3,668 matches
-
a imaginii de sine și a manierei de raportare la interlocutor de exemplu, prin folosirea unui apelativ care individualizează funcția sau profesia interlocutorului: "Domnule Decan", "Domnule profesor"), de cele "de reparare" (actualizate atunci când relația de comunicare riscă să devină tensionată, conflictuală vezi, de exemplu, scuzele sau formule de tipul "nu te supăra, dar.../ sper să nu te superi dacă-ți spun că..."), respectiv de ritualurile "cotidiene" (concretizare a normei sociale actualizate în comunicarea interpersonală de exemplu, maniera adulților cunoscuți de a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ascult pentru a..."60; astfel, interlocutorul ascultă pentru că: * dorește să se informeze; * dorește să-l cunoască pe locutor; * dorește să-și dea seama de măsura în care locutorul se implică în actul comunicativ respectiv; * dorește să găsească soluțiile unei situații conflictuale; * dorește să aibă puncte de plecare pentru prezentarea/dezvoltarea propriilor idei; * dorește să se raporteze critic la ceea ce spune locutorul; * dorește să construiască/să mențină o anumită relație cu locutorul; * dorește să se amuze/distreze etc. (4) Ce receptează/decodează
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Online: Emoticons Punctuate Website Text Messages. Journal of Language and Social Psychology. 26 (3), 299-307. Prutianu, Ș. (2004). Antrenamentul abilităților de comunicare. Iași: Polirom. Puiu, A. (coord.). (2001). Teorii și tehnici de comunicare. București: Independența Economică. Radu, C.I. (2010). Comunicarea conflictuală. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). Dialog, discurs, enunț. In memoriam Sorin Stati (47-56). București: Editura Universității din București. Radu, E. (2009). A.B.C. pentru educatoare... și nu numai. Poezii, versuri-numărătoare, povești versificate. Constanța: Editura Europolis. Rădulescu, M. (1985). Stilistica spectacolului. Elemente
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Andrei Vasilescu (2010) în care autoarea punctează, ca particularități ale acestui stil de comunicare (versus cel al altor popoare): "elaborarea discursului pe baza unor strategii ale implicitului, rolul crescut al elementelor nonverbale în comunicare, exteriorizarea anxietății comunicative prin exprimarea adesea conflictuală a emoțiilor negative, tendința spontană de constituire a unor ierarhii în discurs în baza statutului atribuit interlocutorilor, activitate susținută de negocierea imaginii publice prin strategii duale ale politeții pozitive și negative" (Vasilescu, 2010, p. 177). Autoarea diferențiază, de asemenea, tipurile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a Madonnei. La 5 ani viitoarea vedetă este traumatizată de moartea mamei, apoi urmează școala unei mănăstiri unde predau călugărițe. Visul ratat al Madonnei a fost acela de a deveni călugăriță. Despărțirea de creștinism a fost însă radicală și profund conflictuală. Viitoarea maică Veronica a devenit actuala regină a muzicii pop. Interesant îmi pare a fi însă altceva. Faptul că magastarul american dorește cu orice preț să rămână la modă. Calea? Una complexă, dar care mizează enorm pe spectaculos și pe
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
educative contradictorii, lipsa de afecțiune a mamei sau, din contră, afecțiunea exagerată, lipsa de autoritate a tatălui sau o autoritate excesivă (fapte ce creează sechele caracteriale greu reparabile), lipsa de supraveghere și control, folosirea insuficientă, inadecvată a mijloacelor disciplinare, relațiile conflictuale dintre părinți sau dintre părinți și copii, situațiile de concubinaj sau promiscuuitate, alcoolismul sau bolile psihice, absența unor modele valorice și culturale adecvate, în general o dezangajare a părinților, familia părăsindu-și atributele sale fundamentale. În condițiile în care rolul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de caractere. în raport cu atmosfera dominantă, mai există și comedie satirică, ironică, tragicomedie. Dialogul dramatic - este construit de autor pentru spectator; replicile sunt adresate direct participanților la dialog, personajele, dar textul în ansamblu este „adresat” spectatorilor / cititorilor; este de multe ori conflictual („duel verbal”), esențială fiind definirea raporturilor de forță, dintre personaje ( acuzare, respingere, contrazicere, justificări), nu schimbul de informații; Didascalii - desemnează tot ceea în textul dramatic nu este rostit de actori, dar servește la transpunerea textului în spectacol; cuprind indicațiile scenice
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
aceste cartiere de restul orașului"2. Fiind vorba de echipamente construite pentru a ajuta oamenii să se întâlnească și să se apropie, observațiile ne arată ca aceștia continuă să rămână confiscați de grupuri sociale specifice, adesea la finalul unei perioade conflictuale născute din caracterul puțin conciliabil al practicilor unora sau ale altora. Această disoluție a socialului din mediul urban este în strânsă legătură cu digerarea acțiunii politice în comunicare. "Voința exacerbată a urbaniștilor de a marca puternic și vizibil intervenția lor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Care sunt aceste elite? - noile elite intelectuale prezente în sectoarele strategice ale cercetării - inovării -dezvoltării, învățământului, informaticii etc.; - noile elite ale economiilor high-tech care promovează inovarea sistematic, dorit, permanent, benefic și cu succes; - noile elite sindicale care trec de la relațiile conflictuale („jocul cu sumă nulă”) spre cele de parteneriat („jocul cu sumă pozitivă”); - noile elite ale societății civile care aduc, tot mai mult, grupurile de cetățeni în sprijinul politicilor de „cunoaștere pentru toți și în beneficiul tuturor” (Uniunea Europeană); - noile elite ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
