3,867 matches
-
de către conservatori a Imperiului Britanic, un fel de contrapartidă la naționalismul european. Imperiul era unul colonial și astfel a devenit prototipul imperiului modern. În consecință, dobândirea și exploatarea de colonii a ajuns sinonimă cu imperiul, care a primit implicit o conotație economică. Aceasta a dat naștere celui mai extins, sistematic și popular curent de gândire care a încercat să explice imperialismul în epoca modernă: teoriile economice ale imperialismului. Aici vom găsi a treia percepție greșită care a ascuns adevărata natură a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
colonial a fost frecvent deghizat în spatele unor sloganuri ideologice de acest tip drept „binecuvântarea civilizației occidentale”, a cărei răspândire în rândul celorlalte popoare de pe pământ reprezenta misiunea cuceritorului. Ideologia japoneză a „zonei de coprosperitate” din Asia de Est avea aceleași conotații de datorie umanitară. Oricând o filosofie politică adorată cu fervoare religioasă coincide cu o politică imperialistă, ea devine un instrument de deghizare ideologică. Imperialismul arab în timpul perioadei de expansiune s-a justificat prin apelul la datoria religioasă. Imperialismul napoleonian s-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
armele nucleare tactice trebuie să dispară, altfel armele nucleare strategice vor fi folosite; iar armele nucleare strategice trebuie să dispară cu orice preț. Posibilitatea escaladării este cea care îi împiedică pe toți să acționeze. Atunci când este pace, această posibilitate are conotații pozitive, dar în timp de război capătă conotații negative. Metaforele folosite pentru descurajare descriu până la urmă o situație dificilă. Atunci când descurajarea va eșua, o va face la toate nivelurile. Aceasta este latura sa întunecată. Statele Unite și-au declarat în mod
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nucleare strategice vor fi folosite; iar armele nucleare strategice trebuie să dispară cu orice preț. Posibilitatea escaladării este cea care îi împiedică pe toți să acționeze. Atunci când este pace, această posibilitate are conotații pozitive, dar în timp de război capătă conotații negative. Metaforele folosite pentru descurajare descriu până la urmă o situație dificilă. Atunci când descurajarea va eșua, o va face la toate nivelurile. Aceasta este latura sa întunecată. Statele Unite și-au declarat în mod repetat intenția, prin celebra lor politică a „primei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Moravcsik (1997, p. 514) au în comun dorința de a scăpa de eticheta pe care fiecare și-o aplică singur - idealist și, respectiv, liberal -, de asocierile normative, într-o tentativă de a crea o știință socială „științifică” și lipsită de conotații valorice. Amândoi încearcă, de fapt, să reabiliteze termenii idealism și liberalism (deși în modalități diferite) în urma acuzației că reflectă o abordare normativă a științelor sociale: o ideologie. Scopul acestei secțiuni este de a reabilita abordarea normativă în relațiile internaționale, de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
include în general teritoriile din Vest, iar Orientul pe cele din Est. Societatea și organizarea intrastatală a determinat încă de la formarea celor două blocuri divergențe semnificative în modul de viață și de percepție a realității (lumii); acești factori au atât conotații pozitive, cât și negative, dar viața oamenilor este influențată și de alte aspecte precum: credință, mitologie, obiceiuri, ritualuri ș.a. Orientul are avantajul de a păstra tradițiile milenare, iar oamenii (indigenii) sunt credincioși obiceiurilor lor manifestând multă căldură sufletească. Acest fapt
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
mai importantă cu cât din perspectiva ei vorbim nu doar despre comportamente organizaționale în general, așa cum am făcut până acum în celelalte capitole, ci despre comportamente organizaționale motivate. Comportamentele de organizare, conducere, decizionale și participaționale capătă o cu totul altă conotație dacă sunt însoțite (sau nu) de atributul de a fi motivate. Introducerea sintagmei de mai sus necesită însă câteva explicații. Ce este comportamentul organizațional motivat? Termenul motivație provine de la latinescul movere, care înseamnă mișcare. Pornind de aici, am putea deduce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
adecvat subordonații. Capitolul 16 Conflicte și negocieri Relațiile dintre oameni, dintre oameni și mediile instituțional-organizaționale ale vieții sociale generează nu doar situații de stimulare, emulație, motivație și satisfacție, ci și situații conflictual-tensionale. Multă vreme acestea din urmă au avut o conotație negativă, fiind asociate cu efecte distructive și destabilizatoare, ceea ce a atras după sine interpretarea lor limitată, localicistă, precum și considerarea lor ca fiind accidentale și tranzitorii. Cu timpul însă s-a conștientizat conotația pozitivă, efectele constructive ale conflictelor, ceea ce a condus
