20,598 matches
-
legături între variabile care nu sunt de aceeași natură. Iar cercetările sunt realizate într-un număr mic de întreprinderi. În ciuda acestor lucruri, volumul determină un viraj esențial în teoria organizațiilor, furnizând consultanților o orientare de analiză pertinentă. De altfel, numeroși consultanți utilizează cadrul conceptual elaborat de Lawrence și Lorsch. Mintzberg (1982, p. 258) sintetizează, într-un tabel, ansamblul literaturii care tratează relația mediu-structură. Mediul este privit din punctul de vedere a două proprietăți (stabilitatea, pe de o parte, complexitatea, pe de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
dispune de multiple informații despre candidat (experiență anterioară, performanțe...) și nu se limitează la gradul lui de internalitate. Există studii care permit un răspuns la obiecțiile pe care le-am ridicat. Luminet (1996) a realizat un studiu pe 29 de consultanți de recrutare profesioniști. Ei trebuia să se pronunțe despre niște dosare fictive ale unor candidați pentru un post vacant. Aveau la dispoziție informații despre internalitatea-externalitatea candidatului; dar dispuneau și de informații complementare pertinente pentru un recrutor. Candidatul dispune extern dispune
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
strategie din partea responsabililor, dificultăți de funcționare (conflicte între servicii...). Se constată că, adesea, întreprinderile nu sunt în măsură să asigure ele însele gestionarea schimbării. Ele simt necesitatea acesteia, dar nu sunt capabile s-o realizeze. Fac atunci apel la un consultant extern. Vom numi "consultanță": "un demers, adică un proces interactiv, mai mult sau mai puțin organizat între un client, adică una sau mai multe persoane cu roluri specifice într-un sistem, și un intervenient independent, făcând obiectul unui contract temporar
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
să-l ajute pe acest client să analizeze dificultăți și să mobilizeze resurse pentru a favoriza anumite schimbări în cadrul acestui sistem". Thiebaud și Rondeau, 1995, p. 88 Obiectul acestui capitol este să ofere o informare generală despre gestionarea schimbării de către consultanți. 1. Logicile de acțiune ale consultantului Consultantul este contractat printr-o cerință. Prin intermediul acestei cerințe se stabilește o relație între organizație și intervenientul exterior. Cerința trebuie tratată cu mult discernământ, căci, ca să preluăm expresia lui Bottin (1991), problematica exprimată de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
să analizeze dificultăți și să mobilizeze resurse pentru a favoriza anumite schimbări în cadrul acestui sistem". Thiebaud și Rondeau, 1995, p. 88 Obiectul acestui capitol este să ofere o informare generală despre gestionarea schimbării de către consultanți. 1. Logicile de acțiune ale consultantului Consultantul este contractat printr-o cerință. Prin intermediul acestei cerințe se stabilește o relație între organizație și intervenientul exterior. Cerința trebuie tratată cu mult discernământ, căci, ca să preluăm expresia lui Bottin (1991), problematica exprimată de conducător este "îngustată": conducătorul are tendința
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
analizeze dificultăți și să mobilizeze resurse pentru a favoriza anumite schimbări în cadrul acestui sistem". Thiebaud și Rondeau, 1995, p. 88 Obiectul acestui capitol este să ofere o informare generală despre gestionarea schimbării de către consultanți. 1. Logicile de acțiune ale consultantului Consultantul este contractat printr-o cerință. Prin intermediul acestei cerințe se stabilește o relație între organizație și intervenientul exterior. Cerința trebuie tratată cu mult discernământ, căci, ca să preluăm expresia lui Bottin (1991), problematica exprimată de conducător este "îngustată": conducătorul are tendința de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Bottin (1991), problematica exprimată de conducător este "îngustată": conducătorul are tendința de a face o prezentare tehnică. Prezentarea ascunde preocupările strategice ale solicitantului, constituie o imagine parțială a problemelor, în fine, nu include mizele pentru toți cei priviți de schimbare. Consultantul trebuie să facă atunci o analiză riguroasă a situației. Aceasta se sprijină pe ansamblul lucrărilor prezentate în volumul de față. Ea se referă la: activități; parametri de concepere (tip de grupare, centralizare-decentralizare, specializare, mecanisme de integrare...); factori de contingență (mediu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de care dispun aceștia... Găsim în cartea lui Petit și Dubois (1998) o grilă privitoare la aceste aspecte. Această analiză permite identificarea adevăratelor probleme organizaționale și evidențierea unui eventual decalaj între cerința responsabililor și realitate. De asemenea, ea îi permite consultantului să înțeleagă strategiile tuturor actorilor implicați și să se asigure că "există o minimă bază comună între principalii indivizi sau grupuri care trebuie mobilizați de proiect" (Livian, 2001). Două logici de acțiune distinse dintotdeauna de literatura de specialitate (Schein, 1969
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