definim realul timp de societate pe care ne propunem să-l realizăm pe diferitele niveluri de timp. Plecăm de la o societate cu o structură foarte neomogenă, în care elementele specifice economiei conduse prin cunoaștere (încă slab prezente) se îmbină (uneori conflictual) cu „zone” ale economiei de tip industrial (în fazele sale nemature, uneori) și cu aspecte ale unei economii agrare preponderent de subzistență. Cum vom putea înainta spre economia condusă prin cunoaștere de factură modernă și competitivă (căci, fără o economie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
noi în țară, acest tip de sat (Stahl, 1998, vol. I, 270-272, 278-292) a fost descris și studiat temeinic în cursul studiului monografic al Drăgușului, sat din Țara Oltului. Problema gardurilor pare să fi dat naștere în Rusia la situații conflictuale asemănătoare cu cele cunoscute la români, de exemplu, în Țara Vrancei (Stahl, 1998, vol. I, 281-282), unde gardul ridicat abuziv în jurul unui teren devălmaș aparținând întregii comunități era imediat dărâmat prin hotărârea acesteia. Haxthausen surprinde o astfel de scenă pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sub această denumire, cercurile calității reprezintă, în opinia noastră, o strategie managerială de bază. Marea majoritate a problemelor de natură funcțională a școlii sunt analizate prin intermediul discuțiilor purtate între managerii școlari și cadrele didactice. Fie că este vorba de situații conflictuale între profesori și elevi, fie de probleme comportamentale, fie de introducerea unei schimbări la nivelul procesului instructiv-educativ etc., deciziile se iau prin aplicarea acestei strategi. De asemenea, întâlnirile profesionale dintre cadrele didactice cu o anumită specializare, cunoscute sub denumirea de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
astfel necesitatea construirii unei identități a organizației la care indivizii să se simtă părtași. Este binecunoscut faptul că, împărtășirea obiectivelor de către toți membrii unui grup sau organizații oferă șanse sporite îndeplinirii lor. În sens contrar, există riscul apariției unor situații conflictuale, ca urmare a demotivării, indivizii considerându-se angrenați într-un proiect la care nu se simt părtași, fiindu-le impus. Această situație este specifică organizațiilor cu un management centralizat, "tip mașină", în care resursa umană există doar pentru a îndeplini
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
indivizii o resimt prin statutul și rolul lor la nivel organizațional, a procesului de comunicare organizațională, a tipului de management promovat și, legat de acest aspect, a gradului de implicare și participare reală a indivizilor în procesul decizional, a stărilor conflictuale existente sau potențiale etc. Climatul organizațional include în egală măsură componente cognitive, afective și comportamentale ce se cer cunoscute și analizate la nivel managerial. În ceea ce ne privește, vom interpreta climatul organizațional ca fiind spiritul unei organizații, acea forță interioară
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu adevărat foarte puțin, ponderea cea mai ridicată având-o comunicarea didactică dintre profesor și elev. Acesta poate fi unul dintre motivele care împiedică uneori formarea spiritului de echipă la nivelul școlii. De calitatea comunicării depinde și clarificarea posibilelor situații conflictuale apărute între cadrele didactice sau între acestea și profesorul-manager, altfel spus calitatea climatului organizației școlare. Managerul școlar va trebui să conștientizeze, mai mult decât orice alt manager, faptul că în actul comunicării intervin o serie de factori, de variabile cognitive
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
managerul reprezintă structura formală, fiind numit, investit oficial cu anumite roluri și responsabilități și preocupat strict de îndeplinirea funcțiilor manageriale (planificare, organizare, conducere/coordonare, control/evaluare), de asigurarea resurselor umane necesare organizației, de motivarea acestora și de rezolvarea posibilelor situații conflictuale, în timp ce liderul se identifică cu structura informală a organizației, fiind rezultatul spontan al dinamicii organizaționale, al relațiilor ce se stabilesc între membrii organizației, având un caracter preponderent afectiv, bazat pe simpatie, antipatie sau indiferență. El întrunește calități de vizionar, strateg
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
