8,426 matches
-
Ostașii din gardă au scotocit prin toate cotloanele comitatului, prin împrejurimi și prin cimitire, negăsind nimic suspect. Acum fantomele ioaniților și templierilor au pătruns în castel făcându-le viața insuportabilă. Vacarm. Urlete. Zgomote de arme. Insomnii. Nervi intinși la maximum. Contele obosit și nervos repeta mereu: -Infern în Paradis domnule, Infern în Paradis. Într-o noapte când lupta era în toi, ușa cabinetului contelui se deschise cu zgomot, intrând un cavaler ioanit cu plete și barbă neagră, înalt, spătos, impunător. -Nepoate
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pătruns în castel făcându-le viața insuportabilă. Vacarm. Urlete. Zgomote de arme. Insomnii. Nervi intinși la maximum. Contele obosit și nervos repeta mereu: -Infern în Paradis domnule, Infern în Paradis. Într-o noapte când lupta era în toi, ușa cabinetului contelui se deschise cu zgomot, intrând un cavaler ioanit cu plete și barbă neagră, înalt, spătos, impunător. -Nepoate sunt Ludovic strămoșul tău. Oprește calvarul. Osemintele ioaniților și ale templierilor sunt în tunelul castelului. Am fost invocați de cineva care ne-a
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
care ne-a citit istoria. Cocoșii au cântat. Fantoma dispăru fulgerător. -Căpitane cheamă preoții cu cele necesare. Convoacă consiliul. -Acum Măria ta? -Acum căpitane, acum. Să terminăm odată cu toată nebunia asta. După ce s-au adunat toți în camera de consiliu contele întrebă: -Cine a citit istoria cavalerilor ioaniți și teutoni? -Eu măria ta-răspunse contesa Barbara lividă. De ce? -Citind istoria i-ai invocat, fară să știi că faci asta. Sfințiile voastre și ceilalți urmați-mă. Au coborât în subsolul castelului și de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
vorbit că am și ajuns la Marsilia-bijuteria Mediteranei. Ne-am oprit în cimitirul orașului. Eram în fața unui luxos monument funerar, care reprezenta un înger cu aripile desfășurate, de o frumusețe nepământeană. Pe uriața lespede de marmură neagră a cavoului scria: CONTELE MARIO BENVENUTI *1825+1921 MAGICIAN ȘI PREOT Născut într-o familie de vechi nobili, catolici fanatici și bigoți, nu a simțit niciodată sărăcia și lipsurile. Propagator al bibliei, prooroc creștin cu abilități magice. Răzbunător, războinic, orgolios, intrigant, violent. Magician, artist
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
asupra vieții iobagilor români, tratându-i cu cruzime și bestialitate ieșite din comun. Puteau să-și întemeieze familii, numai cu acordul grofilor. Dacă încălcau orice poruncă a stăpânilor, erau bătuți, schingiuiți, spânzurați s-au după gravitatea faptei, trași pe roată. Contele Racoși cel mai sângeros și mai crud grof, supranumit bestia Ardealului deținea o pătrime din suprafața acestei istorice provincii. Starea de spirit în rândul iobagilor români de pe moșia lui Racoși, nu era deloc bună. Exploatați la maximum, având condiții grele
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
cuțitul la os. Vâlvătaia porni de la castelul grofului și se extinse în tot comitatul. Rebelii punând stăpânire pe cele zece castele și douăsute treizeci de conace, aveau arme și muniție din depozitele grofului. Bucuria iobagilor a fost de scurtă durată. Contele Racoși întors din Ungaria cu o numeroasă armată de mercenari, înăbuși în sânge revolta gloatei neinstruite de iobagi. Cei prinși au fost spânzurați s-au trași pe roată. După aceste întâmplări, strigoii bântuiau domeniile grofului. Erau fioroși și neîndurători. Omorau
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
domeniile grofului. Erau fioroși și neîndurători. Omorau tot ce le ieșea în cale, incendiind castelele și conacele grofului. Armata grofului, se dovedește neputincioasă în luptă cu neființele, care se materializau în fiecare noapte. Într-o bună zi apăru la castelul contelui o ființă stranie, negricioasă Cu barbă și păr negru, îmbrăcat cu haine nemțești cadrilate și joben negru pe cap. -Cine ești tu?-întrebă groful. -Vicenzo Grațiani-maria ta. Astrolog, magician, vraci și spițer. Vă stau la dispoziție cu serviciile mele. -Ai
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
la curent cu fenomenele stranii, care se produc în comitat și despre atacul strigoilor. În minutele următoare maestrul Grațiani, știa tot ce se întâmplă pe moșia grofului. -Ți-ai pregătit vre-un plan de bătaie Grațiani? -îl iscodi a doua zi contele. -Mărite domn îi voi atrage aici, prin culoarele obscure ale întunericului. -Ai mare grijă ce faci. Nu-ți subestima adversarul. -Puterea mea stă în strategie. Arma mortală tactica. Lăsați pe mine boierule. Pe la miezul nopții au fost atrași toți strigoii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mai vină. Ți-am lăsat pe-aici, niște ajutoare de nădejde care te vor apăra. -Care vrei să-ți fie plata? -Nici-o grijă îmi voi lua plata la scadență. -De fapt cine ești tu Grațiani, de unde vii? -Din altă dimensiune, conte. -spuse astrologul magician înghițit de neant. Groful Racoși se mai îmblânzi, acordând multe drepturi și libertăți iobagilor români. Noapte de noapte armata de draci lăsată de Grațiani, se hârjonea în jurul castelului și în castel, chițcăind, grohăind, răgând și nechezând. Contele