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Multă vreme acestea din urmă au avut o conotație negativă, fiind asociate cu efecte distructive și destabilizatoare, ceea ce a atras după sine interpretarea lor limitată, localicistă, precum și considerarea lor ca fiind accidentale și tranzitorii. Cu timpul însă s-a conștientizat conotația pozitivă, efectele constructive ale conflictelor, ceea ce a condus la schimbarea opticii de interpretare a lor. Dintr-un fenomen artificial, conflictul a devenit unul absolut natural și firesc, dintr-unul accidental el a devenit universal, inerent și inevitabil oricărei forme de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1.3 Tensiune, violență, incompatibilitate și conflict Noțiunea de conflict intră adeseori în consonanță cu alte noțiuni, cum ar fi cele de tensiune, violență, incompatibilitate, de care ar trebui totuși diferențiată. Tensiunea vine de la tensio, tensionas, care are atât o conotație fiziologică (contractarea și încordarea mușchilor), cât și una psihologică (efort susținut, ceartă, opoziție). Violența corespunde latinescului violentus și arată caracterul impetuos, excesiv, care întrece măsura, al unei persoane; de asemenea, ea desemnează lipsa de rațiune, intensitatea mare cu care (re
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în primele clase școlare, precum și accesul la intervenția recupertor- terapeutică timpurie. Limbajul constituie baza învățării școlare și este imposibil de separat de acesta. Sistemul de comunicare organizat defectuos poate deregla la copilul cu dificultăți de învățare întregul sistem psihic, având conotații negative ce pot dezorganiza personalitatea și sub aspect social (atitudini, motivație școlară, stimă de sine, modul de interacțiune în grup). Limbajul poate fi înțeles ca cea mai importantă formă de comunicare, realizând adaptarea socială a indivizilor (socializarea). Achiziționarea limbajului este
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
Schiță pentru o morală fără obligații și fără sancțiuni, desemnează, contrar perspectivei kantiene și cu referire la individualizarea credințelor și a sistemelor de reprezentare, absența unei legi fixe și universale, În special În domeniul scopurilor ultime. ν O dată cu Emile Durkheim, conotația devine negativă: ea semnifică de-acum o destrămare, mai mult sau mai puțin temporară, a solidarității organice și evocă În primul rând o formă patologică a diviziunii muncii, caracterizată de lipsă de reglementare, cooperare insuficientă și antagonism Între salariați și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este folosit În acest sens, are o foarte proastă reputație În spațiul francofon (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995). Pe de altă parte, singurele definiții disponibile și pertinente din științele umane (inclusiv cele traduse din limbi În care termenul nu are numaidecât conotații negative) fac În fapt trimitere la noțiunea de „comunitate culturală” bazată pe interacțiune socială (și lipsită de orice categorisire biogenetică, cf. Barth, 1995; Gresle et alii, 1994, p. 119). În sfârșit, este important să abordăm multiplicitatea apartenențelor cu prudență și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reprezentările noastre sunt construite prin intermediul limbii. Prin urmare, nu poate exista traducere perfectă, pentru că nu există sinonimie perfectă. Bilingvul coordonat percepe, mai mult sau mai puțin conștient, aceste nuanțe și subtilități. Astfel, pentru el, „book” și „carte” nu au aceeași conotație, nu numesc exact aceeași noțiune abstractă, ci fiecare concept este oarecum Înglobat Într-o lume de referințe distinctă. Această situație este frecventă În cazurile În care cele două limbi au fost Învățate În două contexte diferite. Este de la sine Înțeles
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
realiza „un tablou de ansamblu al vieții din Franța”. O școală controversată Astfel, mai multe anchete etnografice pe terenuri aparținând unor zone culturale foarte diferite au extins domeniul studiilor antropologice. Totuși, termenul de culturalism are uneori În zilele noastre o conotație peiorativă, dat fiind faptul că i-au fost adresate câteva critici foarte severe din punct de vedere metodologic. Unul dintre primele argumente avansate se referă la testele psihologice propuse indivizilor din culturile studiate, reamintindu-se că acestea fuseseră concepute În cadrul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
specii, a unor indivizi aparținând unor varietăți diferite. În acest sens, hibridarea este cel mai adesea prezentată drept pierderea unei identități, fie ea etnică sau culturală, Însă cu puternică Încărcătură „națională”, ce ar fi trebuit păstrată. Termenul are de obicei conotații În domeniul moral și este utilizat cu sens negativ. ν Ciudat este că, În franceză, cuvântul hybride, atestat prima oară În secolul al XVI-lea, este el Însuși un hibrid ce provine dintr-o formă latină atestată, deși de origine