între principalii indivizi sau grupuri care trebuie mobilizați de proiect" (Livian, 2001). Două logici de acțiune distinse dintotdeauna de literatura de specialitate (Schein, 1969; Maisonneuve, 1972; Bottin, 1991; Thiebaud și Rondeau, 1995; Jaques, 1972) vor ghida atunci acțiunea. 1.1. Consultantul poate acționa ca expert În această orientare practică, consultantul va acționa față de organizație ca un medic față de pacient. Pe baza cunoștințelor sale, medicul identifică simptome care se definesc în raport cu o normă: de exemplu, o temperatură de 40ș constituie o anomalie
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
proiect" (Livian, 2001). Două logici de acțiune distinse dintotdeauna de literatura de specialitate (Schein, 1969; Maisonneuve, 1972; Bottin, 1991; Thiebaud și Rondeau, 1995; Jaques, 1972) vor ghida atunci acțiunea. 1.1. Consultantul poate acționa ca expert În această orientare practică, consultantul va acționa față de organizație ca un medic față de pacient. Pe baza cunoștințelor sale, medicul identifică simptome care se definesc în raport cu o normă: de exemplu, o temperatură de 40ș constituie o anomalie. El determină cauzele și propune o soluție terapeutică. Bolnavul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
dacă grupurile funcționează prost, consultantul-expert poate considera, pe baza cunoștințelor sale (modelul lui Hersey și Blanchard, de exemplu), că stilul ierarhic nu este adaptat situației. El îi va pregăti atunci pe responsabili astfel încât aceștia să practice stilul adecvat. 1.2. Consultantul poate acționa ca un catalizator Atunci câna acționează ca expert, consultantul ia literal cerința care-i este adresată. Dacă acționează ca un catalizator, el va considera că aceasta traduce dificultăți de organizare. Va angaja, prin urmare, organizația într-o analiză
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
modelul lui Hersey și Blanchard, de exemplu), că stilul ierarhic nu este adaptat situației. El îi va pregăti atunci pe responsabili astfel încât aceștia să practice stilul adecvat. 1.2. Consultantul poate acționa ca un catalizator Atunci câna acționează ca expert, consultantul ia literal cerința care-i este adresată. Dacă acționează ca un catalizator, el va considera că aceasta traduce dificultăți de organizare. Va angaja, prin urmare, organizația într-o analiză a cerinței prezentate, pentru a repera cauzele reale ale dificultăților. Rolul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ia literal cerința care-i este adresată. Dacă acționează ca un catalizator, el va considera că aceasta traduce dificultăți de organizare. Va angaja, prin urmare, organizația într-o analiză a cerinței prezentate, pentru a repera cauzele reale ale dificultăților. Rolul consultantului va fi apoi să dezvolte capacitățile organizației de a elabora soluții pentru probleme. Soluția va veni de la organizația în ansamblu. Ea va fi construită în interacțiune. Există mai multe școli de intervenție în organizații. Ele se caracterizează fie prin adoptarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Participarea totală și participarea indirectă conduc la un bun climat social. La nivelul producției, cele două forme de participare au efecte identice care se traduc prin atingerea normei. Încetinirile dispar. Norma este atinsă imediat în participarea directă. Care este rolul consultantului în această intervenție? Lui îi este adresată o solicitare, în scopul de a "reduce rezistența la schimbare". Pe baza unei analize teoretice, el identifică soluții. Face un experiment pentru a-și valida concluziile. El este un agent care se pune
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
54% din situații se produc ameliorări. În abordarea tehno-structurală, rezultatele sunt asemănătoare (53% ameliorări). Se poate spune așadar că efectele dezvoltării organizațiilor sunt reale, dar rămân limitate. Intervenția în cadrul dezvoltării organizațiilor păstrează, ca și curentul cercetării-acțiune, o orientare tehnocratică; cunoștințele consultantului (despre stilurile de comandă, de exemplu) sunt utilizate pentru a găsi soluții. Există, desigur, o etapă de prezentare a rezultatelor, care ar putea pune organizația față în față cu imaginea funcționării și ar putea provoca conștientizarea propice unei reflecții colective
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Dar în dezvoltarea organizațiilor demersul de prezentare a rezultatelor rămâne canalizat. Este vorba doar de ajungerea la un punct de vedere comun care să accepte planurile de acțiune ale consultantului-expert. 2.3. Metoda socio-analitică În cercetarea-acțiune și în dezvoltarea organizațională, consultantul are o poziție de expert. În această calitate, acționează asupra oamenilor. Jaques (1972) se opune acestei orientări tehnocratice, propunând o acțiune împreună cu oamenii, nu asupra lor. Conducătorii organizațiilor formulează solicitări în termeni de "spuneți-ne ce să facem". Un răspuns
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
organizațiilor formulează solicitări în termeni de "spuneți-ne ce să facem". Un răspuns de expert plasează organizația într-o situație de dependență. El riscă să stârnească ostilitatea muncitorilor și împiedică orice posibilitate a organizației de a face față problemelor ei. Consultantul, în orientarea socio-analitică, nu pune un diagnostic și nu prescrie rețete pentru remedierea disfuncționalităților. El adoptă un rol clarificator pentru a ajuta organizația să analizeze dificultățile și să le rezolve. Atitudinea de expert nu este coerentă cu bazele teoretice ale