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
conte. -spuse astrologul magician înghițit de neant. Groful Racoși se mai îmblânzi, acordând multe drepturi și libertăți iobagilor români. Noapte de noapte armata de draci lăsată de Grațiani, se hârjonea în jurul castelului și în castel, chițcăind, grohăind, răgând și nechezând. Contele trăi o sută de ani. Plictisit de viața amară făcută de draci, într-o zi se blestemă cu voce tare: -Să mă ia dracu. Sufletul meu să se ducă în infern pentru tot ce am făcut! -Am venit la chemarea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
o literă mare înflorată și o prințesă necunoscută intra în scenă... mon cher prince... Austerlitz... drapelul... împăratul Alexandru... Kutuzov... Natașa... Nu înțelegeam nimic... Numele de Tolstoi pe copertă îmi amintea de un om cu barbă, despre care știam că fusese conte... Un scriitor e un scriitor, nu conte... Forța de creație nu stă în titluri, Victor Hugo n-a fost nici duce, nici marchiz. Jean Valjean nu e prinț, iar Cozeta nu e ducesă... Prințesa Maria avea moșii, nu-și smulgea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
necunoscută intra în scenă... mon cher prince... Austerlitz... drapelul... împăratul Alexandru... Kutuzov... Natașa... Nu înțelegeam nimic... Numele de Tolstoi pe copertă îmi amintea de un om cu barbă, despre care știam că fusese conte... Un scriitor e un scriitor, nu conte... Forța de creație nu stă în titluri, Victor Hugo n-a fost nici duce, nici marchiz. Jean Valjean nu e prinț, iar Cozeta nu e ducesă... Prințesa Maria avea moșii, nu-și smulgea dinții din gura și nu-și tăia
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și îngrozite de teama răspândirii flagelului. După cum ne informează un raport diplomatic din 12/24 decembrie 1830, al cancelistului consulatului austriac din Moldova, Ferro, aflat la Cernăuți, ca trimis al cancelarului Metternich, în urma înștiințării primite de la vicepreședintele Divanurilor, generalul rus contele Feodor Iakovlevici Mirkovici, membrii Divanului din Iași se întruniseră într-o ședință, în noaptea de 5/17 decembrie, spre a aviza asupra măsurilor de prevenire a cumplitei molime ce amenința să se extindă și asupra Moldovei. Divanul a hotărât să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
unde va afla mai cu îndemînare cordonuri cu apropiere unul de altul, întărind cu cea mai mare putere paza marginei"23. Și "Curierul romînesc" din București anunța înființarea carantinelor pe Prut, la Sculeni și Lipcani, din dispozițiile președintelui Divanurilor, generalul conte Pavel Dmitrievici Kiseleff, pentru preântâmpinarea răspândirii holerei, precum și tipărirea unei broșuri cu privire la această boală, care să se trimită personalului sanitar din țară, stabilindu-se o sută de pichete de supraveghere 24. Consulul francez la București, Charles Lagan, își înștiința superiorii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Iași, chiar de la începutul lunii, ea fiind adusă nu numai de fugarii de dincolo de Prut, dar și de ostașii ruși care circulau înlăuntrul și în afara țării. Într-un raport al consulului francez Lagan, înaintat ministrului afacerilor externe de la Paris, generalul conte Horace Sébastiani, la 3/15 mai, se arăta că "epidemia s-a ivit aici de cinci zile; câțiva s-au vindecat prin frecții la extremități, sinapisme aplicate în regiunea stomacului, lipitori și ceai de mentă"35. Din porunca administrației rusești
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la Iași este din nou subliniată în raportul consulului francez Lagan, care părăsise orașul împreună cu soția sa, înaintînd din București, la 10/22 iunie, un raport ministrului de Externe de la Paris; după ce a primit încuviințare de la superiorul său de la Constantinopol, contele Armand Charles de Guilleminot, la 18/30 mai, el a plecat din Iași, nu fără a lăsa paza consulatului în grija viceconsulului Mouton. În ajunul plecării sale (29 mai/10 iunie), a murit hatmanul <Constantin Paladi>, comandantul șef al miliției
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
