. Din acest Decret mai rezultă că încetățenirea era legată de faptul de a fi locuit în vechiul Regat (el sau părinții), de a fi născut în vechiul regat, să fi satisfăcut legea recrutării, sau vreo campanie. Aceste condițiuni erau largi, în spiritul tratatelor de pace și a Constituției. Ele indică însă două criterii pe care le găsim și în statutul de mai târziu, criterii care conferă anumite drepturi deosebite: a. - de a fi locuit pe timp îndelungat în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a creat o stare de nesiguranță cu efectul unui marasm în viața economică, s’a eliminat brusc elementul evreesc, înainte ca în locul lui să se fi introdus elementul românesc, pregătit și capabil să continue această activitate, cel puțin în aceleași condițiuni. Dacă Guvernul apreciază că interesul superior național reclamă ca activitatea elementului evreesc să fie menținută - în anumite limite - aceasta trebuiește de asemenea precizat și definitiv arătat prin Statut, pentru ca să se poată restaura sentimentul de siguranță, absolut necesar normalei desfășurări a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Pentru viitor, evreii nu pot dobândi cu nici un titlu drepturi de proprietate, superficie, uzufruct, uz sau habitațiune asupra imobilelor urbane, afară numai dacă prin Lege specială s’ar stabili anumite cartiere sau perimetre destinate exclusiv populațiunii evreești și numai în condițiunile acelei Legi (art. 19). Sistemul Legilor de expropriere a fost completat în ce privește procedura pentru despăgubire, prin Decretul-Lege pentru instituirea în fiecare județ de comisiuni pentru evaluarea proprietăților evreești - din 21 Iulie 1941 (Monitorul Oficial No. 170). Acestea sunt dispozițiunile existente
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
punct de vedere al obligațiunilor militare este determinată de următoarele măsuri legislative: A. Înainte de 6 Septembrie 1940. 1/. Legea asupra Recrutării Armatei din 1930 - ca și Legile anterioare asupra Recrutării Armatei - obliga pe evrei la executarea serviciului militar în aceleași condițiuni(drepturi și obligațiuni) ca și pe ceilalți cetățeni ai țării, pe baza principiului obligativității generale și personale a serviciului militar, adoptat încă de la reorganizarea modernă a Armatei noastre. Rezultă deci că, sub imperiul acestei Legi, nu se făcea nici o distincție
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tratează și obligațiunile evreilor din punct de vedere militar, ele rezultând tot din clasificarea lor în cele trei categorii: - Categoria 1-a - evreii veniți în România după 30 Dec. 1918. - Categoria 2-a, cei care au obținut naturalizarea în anumite condițiuni. - Categoria 3-a, evreii care nu fac parte din categoriile 1 și 2. Obligațiunile militare ale evreilor din categoria 1 și 3 se transformă în taxe militare, sau muncă de interes obștesc. Celor din categoria 2-a, li se impune
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
munca de interes obștesc pe timpul concentrărilor prelungite, mobilizării sau războiului, această scutire de taxe militare fiind valabilă numai pentru timpul cât vor fi reținuți în scopurile de mai sus. În timp de pace, evreii sunt supuși la taxele militare în condițiunile următoare: - Dela vârsta 18-41 ani la 2 taxe, una globală și alta proporțională calculată în raport cu impozitele directe pentru veniturile de orice fel dobândite anual - fie de evreu, fie de părinții acestuia; - Dela 41-50 ani sunt supuși unei taxe militare unice
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
an Învoiri și permisii se vor da în condițiile în care se dau și trupei aflate în aceeași situație. Evreii până la 24 ani nu sunt exceptați, pentru nici un motiv, de la munca de interes obștesc; ceilalți vor putea fi exceptați în condițiunile arătate la capitolul III. b. - În timp de războiu, durata muncii de interes obștesc, pentru toate categoriile de evrei, este nelimitată, menținându-se însă excepțiunile acordate în interesul bunei funcționări a economiei țării. Marele Stat Major poate suspenda munca de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1942, evreii nu se vor mai rechiziționa pentru lucru la întreprinderile unde activează în mod obișnuit, urmând ca cei necesari acestor întreprin deri să fie scutiți de munca de interes obștesc, în schimbul taxei de scutire arătată mai sus. În aceste condițiuni, au dreptul a fi scutiți, pe bază de acte doveditoare: a. - Cei prevăzuți la articolul 29 din Regulament și anume: - Evreii foști ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști activi; - Evreii foști ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști de rezervă; b
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
54232 5 NOEM. 1941 COMANDAM. DETAȘAM. CĂI FERATE La Nr. 3055/1941 Sancțiunile ce se vor aplica evreilor din Detașamentele de Lucru, pentru neregulile ce se vor săvârși, sunt aceleași cari se aplică trupei. Se va aplica și bătaia în condițiunile legale, dreptul de a ordona această bătaie la evreii dela C.F., va fi exclusiv al Comand. Detașam. C.F. D. O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, Georgescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 141, dosar 2371, fila 689. Document nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei în sensul acestei legi. Acest Decret Lege clasifică evreii în 3 categorii, din punct de vedere politic, juridic și economic: Categoria 1-a, evreii veniți în România înainte de 1918. Categoria 2-a, cei care au obținut naturalizarea în anumite condițiuni. Categoria 3-a, evreii care nu fac parte din categoriile 1 și 2. 2). Decretul Lege Nr. 3984 din 5 Decemvrie 1940, hotărăște: - Excluderea evreilor de la serviciul militar; - Obligativitatea cumulativă la plata taxelor militare și prestarea muncii de interes obștesc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