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
al psihanalizei. În măsura în care fenomenele inconștiente explică dificultățile organizaționale, în intervenție trebuie adoptată o atitudine de distanță. Această atitudine este indispensabilă pentru a scoate la suprafață rezistențele și transferul. Intervenția va trece prin trei faze: • o fază de contact, în care consultantul urmărește mai multe obiective: culegerea de date despre situația problematică, prezentarea rolului său de catalizator și obținerea unui acord (rolul de catalizator nu este obișnuit în organizații), punerea unor condiții de colaborare (munca se efectuează la nivelul trăirii și conștientizării
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
fine, ese propus un plan precis de intervenție. El va trebui supus instanțelor reprezentative, apoi oficializat printr-un contract; • o muncă de anchetă: sunt organizate reuniuni. Ele permit redactarea unui raport; • perlaborarea: raportul este predat. Pentru Jaques, "perlaborarea constă, pentru consultant, în a atrage atenția asupra naturii rezistenței (tratând problemele resimțite ca dureroase). Actul esențial al analistului ține de sesizarea oportunităților de a elucida, în situația specifică, semnificațiile sentimentelor (teamă, culpabilitate, suspiciune etc.) care constituie fundalul dezagreabil al anxietăților prezente. În
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
acest autor, practica intervenției sociopedagogice articulează două problematici care s-au dezvoltat independent: formarea adulților și intervenția psihosocială în organizații. Se urmărește legarea formării de condițiile organizaționale în care se desfășoară. Asta implică faptul că, în fața unei solicitări de formare, consultantul va "ridica problemele de funcționare a organizației care face posibilă formarea și, fără să se limiteze să pună aceste probleme, va încerca să inducă o schimbare mai mult sau mai puțin profundă în această funcționare. În plus, lucru esențial, pedagogul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Fără îndoială, ea n-ar fi făcut rău..., dar nici n-ar fi permis tratarea problemelor care se puneau cu adevărat. Discuție Am prezentat câteva orientări în materie de intervenție în organizații. Am opus orientările tehnocratice și orientările în care consultantul acționează ca un catalizator. Aceste orientări se sprijină pe modelele de comportament uman în organizații prezentate în capitolul 1. Orientarea tehnocratică se bazează pe o perspectivă mecanistă asupra comportamentului uman. Când consultantul acționează ca un catalizator, el vede organizația ca
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Am opus orientările tehnocratice și orientările în care consultantul acționează ca un catalizator. Aceste orientări se sprijină pe modelele de comportament uman în organizații prezentate în capitolul 1. Orientarea tehnocratică se bazează pe o perspectivă mecanistă asupra comportamentului uman. Când consultantul acționează ca un catalizator, el vede organizația ca pe un construct social. Distincția pe care am operat-o nu este atât de netă la nivelul practicii. Un consultant cu orientare tehnocratică va fi uneori constrâns să negocieze cu salariații aplicarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Orientarea tehnocratică se bazează pe o perspectivă mecanistă asupra comportamentului uman. Când consultantul acționează ca un catalizator, el vede organizația ca pe un construct social. Distincția pe care am operat-o nu este atât de netă la nivelul practicii. Un consultant cu orientare tehnocratică va fi uneori constrâns să negocieze cu salariații aplicarea soluțiilor propuse de el. Cel care urmează un demers de catalizator va trebui uneori să pună în serviciul participanților modele teoretice care vor fi folosite în analiza situațiilor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
un demers de catalizator va trebui uneori să pună în serviciul participanților modele teoretice care vor fi folosite în analiza situațiilor. Astfel, în intervenția descrisă în paragraful precedent, am furnizat un model referitor la informatizare care a permis clarificarea situației. Consultantul exercită aici o influență, structurând situațiile pe baza expertizei sale (alegerea momentului permite un control parțial asupra situației). În prezent, numeroși consultanți utilizează teoria angajării pentru a introduce schimbări în organizații. Beauvois și Joule (1998) dau mai multe exemple de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
în intervenția descrisă în paragraful precedent, am furnizat un model referitor la informatizare care a permis clarificarea situației. Consultantul exercită aici o influență, structurând situațiile pe baza expertizei sale (alegerea momentului permite un control parțial asupra situației). În prezent, numeroși consultanți utilizează teoria angajării pentru a introduce schimbări în organizații. Beauvois și Joule (1998) dau mai multe exemple de asemenea intervenții. Ele marchează o revenire în forță a orientării de expert. Ne întrebăm care vor fi efectele pe termen mediu ale
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]