provincie a împiedicat orice acțiune, recurgîndu-se tot la cele vechi existente 152. Cu toate acestea, molima de holeră se apropia cu repeziciune de hotare. La izbucnirea ei cu toată violența în Moldova, în mai 1831, comandantul general imperial al Transilvaniei, contele Ignaz von Hardegg, a instituit o carantină de 20 de zile pentru călătorii și mărfurile provenind din principatul învecinat 153, deși asemenea dispoziții fuseseră adoptate încă din 27 decembrie 1830. Ulterior Transilvania și-a închis granițele spre Bucovina, Moldova și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
simt lipsa lor, dacă s-ar abate și în aceste părți primejdia și te aștept pe tine și familia Kunn la mine"172. Cea de-a doua aparține baronului Samuel Josika și a fost adresată din Turda, la 30 septembrie, contelui Lajos Gyulay. Emitentul se plângea că, "în ziua de astăzi, râsul e o raritate. Toți vorbesc numai de vărsături și cufureală; aceasta pentru mine, cred că și pentru tine, e un discurs atât de narcotic cu care se poate compara
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sub dubla tutelă austro-turcă, la 23 septembrie/5 octombrie și, respectiv, la 2/14 octombrie 1854. Comandamentul suprem austriac, cu generalul feldmareșal Coronini, s-a instalat la București, la 24 august/5 septembrie 1854, iar la Iași, subalternul său, generalul conte Paar. Dar holera n-a întîrziat să apară și în rândurile armatei austriece. Astfel, la 28 august/9 septembrie, consulul Colquhoun, raporta superiorilor săi că, "în această dimineață, am primit pe unul din cadrele noastre medicale, care a venit să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mult decât e firesc"425. Din partea serviciului consular de la Foreign Office din Londra, Colquhoun a primit, la 27 iulie/8 august, următorul răspuns la depeșa anterioară: "Cu privire la raportul dvs. din 17 trecut privind izbucnirea holerei la București sunt însărcinat de către contele de Clarendon să vă transmit, spre a comunica autorităților locale, următoarele broșuri tipărite de către Ministerul Sănătății (The General Board of Health), conținând indicații pentru adoptarea celor mai bune măsuri de a opri epidemia"426. Alertat de reizbucnirea epidemiei, Comitetul Sanitar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Numai dorința după [ceva] e tot ce-i dulce pe pământ; Dorința, iubirea de fală, ambiția după un nume, Îmbletul după mărire: te fac numai mai fericit. 34. CÎNTEC DE NUNTĂ Hocbzeitlied de Goethe (1873) Povestim și cântăm de-acel conte cu drag Ce-odat locuit-a castelul, Azi când un nepot al fericelui moșneag Il face pe însurățelul. Fusese acela în sfântul răsboiu, C-onoare luptase pin multe nevoi; De pe cal când se dete întors înnapoi Găsi cetățuia lui susă - Dar
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ceva pare. Guzanul foșnească orcît și va vre... De-ar ave v-o fărmioară, cum n-are! Dar iute! -un pitic se arată deodat. C-a lampei lumină el e spițelat. Cu mutra lui gravă de-orator încercat La picioarele contelui vine, Ce nu doarme, să doarmă voire-ar! Permisu-ne-am noi sărbători aici sus De când părăsiși aste sale. Și când te credeam îndeparte-ncă dus Gîndiam să petrecem încale Și dacă dai voie și nu te înfrici. Petrece-or în gură-îndemînă, pitici
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-ar! Permisu-ne-am noi sărbători aici sus De când părăsiși aste sale. Și când te credeam îndeparte-ncă dus Gîndiam să petrecem încale Și dacă dai voie și nu te înfrici. Petrece-or în gură-îndemînă, pitici, N-onoarea miresei bogate și mici. Iar contele-n visu-i răspunde: Serviți-vă numai orunde. Și es trei călări ce se mișcă ușor, Ei stătuse sub pat pîn-aice.. Le-urmează un cor cîntător-sunător De chipuri posace și mice. Și car după car ce-s cu toate de rând
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
european "Convorbiri literare", profesor universitar de metafizică, estetică, logică, morală, psicologie și istoria filozofiei, profesor de alt fel [de] soi de istorii la școala centrală de fete etc. etc. etc. [4] Esc[e]lența sa domnul domn Petru Petre Carp, conte de, pe, la și în Țibănești pe Țibău* plasa Fundurilor, ținutul Vasluiului, mare elector legitim D. C. al Comitatului Vasluiului, Pastiae O. r. în Iași, senator {EminescuOpXV 233} nu mi-i spune tu mie [7] 2257 orig. [inelul] Reverenda era
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
2255, afară de câțiva amăgiți, erau străini. Străinii au adus un străin. COMENTARII ["ISTORIA RĂSTURNĂRII LUI CUZA"] (p. 596) 2282, gen[eralul] Bauer trimis spaniol, ambas[ador] estraordinar Tornielli șade [în]tr-o al[t]ă odaie. Hoyos de asemenea * - D-le conte, ce calitate are d. Bauer? - Trimis extraordinar, ambasador spaniol să meargă. - Daca este trimis în adevăr *, să meargă în suita * regelui. - Mizerabil *. - Tornielli merge la București. - D-le, nu-nțelege greșit. - D-l Bauer pentru ce-i într-o odaie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]