activitatea privind: identificarea problemelor existente la nivelul comunității, analiza resurselor, elaborarea planurilor/ programelor de rezolvare a acestor probleme, realizarea concretă a acțiunilor și evaluarea impactului programelor derulate. d) cunoașterea grupurilor de interese, aspect prin care se pot anticipa potențiale surse conflictuale; e) analiza scopurilor actuale ale activității organizației, mai exact a capacității acestora de a veni în întâmpinarea nevoilor individuale sau comunitare sau măsura în care respectă standardele naționale; f) analiza SWOT, aceasta reprezentând cu siguranță cea mai cunoscută și uzitată
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
încredere în forțele proprii. Asistăm în acest caz la un transfer al responsabilităților, prin împuternicirea subordonaților de a decide îndeplinirea sarcinii. Funcție de nivelul competențelor profesionale ale angajaților, managerul poate adopta unul sau altul dintre comportamentele descrise. Se evită, astfel, situațiile conflictuale și discriminative (de exemplu, cazul unor angajați competenți, experimentați, care pot fi tratați ca începători). Dincolo de faptul că este considerat unul dintre cele mai moderne modele teoretice, el pare a fi și cel mai potrivit pentru practica managerială, întărind, de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
vechii răzeși. Și în prezent, înlocuirea răzeșilor dispăruți prin deces sau prin atracția orașelor se face în mod pașnic, prin vânzări sau compensări materiale, încât trecerea de la viața patriarhală răzășească la cea modernă actuală, nu a înregistrat tensiuni ori stări conflictuale. Nu am dispus de timp spre a înregistra nominal familiile recent-actuale în această a doua vatră a Stâncășenilor și cred că ar fi fost dificil de efectuat astăzi, când o bună parte din familii s-au strămutat sau sunt pe cale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mult pe adversarul apărut în față. La fel rânjitul dinților, umflarea penelor anunțau atacul sau fuga. Erau reacții adaptative decisive în supraviețuire și reproducere. Aceleași reacții apar însă și la omul de astăzi, cu deosebire în situațiile de tensiune și conflictuale, când organismul se supune legilor de organizare biologice de odinioară. Din perspectiva cunoașterii psihologice de astăzi multe din exemplele folosite de Darwin la acea vreme pot fi nesatisfăcătoare. Astfel, poate fi criticat modul cum a fost evitată de el problema
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unde locul etiologiei tradiționale a sexualității este luat de cel al nevoii de securitate undeva asemănător cu Sulivan. Nevroza, după Horney, corespunde unei dereglări comportamentale cauzate de starea de frică, de reacțiile de apărare evocate pentru a face față tendințelor conflictuale. În fața unor asemenea provocări ale vieții, copilul este expus să trăiască unele "stări de anxietate" în raport cu lumea ostilă în care trăiește. Părinților le revine un rol decisiv în lichidarea acestor conflicte, ca să-i asigure o dezvoltare armonioasă, ferită de pericole
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și mă voi păstra în arhivă, măcar și virtual, ca fost client al țigăncii invocate în introducerea acestei cărți. Sufletul meu este pus greu la încercare de peste două milenii și jumătate, nevoit să facă față la tot mai dificilele situații conflictuale ale vieții de fiecare zi. De atunci încoace el are nevoie de alinare, de o mântuire, de o revigorare direcționată, realizată și asistată de specialiști cu competență. Problema este că dintre numeroasele metode și tehnici terapeutice utilizate astăzi, marea lor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
remains a troubling source of social conflicts, generating suffering. Moreover, the unprecedented progress in science and technology has distanced man from nature, from his religious essence, with grim effects on his destiny. Many topical, burning psychological problems, inherent in many conflictual situations today in societies in transition, are being ignored. This makes room for imposters who speculate on them, following no professional deontology. Corruption, of which Romania has been recently notified by the European Commission, and corresponding to an endemic problem
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cercetării conferă originalitate acestei cărți și o consacră drept un instrument util în cercetarea efectelor media. Paul DOBRESCU 1. Introducere Felul în care este relatată politica în media reprezintă o reflectare a societății în care trăim. Prezentate într-o manieră conflictuală, informațiile legate de scena politică se traduc adesea printr-un bruiaj al înțelegerii realității, prin urmare și reprezentările pe care telespectatorii și le fac despre cei care îi guvernează devin tot mai confuze. Mediatizarea excesivă a conflictelor, relațiile de apropiere
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
niciodată la prezentarea faptelor, ci includ întodeauna cadraje modalități de "împachetare" jurnalistică care sugerează cum trebuie interpretate informațiile prezentate (cf. Gamson și Modigliani, 1987; Gans, 1979). Atunci când relatează evenimentele politice, jurnaliștii pot alege fie un cadraj factual, fie un cadraj conflictual (Gross și Brewer, 2007: 122). Primul se axează pe consecințele faptelor prezentate cât sunt de eficiente măsurile propuse, pe cine afectează, cui servesc etc. -, în timp ce al doilea tip de cadraje accentuează disensiunile și strategiile folosite de diversele părți implicate, care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]