citați ca martori și aduși în orașele lor cu mandate în procese fictive; - Aflând că anumiți meseriași sunt solicitați, pentru ateliere militare (croitori, cizmariă, cojocari, etc.) s’au dat drept meseriași ca să scape de lucru; - Au căutat să-și îmbunătățească condițiunile de trai, au cumpărat tot ce au găsit, scumpind piața locală, au adus lucruri și din altă parte în cantități mari, pe care apoi le-au vândut populației locale cu câștig bun; - Evreii bogați au plătit români, în locul lor, și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
interes obștesc a evreilor se dă în confor mitate cu următoarele norme: - Pentru cei prevăzuți la aliniatele a, b, d, e, f și g. de sub punctul 2 de mai sus, scutirile se aprobă de Cercurile de Recrutare respective, în următoarele condițiuni: - Să facă dovada cu acte legalizate că aparțin uneia din categoriile arătate mai sus, actele doveditoare prezentate se vor păstra la arhiva Cercului de Recrutare: - Să depună la Cercul de Recrutare, odată cu aceste acte și recipisa de plata taxei pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
baza scutirii de muncă de interes obștesc, acordată cum s’a arătat mai sus. Evreii în vârstă de peste 24 ani, considerați indispensabili vieții economice și care nu intră în categoriile ce au dreptul la excepțiuni, pot să obțină scutirea în condițiunile următoare: - Vor prezenta cereri motivate la Cercul de Recrutare respectiv; cererile având avizul prealabil al Camerei de Muncă; - Cu avizul C.R. cererile întemeiate sunt trimise direct Marelui Cartier General; - Nu pot fi luate în considerație de către Marele Cartier General decât
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
vor da în condițiile în care se dau și trupei aflate în aceeași situație. Evreii până la 24 ani nu sunt exceptați pentru nici un motiv de la munca de interes obștesc; ceilalți vor putea fi exceptați de munca de interes obștesc în condițiunile arătate la Cap. 3. b). În timp de războiu, durata muncii de interes obștesc pentru toate categoriile de evrei, este nelimitată, menținându-se însă excepțiunile acordate în interesul bunei funcționări a economiei țării. Marele Stat Major poate suspenda munca de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de interes obștesc până la 1 Februarie 1942. IX. CONCLUZIUNI GENERALE: Problema evreiască în țara noastră trebuiește rezolvată. Soluționarea din timp a propunerilor de mai sus, va permite ca în anul 1942, folosirea evreilor să se facă fără pripeală și în condițiuni mai bune ca anul acesta. Aceasta este o soluționare de moment - o amânare - a rezolvării totale care nu permite să fie alta - decât îndepărtarea din țară a tuturor evreilor, fără nici o excepție. Este drept că evreii în țara noastră au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care au un titlu universitar. Conducerea Inspectoratul General al Taberelor și Coloanelor de Muncă Obligatorie de Folos Obștesc, va putea fi de asemenea încredințată prin delegație, dată prin decizia ministrului subsecretar de Stat al muncii unui funcționar public, care îndeplinește condițiunile arătate mai sus. Salariul sau indemnizația inspectorului general se vor plăti din fondurile prevăzute la art. 5 din prezentul decret-lege. Salariul Inspectorului general va fi cel prevăzut în tabela A 26, tipul 18 din codul funcționarilor publici. Art. 4 - Prin
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii sunt plini de insecte, mulți bolnavi, fapt care poate prezenta un pericol public. Cu adresa Nr. 51545 din 14 Noembrie 1941 am cerut Prefecturei a lua imediat măsuri de cazare evreilor în bordee sau barăci, căci în astfel de condițiuni nu se mai poate continua lucrul. La C.F.R. în stația Făurei lucrează la consolidarea liniei ferate Roseti-Făurei un număr de 221 evrei cantonați în satul Vizireni, deși cu adresa Nr. 49213 din 23 Octombrie 1941 s’a făcut cunoscut Inspecției
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
echipamentului pentru trupă și a harnașamentului, iar cei dela autoritățile civile la canalizări, lucrări de utilitate publică în oraș și la încărcatul vagoanelor de cereale și făină pentru armată. La aceste detașamente munca merge în mod normal făcându-se în condițiuni bune. Cercul de Recrutare Brăila are un număr de 17 evrei scutiți de munca de folos obștesc și 92 evrei inapți pentru munca contra vizitați și supra vizitați de comisiunea medicală a Comandamentului 2 Teritorial. Comand. Cerc Recrutare Brăila Nicolau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
constă acest venit; c.) Titlul lui de capacitate în virtutea căruia își exercită profesiunea. Vor anexa în copie contractul de închiriere și dovada achitării impozitelor profesionale și de orice fel, la zi. Art. IX - Pe baza declarațiunilor și actelor depuse în condițiunile mai susarătate, comisiunile vor putea aproba, motiva, dela caz la caz, un termen de prelungirea dreptului de a-și exercita meseriile sau profesiunile, de la 6 luni sau 12 luni, celor ce vor fi socotiți absolut indispensabili bunului mers al întreprinderilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1941. Art. XII - Evreii enumerați în art. I și II din prezentul decret, care vor fi găsiți peste data de 31 mai 1942 fără să posede dovada mai susarătată, vor fi supuși muncii obligatorii de folos obștesc, în tabere în condițiunile legii, iar cei ce vor fi găsiți exercitând o meserie sau o profesiune fără să posede această dovadă, vor fi internați în lagăr și supuși celui mai sever regim. Aceeași sancțiune se va aplica patronilor care vor ține în serviciul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]