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Sperber, 1975). Urmând aceeași direcție, ne putem da seama că ceea ce se subliniază astfel sunt caracterele Închise și ierarhizate ale categoriilor pe care se bazează ordinea socială. Ceea ce ne permite să Înțelegem de ce asemenea noțiuni dobândesc, În cadrul relațiilor interumane, o conotație negativă care nu poate proveni decât de la elemente „conservatoare”, care se simt datoare să apere puritatea raselor și a separațiilor. În același timp, reafirmarea identitară este Însoțită dintotdeauna de o punere În scenă și de reprezentări ale unei alterități imposibile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe urmele lui Etienne de Condillac și ale filosofiei sale „senzualiste”, dorește să rămână fidel pozițiilor raționaliste apărate de enciclopediști, promovând În același timp o „știință a genezei ideilor” susceptibilă de a ne lumina În privința fundamentelor ordinii sociale. Mai târziu, conotația devine puternic peiorativă: pentru Napoleon, mai ales, „ideologii” ă adversari Înverșunați ai politicii sale ă sunt aceia care, precum doctorul Cabanis sau contele de Volney, Întorc spatele realității pentru a se refugia În abstracțiuni și În metafizică și pentru a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În Franța, femela taurului, dar ICI este diferită de la o țară la alta: În India, vaca este protejată, fiind considerată sfântă, În vreme În Franța este exploatată pentru hrană. Iar dacă metodologia lexicală preferă termenul de ICI În locul celui de conotație, acest lucru se Întâmplă fiindcă definițiile conotației sunt considerate contradictorii. Astfel, pentru Georges Mounin, conotația ține esențialmente de individ, În vreme ce Louis Hjelmslev crede că ea nu se referă doar la trăsături individuale, ci și la trăsături istorice, sociale, așadar colective
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diferită de la o țară la alta: În India, vaca este protejată, fiind considerată sfântă, În vreme În Franța este exploatată pentru hrană. Iar dacă metodologia lexicală preferă termenul de ICI În locul celui de conotație, acest lucru se Întâmplă fiindcă definițiile conotației sunt considerate contradictorii. Astfel, pentru Georges Mounin, conotația ține esențialmente de individ, În vreme ce Louis Hjelmslev crede că ea nu se referă doar la trăsături individuale, ci și la trăsături istorice, sociale, așadar colective. Față de dicționarele actuale, În care este privilegiată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vaca este protejată, fiind considerată sfântă, În vreme În Franța este exploatată pentru hrană. Iar dacă metodologia lexicală preferă termenul de ICI În locul celui de conotație, acest lucru se Întâmplă fiindcă definițiile conotației sunt considerate contradictorii. Astfel, pentru Georges Mounin, conotația ține esențialmente de individ, În vreme ce Louis Hjelmslev crede că ea nu se referă doar la trăsături individuale, ci și la trăsături istorice, sociale, așadar colective. Față de dicționarele actuale, În care este privilegiată cultura savantă (notițe enciclopedice, numeroase citate din autori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
limbă străină Que voulez-vous dire?, care iau În discuție diferite tipuri de implicite și le asociază activități de descoperire și de Învățare specifice. De altfel, cele două abordări se completează de minune. Pe de o parte, Galisson pune În evidență conotațiile asociate lexicului; pe de altă parte, noi Încercăm să extindem problematica la ansamblul discursului. Și suntem cu toții de acord că elucidarea valorilor implicite ale unei limbi constituie o cale de acces către cultura Împărtășită ce creează sentimentul de complicitate Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dorim să studiem marginalitatea, trebuie să ținem minte că acest fenomen n-a fost conceptualizat separat și că, prin urmare, este necesar să facem apel la o serie de concepte Învecinate, mai clar definite. Un concept imprecis definit Printre numeroasele conotații ale cuvintelor marjă, margine, există și câteva care interesează științele sociale. Din punct de vedere etimologic, este vorba despre un spațiu alb, liber, lăsat spre exteriorul unei pagini. Următoarea accepțiune este aceea de interval, de spațiu sau de timp, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
desemnează „un copil născut dintr-un alb și o indiancă (americană) sau dintr-un indian (american) și o albă”; mulatru este numit copilul „unui alb cu o negresă sau al unui negru cu o albă”. Așa cum vedem de la bun Început, conotațiile morale În cele două cazuri tind să fie antagoniste. Dacă „metisajul” are drept scop ameliorarea unei „rase” mai puțin valoroase, metisul ă și mulatrul chiar mai mult decât acesta ă este mai curând un fel de bastard social. Se știe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
studia „morala societăților” (Lévy-Bruhl, 1927). La fel, Sumner a propus o distincție Între „uzanțe” și „moravuri”: primele ar fi doar practicile obișnuite, În vreme ce ultimele ar cuprinde și comportamentele de natură să garanteze „prosperitatea publică” (Sumner, 1906). Totuși, majoritatea exemplelor de conotație etică provin din drept (Colectiv, 1994). Putem reține câteva astfel de exemple, luate din legislația franceză contemporană: Codul civil dispune, la articolul 6, că „nu este posibilă abaterea prin convenții particulare de la legile referitoare la ordinea publică și la bunele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]